5,751 matches
-
noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos În sus, prin mărturia unui supraviețuitor, «la noi, teroarea stalinistă a fost pusă Între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și În consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut cea din celelalte țări est europene. Așa a Început liberalizarea - tardiv
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). În Cehia și Bulgaria, transformările au Început mai tîrziu (o explicație susținută de numeroși cercetători stabilind o conexiune directă Între nivelul de teroare impus de regimul comunist asupra populației și momentul prăbușirii acestuia, În ideea că regimurile mai oprimante cad mai greu, Însă, o dată declanșat procesul, dispariția lor e foarte rapidă, putîndu-se produce chiar cu violență, așa cum a fost cazul În România), conducînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
actele sale criminale Împotriva poporului. [...] În cele mai grele momente ale istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că Întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru Îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne vor fi trasate, pentru binele, fericirea poporului, pentru libertate, democrație și independență” (p. 487). Nota este adresată „Tovarășului Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Constantin I. Dinu Brătianu, președintele Partidului Național Liberal (a insistat pe ocupația și jaful practicat de sovietici, impunerea de către URSS a unui guvern nereprezentativ, susținerea PCR-ului de către Kremlin); C. (Bebe) Brătianu, secretar general al PNL (a subliniat politica represivă/teroarea guvernului); Mihail Romniceanu, membru PNL, fost director al Băncii Naționale și ministru de Finanțe (a avut În vedere jaful practicat de sovietici În România, haosul economic, inflația, sărăcia); dr. Angelescu, membru PNL, fost ministru al Educației (a vorbit despre acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales că avea În spate o dificilă „colaborare” cu sovieticii); Constantin Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat (democrat convins, nu-i agrea pe comuniști; considera că partidul lui era cel mai popular În România momentului; aprecia guvernul drept unul „de teroare și represiune”; a amintit inclusiv de posibilitatea retragerii miniștrilor socialiști din guvern - de altfel, Titel Petrescu avea să devină În anul următor șeful Partidului Social Democrat Independent, fapt pentru care a fost atacat foarte dur de comuniști -, punîndu-și mari speranțe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă În România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine Durandin, Istoria Românilor, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 280. ASRI, fond „D”, dosar nr 7755, vol. 3 , f. 55, document citat la p. 94 Vezi Nicoleta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă se aseamănă hainei „cu stofa întoarsă pe dos”. Cartea de proză Schițe pe portativ (1995) are un aer comun cu lirica, cel puțin tematic. Evocarea teroarei kafkiene din ultimii ani de regim ceaușist stă alături de instantanee din cotidianul israelian. Autoarea le-a numit „eșantioane”, „flacoane” de „viață concentrată”, sugerându-le astfel esența. SCRIERI: Marii anonimi, Iași, 1985; Ochiul cuvântului, București, 1987; Dincolo de Paradis, București, 1989; Intermezzo
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
mai ales din Statele Unite ale Americii, a căror viață democratică și seriozitate în muncă îl marchează profund. Odată cu anii dictaturii carliste și ai „nebuniei legionare”, existența se schimbă profund, autorul cunoscând de aproape perfidia vremurilor cârmuite de ocupanții sovietici și teroarea instaurată pretutindeni. Pe bază de probe inventate va sta în detenție șaisprezece ani și jumătate, suportând cu resemnare torturi și vexațiuni de neînchipuit, într-o atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
