4,773 matches
-
fundamentul legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii accentuate. În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din care o parte sunt în dezacord cu analizele lui Marx, dar noțiunea marxistă fundamentală cu privire la diferite grupuri din societate care au conflict de interese rămâne influentă în cele mai multe abordări conflictualiste moderne. Teoria modernă a conflictului a fost rafinată de teoreticianul german Ralf Dahrendorf (1959, 1996) și sociologii americani C. Wright Mills (1975) și Randall Collins (1975, 1979). Teoreticienii conflictului subliniază importanța coerciției, dominației, conflictului și mai ales a schimbării în societate. În lumea reală, oamenii și grupurile luptă pentru putere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din societate care au conflict de interese rămâne influentă în cele mai multe abordări conflictualiste moderne. Teoria modernă a conflictului a fost rafinată de teoreticianul german Ralf Dahrendorf (1959, 1996) și sociologii americani C. Wright Mills (1975) și Randall Collins (1975, 1979). Teoreticienii conflictului subliniază importanța coerciției, dominației, conflictului și mai ales a schimbării în societate. În lumea reală, oamenii și grupurile luptă pentru putere și bunăstare. O astfel de luptă constituie sursa schimbării. Dacă am inventa instituții de canalizare a luptei, am
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să creeze o schimbare astfel ca să poată obține o parte mai mare din bogăție și putere. După cum lesne se poate observa, acest punct de vedere diferă semnificativ de perspectiva funcționalistă. De unde aceasta vede elemente variate ale societății ca fiind interdependente, teoreticienii conflictului cred că elementele umane variate sunt în conflict unul cu altul deoarece câștigul unui grup este potențial pierdere pentru alt grup. Tendința (trend-ul) structurii sociale și a culturii. Așa cum am observat mai sus, distribuția resurselor insuficiente, astfel ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Tendința (trend-ul) structurii sociale și a culturii. Așa cum am observat mai sus, distribuția resurselor insuficiente, astfel ca banii și puterea, este în mod obișnuit inegală. Acei care au bani, adesea au și putere, și viceversa. Există numeroase discuții printre teoreticienii conflictului despre relația dintre bani și putere, dar rămâne un punct cheie cu care cei mai mulți dintre ei sunt de acord: acei care au cantități disproporționat de mari de bani și putere pot folosi puterea să susțină poziția lor privilegiată. Cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că societatea tinde să ia caracteristicile care lucrează în avantajul grupurilor dominante din acea societate. Aici există o importantă paralelă cu teoria funcționalistă. Așa cum am văzut, funcționaliștii argumentează că societățile dobândesc caracteristicile lor deoarece acestea sunt funcționale, folositoare pentru societate. Teoreticienii conflictului sunt de acord cu acest lucru până la un punct, când ei pun întrebarea: "Funcțional pentru cine?" Cu alte cuvinte, ei cred că aranjamentele sociale există deoarece ele sunt folositoare, dar nu întregii societății. Mai mult, ele sunt folositoare grupului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
drepturilor salariale este tot o manifestare conflictuală. Toate aceste procese reflectă instituționalizarea conflictului. Totodată reflectă realitatea că societatea a realizat că conflictul se va produce și a dezvoltat modalități de rezolvare a acestuia. În acest sens, argumentul convingător îl oferă teoreticienii conflictului care arată că grupurile dominante dezvoltă instituții pentru soluționarea conflictului în favoarea intereselor proprii. În general, când există mijloace instituționale de rezolvare a conflictului și când grupurile dezavantajate percep că astfel de instituții oferă o oportunitate corectă pentru rezolvarea conflictului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupuri vor folosi mijloacele la dispoziție. Dacă astfel de mijloace nu există, ori dacă grupurile dezavantajate cred că aceste mijloace favorizează grupurile avantajate, conflictul se va produce în afara cadrului instituțional. În această situație violența devine mult mai probabilă. ROLURILE CONFLICTULUI. Teoreticienii perspectivei conflictualiste văd conflictul nu numai ca natural și normal, dar de asemenea ca folositor pentru societate. Conflictul, argumentează aceștia, aduce schimbarea socială care face posibile două lucruri. Primul, aceasta oferă grupurilor dezavantajate o oportunitate să-și îmbunătățească poziția lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt în cel mai puternic dezacord îl reprezintă sursa schimbării sociale. Funcționaliștii văd schimbarea socială ca venind în mare măsură din afara societății. Schimbarea fiind un răspuns la tehnologii noi, la unele schimbări de mediu sau unele interacțiuni cu altă societate. Teoreticienii conflictului văd schimbarea ca venind din interiorul societății. În esență, grupuri diferite au interese opuse și astfel se angajează în conflict; iar acel conflict produce schimbarea. Perspectiva conflictului poate fi criticată pentru supraestimarea importanței conflictului și pentru că nu ia în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