Contemporani, 47-51; Moraru, Semnele, 227-233; Culcer, Serii, 167-170; Simuț, Diferența, 146-149; Raicu, Fragmente, 364-370; Titel, Cehov, 176-180; Iorgulescu, Prezent, 230-234; Holban, Profiluri, 248-258; Ion Holban, Când „a povesti” înseamnă „a fi”, CRC, 1990, 32; Ov. S. Crohmălniceanu, Exercițiul cotidian al terorii, RL, 1991, 42; Mircea Handoca, Mircea Eliade - fascist, legionar, antisemit?, JL, 1992, 13-14; George, Sfârșitul, IV, 300-304; Alexandru Vlad, Amurgul clovnilor, VTRA, 1993, 4; Ștefan Borbély, Artistul și dictatorul. Trei trepte pentru un dezacord admirativ, APF, 1993, 9; Liviu Petrescu
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Filmele, domnul Griffith și eu, București, 1973 (în colaborare cu Paul B. Marian); Neri Pozza, Proces pentru erezie, București, 1973; Katherine Anne Porter, Corabia nebunilor, București, 1975; George Eliot, Middlemarch, I-IV, pref. trad., București, 1977; Kenneth Allsop, Chicago sub teroare, București, 1978; Jerome K. Jerome, Vacanță cu copiii mei, București, 1981; Trei secole de paradox, pref. Silvian Iosifescu, București, 1983. Repere bibliografice: Bloc-Notes, „Fapta”, 1947, 788; Silvian Iosifescu, „Vulpile...”, CNT, 1948, 86; Radu Naumescu, „Sfânta Jane”, „Drum drept”, 1949, 777
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
considerau că un nou cod civil care să Îi vizeze pe toți francezii ar fi fost suficient. Însă pentru burghezii cu proprietăți la țară a căror poziție, ca și cea a vecinilor lor nobili, fusese amenințată de Revoluție, de Marea Teroare și, În general, de agresivitatea țărănimii devenite mai Îndrăzneață și autonomă, părea necesară adoptarea unui cod rural explicit care să le garanteze siguranța. În cele din urmă, nici un cod rural postrevoluționar nu a putut fi impus, nici chiar În perioada
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
probleme, iar numai experiența poate corecta și deschide noi drumuri. Numai viață efervescentă și neobstrucționată capătă mii de noi forme și face mii de improvizații, scoate la lumină forța creatoare și corectează În mod natural toate Încercările eșuate”. Decretele și teroarea lui Lenin, precum și ceea ce Rosa Luxemburg numea „forța dictatorială a supraveghetorului fabricii”, privau revoluția de această forță creativă și de experiența populară. Dacă clasa muncitoare În ansamblul ei nu participă la procesul politic, adaugă ea amenințător, „socialismul va fi decretat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui Le Corbusier despre frumusețea Partenonului, se Întrezărește un elogiu adus violenței. „Gândiți-vă la Partenon”, scrie el. „Gândiți-vă la limpezimea, liniile clare, intensitatea, economia, violența lui. Amintiți-vă țipătul lui puternic În mijlocul acelui peisaj creat prin grație și teroare. Putere și puritate” (ibid., p. 187; sublinierea Îmi aparține). După cum putem observa, Le Corbusier avea și tendința de a-i dezumaniza pe oponenții săi și pe săracii din orașe: „Totul depinde de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
revină cu judecăți mai echilibrate, elogiul poeziei eminesciene, rostit în 1889, fiind o astfel de excepție. Poet el însuși, profesează o artă a durității, susținută de vâna satirică, pamfletară a temperamentului. Preferința pentru „o poezie neagră”, „de granit”, „mișcată de teroare și palpitând de ură” (Viersul), aplecarea spre viziunea grotescă și invectiva nestăpânită, fulminantă (Complotul bubei, Odă la ciocoi) îl plasează într-o familie căreia îi aparțin Heliade, Al. Macedonski, Tudor Arghezi ș.a. Târziu, vitalității fruste, deseori prolixă și necenzurată, inflamată
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își pierde în război cei șapte feciori; într-un lagăr al morții, în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar mobilizat dezertează de pe frontul stalingrădean și, întors acasă, se ascunde într-o fântână etc.). Războiul, destinul unei generații mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în linii mari nuvelistica lui I. Protagoniștii
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
basarabean și familia sa în timpul celui de-al doilea război mondial), figurează câteva proze (Ruine, în primul rând) de o reală forță emoțională, ce surprind cu acuitate mizeria - fizică și psihică - a individului în cadrul unui sistem totalitar. Umilința, compromisurile, frica, teroarea zilei de mâine sunt trăsăturile, devenite coordonate esențiale, ale insului anihilat ca entitate unică și nerepetabilă. Ultima secvență a cărții, Labirintul, conține amintiri ale autoarei despre tatăl său. Conștientă de riscurile unei asemenea întreprinderi (subiectivismul aproape inevitabil, edulcorarea unor fapte
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
în presa interbelică. Importantă a fost mai cu seamă activitatea sa de traducător și de prezentator al realităților literare din unele țări slave. Traducerile și informațiile privind literatura rusă au, pe anumite segmente, un caracter sistematic. În studiile Dinamopoezia, Lirica teroarei și în alte articole, I. face o radiografie a fenomenului postrevoluționar din Rusia, iar Sufletul rus și marea, Toamna în poezia rusă sunt largi expuneri tematice, susținute de numeroase exemple. La acestea se adaugă zecile de transpuneri din scriitorii ruși
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
c) proliferarea ar putea schimba sistemul, ci datorit) a ceea ce puterile mai mici și-ar putea provoca una alteia. Într-un influent articol din 1958, Albert Wohlstetter avertiza asupra pericolelor pe care le-ar putea aduce o ,,delicat) balant) a terorii”. Acele pericole pot fi atrase asupra ț)rilor care dețin forțe nucleare neînsemnate, într-o situație în care o tar) ar fi tentat) s)-si îndrepte preventiv armele împotriva unui advesar considerat a fi temporar vulnerabil. Trebuie s) se adauge
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a-i incrimina pe armeni, ci pentru a le evidenția gesturile de solidaritate față de români, de vreme ce răscoala lui Hâncu a fost una antigrecească 10. Hasdeu afirmă că adversitatea românilor față de armeni nu a căpătat forme violente, rămânând, în general, cu excepția terorii dezlănțuite de „smintitul“ Ștefan Rareș, în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, București, Editura Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, p. 505-507. • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXVI (1948), p. 387. • Ibidem, p. 388. • „Scânteia“, 22 februarie, 1948; apud Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, trad. Lucian Leuștean, Iași, Editura Polirom, 2001, p. 78. declara prin glasul patriarhului Justinian: „A intervenit iarăși legea învățământului public, care a separat școala de biserică și deci a separat învățământul laic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
individuală și colectivă într-o măsură mai mare decât ar fi putut-o face o Ungarie redusă drastic la limitele teritoriului locuit doar de populație maghiară 91. Evreii - asimilați sau • Ibidem, f. 184. • Ibidem, vol. 151, f. 99. • Valul de teroare „albă“ ce s-a abătut asupra evreilor după venirea lui Horthy la putere avea să le confirme acestora cele mai negre dintre temerile lor. nu - simpatizau instinctiv cu o structură de stat multietnică și multiculturală. Din această categorie de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care „trăiește din/prin propagandă“; a mișca masa spre un scop prestabilit și, mai ales, spre unul utopic de dimensiunea celui propus de conducătorii sovietici înseamnă și să o convingi, nu numai s-o forțezi deși - am mai afirmat - combinarea terorii cu propaganda, metodă mai veche, a dat rezultate excelente. Am reținut, de asemenea, faptul că propaganda, mai ales în accepția liderilor regimurilor totalitare, dar nu numai, este un limbaj adresat masei. Nu putem face o istorie a propagandei în U
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din 7 noiembrie și diminuarea aferentă a celor întâmplate în februarie și după aceea. Dată fiind preluarea puterii de către o minoritate, problema legitimității puterii se pune cu acuitate și se caută soluții atât la nivelul propagandei, cât și prin folosirea terorii. Richard Pipes, profesor al Universității Harward, va remarca: „teroarea este substitutul unei legitimități inexistente“2. Încă din 1902, Lenin afirmase în lucrarea Ce-i de făcut? că poporul nu este conștient de misiunea sa revoluționară; se întrevede clar unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]