angajează în conflict; iar acel conflict produce schimbarea. Perspectiva conflictului poate fi criticată pentru supraestimarea importanței conflictului și pentru că nu ia în considerare prevalența stabilității în societate. În plus, în timp ce funcționaliștii sunt adesea acuzați de a fi prea conservatori, unii teoreticieni ai conflictului pot fi criticați pentru vederea lor radicală, care pune prea mare accent pe schimbarea societății în loc să încerce să înțeleagă cum ordinea și stabilitatea pot fi menținute. Oricum, perspectiva conflictului ne ajută să înțelegem căile prin care conflictul și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie să se studieze procesele prin care se produc interacțiunile umane. Perspectiva interacționistă se concentrează pe interacțiunile sociale zilnice dintre indivizi mai mult decât pe structurile societale de dimensiuni mari ca politica, educația și altele de acest
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
politica, educația și altele de acest fel. Pentru interacționiști societatea constă din interacțiunea oamenilor unul cu altul; înțelegerea societății presupune înțelegerea interacțiunii sociale. Procesele interacțiunii implică psihologia socială și/sau microsociologia, adică interacțiunile la nivel de grup și organizații, dar teoreticienii acestei perspective adesea includ și interacțiunile dintre indivizi și societate. În acest sens, societățile oferă situații, transmit mesaje și dau reguli pentru indivizi dar, la nivel individual, toate acestea sunt interpretate. Mai mult decât atâta, modalitatea în care acestea sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în schimb comportamentul formează realități secundare (subsecvente), incluzând realitățile obiective ale comportamentului uman. Reflectarea în oglindă. Un concept important utilizat de mult timp de interacționiști este reflectarea în oglindă. Acest concept a fost dezvoltat de Charles Horton Cooley (1864-1929), un teoretician timpuriu al interacționismului-simbolic. Nota de conținut esențială a noțiunii de reflectare în oglindă poate fi formulată astfel: "Noi înșine ne vedem așa cum alții ne văd pe noi". În alte cuvinte, noi ajungem să ne formăm o imagine proprie pe baza
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este asociată cu conflictul social, ideea fundamentală că cultura reprezintă suportul structurii sociale este ceva pe care atât sociologii funcționaliști cât și cei care sunt adepții perspectivei conflictualiste acceptă, în general, acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care teoreticienii funcționaliști insistă asupra nevoii de consens. Ei cred că societatea lucrează mai bine când credințele și valorile oamenilor sunt în acord cu organizarea societății lor. În orice societate stabilă, ceea ce oamenii cred că este adevărat, în general, va primi suportul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de oameni din societate. O asemenea situație poate genera conflict dacă grupurile se confruntă unul cu altul, dar ea poate fi de asemenea o sursă importantă de adaptare socială. 4.5.2. Cultura versus structura socială: perspectiva conflictualistă Spre deosebire de funcționaliști, teoreticienii conflictului văd incompatibilitatea dintre cultură și structura socială în mod fundamental diferit decât adaptarea la mediul societății. În general, ei consideră incompatibilitățile sociale ca fiind inerente naturii societății. Așa cum am văzut, teoreticienii conflictului susțin că structura socială este formată potrivit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cultura versus structura socială: perspectiva conflictualistă Spre deosebire de funcționaliști, teoreticienii conflictului văd incompatibilitatea dintre cultură și structura socială în mod fundamental diferit decât adaptarea la mediul societății. În general, ei consideră incompatibilitățile sociale ca fiind inerente naturii societății. Așa cum am văzut, teoreticienii conflictului susțin că structura socială este formată potrivit intereselor grupului dominant din societate și se menține datorită falsei conștiințe a altor grupuri sociale. Oamenii din aceste grupuri pot, eventual, să ajungă să dobândească conștiință de clasă, fapt ce înseamnă că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un produs al: * alcătuirii genetice sau hormonale a individului; * instinctelor naturale ori impulsurilor care acționează ca factori influenți asupra comportamentului uman; * proceselor psihologice ale dezvoltării care determină gândirea și comportamentul persoanei în fiecare etapă de viață. Deși nu toți acești teoreticieni argumentează că comportamentul uman este în mod absolut un produs al naturii, ei consideră că natura are o influență extinsă asupra acestuia. Termenul educație se referă la influența forțelor sociale în formarea comportamentului uman. Oamenii de știință care subliniază că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interiorizate. Superego este conștiința socială care contracarează impulsurile antisociale ale id-ului. 3. Componenta "ego" este acea parte conștientă a personalității umane care negociază și mediază între forțele opuse, id și superego. În contrast cu etapele psihosexuale ale lui Freud, un alt teoretician, Erick Erikson a arătat că oamenii trec printr-o serie de etape psihosociale, fiecare din ele conținând componente pozitive și negative. Datorită acestui lucru, în fiecare etapă, oamenii au de făcut față unei dileme sau crize care reprezintă efectul confruntării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care și le-a format prin mânuirea obiectelor concrete și, în sfârșit, etapa operațiunilor formale (12 la 15 ani) adolescenții în această etapă pot rezolva probleme abstracte de matematică, logică sau morale. Din cele prezentate mai sus este evident că teoreticieni ca Mead, Freud, Erikson sau Piaget au evidențiat aspecte diferite ale procesului socializării și au avut idei diverse despre rolul și importanța naturii și educației în acest proces. Deși aceștia ne oferă viziuni diferite despre procesul socializării, aceste teorii nu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ele sunt importante, cel puțin parțial, pentru că pun în lumină aspecte variate ale socializării și dezvoltării, căutând să înțeleagă din alte puncte de vedere procesele care contribuie la cursul general al socializării și dezvoltării individului. 5.2. Agenții socializării Toți teoreticienii despre care am discutat sunt de acord că o serie de factori semnificativi joacă un rol important în procesul socializării. Agenții socializării sunt oamenii, grupurile și instituțiile care joacă un rol important în procesul de socializare. Aceștia influențează formarea și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fizic și tehnologic. Aici iarăși, procesul socializării oferă un mod prin care acest lucru se poate realiza. 5.4.2. Perspectiva conflictualistă Așa cum am spus, funcționaliștii văd procesul socializării ca un mijloc al prezervării și consolidării societății. La rândul lor, teoreticienii conflictului îl văd, în mare măsură, ca o armă în conflictul de interese dintre grupuri. Ei argumentează că procesul socializării adesea servește interesele grupului dominant din societate. Acest lucru se realizează în două feluri: prin sprijinirea practicilor și ideologiilor care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
servesc interesele grupului dominant și prin dirijare socială. Sprijinirea intereselor grupului dominant. Supunerea, conformismul și ierarhia sunt, în grade variate, teme importante în practicile socializării din cele mai multe societăți. Părinții, profesorii și preoții învață copiii să accepte valorile și regulile sociale. Teoreticienii conflictului văd acest proces ca prezervând valorile, credințele și practicile care servesc interesele grupului dominant. Pentru acești teoreticieni, procesul socializării învață tinerii să nu pună întrebări de genul: "De ce trebuie să facem aceste lucruri?" "Oare lucrurile trebuie să fie așa cum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grade variate, teme importante în practicile socializării din cele mai multe societăți. Părinții, profesorii și preoții învață copiii să accepte valorile și regulile sociale. Teoreticienii conflictului văd acest proces ca prezervând valorile, credințele și practicile care servesc interesele grupului dominant. Pentru acești teoreticieni, procesul socializării învață tinerii să nu pună întrebări de genul: "De ce trebuie să facem aceste lucruri?" "Oare lucrurile trebuie să fie așa cum sunt?" Ar putea o altă societate să fie mai bună?". Mai mult, tema dominantă pe care mulți părinți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în care trăiesc este minunată și că ei trebuie să fie recunoscători că s-au născut într-o țară deosebită. Semnificativ este că un asemenea mesaj nu îl găsim numai în țările dezvoltate și stabile ci aproape în orice societate. Teoreticienii conflictului argumentează că efectul lui este să facă oamenii să se preocupe doar de ce este bun pentru societatea lor și să ignore ce este rău. Aceasta, desigur, inhibă schimbarea socială și lucrează în avantajul unui grup care este deja privilegiat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
facă oamenii să se preocupe doar de ce este bun pentru societatea lor și să ignore ce este rău. Aceasta, desigur, inhibă schimbarea socială și lucrează în avantajul unui grup care este deja privilegiat în societate. Dirijarea cursului schimbării societății. Potrivit teoreticienilor conflictului, al doilea mod cheie prin care procesul socializării servește interesele grupurilor dominante este prin dirijare socială. Acest concept afirmă că copiii născuți într-un anumit grup social vor fi pregătiți pentru rolurile din viață care se potrivesc poziției grupului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]