2,401 matches
-
9564 42.A5 * Păduri de ienupăr sirian (Juniperus drupaceae) 9565 42.A8 * Păduri macaroneziene de ienupăr 9570 42.A6 * Păduri de Tetraclinis articulata (în Andaluzia) 9580 42.A71 à 42.A73 * Păduri de Taxus baccata 9581 42.A71 * Păduri de tisa britanice 9582 42.A72 * Păduri de tisa corsicane 9583 42.A73 * Păduri de tisa sarde Apendicele C Specii de păsări menționate în anexa 1 la Directivă 79/409/CEE Cod Nowak Denumirea speciilor Anexă I ÎI/I ÎI/2 III
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Juniperus drupaceae) 9565 42.A8 * Păduri macaroneziene de ienupăr 9570 42.A6 * Păduri de Tetraclinis articulata (în Andaluzia) 9580 42.A71 à 42.A73 * Păduri de Taxus baccata 9581 42.A71 * Păduri de tisa britanice 9582 42.A72 * Păduri de tisa corsicane 9583 42.A73 * Păduri de tisa sarde Apendicele C Specii de păsări menționate în anexa 1 la Directivă 79/409/CEE Cod Nowak Denumirea speciilor Anexă I ÎI/I ÎI/2 III/l III/2 A402 Accipiter brevipes X
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
de ienupăr 9570 42.A6 * Păduri de Tetraclinis articulata (în Andaluzia) 9580 42.A71 à 42.A73 * Păduri de Taxus baccata 9581 42.A71 * Păduri de tisa britanice 9582 42.A72 * Păduri de tisa corsicane 9583 42.A73 * Păduri de tisa sarde Apendicele C Specii de păsări menționate în anexa 1 la Directivă 79/409/CEE Cod Nowak Denumirea speciilor Anexă I ÎI/I ÎI/2 III/l III/2 A402 Accipiter brevipes X A085 Accipiter gentilis A400 Accipiter gentilis arrigonii
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
2 . Înainte să utilizați TAXOTERE 3 . Cum să utilizați TAXOTERE 4 . Reacții adverse posibile 5 . 1 . CE ESTE TAXOTERE ȘI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ Denumirea Comună Internațională a substanței active este docetaxel . Docetaxelul este o substanță derivată din acele copacului tisa . Docetaxelul aparține grupului de medicamente antineoplazice denumite taxoide . TAXOTERE v- a fost prescris de medicul dumneavoastră pentru tratamentul cancerului de sân , al anumitor forme ale celui bronhopulmonar ( altul decât cel cu celule mici ) , al cancerului de prostată , al cancerului gastric
Ro_1028 () [Corola-website/Science/291787_a_293116]
-
2 . Înainte să utilizați TAXOTERE 3 . Cum să utilizați TAXOTERE 4 . Reacții adverse posibile 5 . 1 . CE ESTE TAXOTERE ȘI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ Denumirea Comună Internațională a substanței active este docetaxel . Docetaxelul este o substanță derivată din acele copacului tisa . Docetaxelul aparține grupului de medicamente antineoplazice denumite taxoide . TAXOTERE v- a fost prescris de medicul dumneavoastră pentru tratamentul cancerului de sân , al anumitor forme ale celui bronhopulmonar ( altul decât cel cu celule mici ) , al cancerului de prostată , al cancerului gastric
Ro_1028 () [Corola-website/Science/291787_a_293116]
-
În perioada 2000 - 2012, primarul municipiului a fost Eugenia Godja. Reședință voievodală (în timpul lui Drag și Balc), comitat al Maramureșului, reședință a județului Maramureș, capitală de raion. În 1352 primește privilegii cu caracter orășenesc. Situat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet (cuprinzând în anul 2007 circa de 55.000 locuitori) este centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Până în 1919 Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic) și, totodată, reședința
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
al Maramureșului istoric. Până în 1919 Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet. Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Ocna Șugatag. Site-ul web oficial al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-dacic "zeget", însemnând "cetate". Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat identic în românește, care înseamnă „insulă”, (orașul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa și Ronișoara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg în vechime. Pe Dealul Cetății - Solovan, care veghează asupra orașului, există până în zilele noastre o cetate din perioada traco-dacică. Pe întreg teritoriul orașului au fost
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
este Nemeș Ovidiu Gheorghe iar viceprimarul este Scubli Horia. Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului. Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara. Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara. Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru CFR, și ecartament larg de 1520 mm, pentru trenurile ucrainene. Transportul în
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru CFR, și ecartament larg de 1520 mm, pentru trenurile ucrainene. Transportul în comun este realizat de societatea Transport Mara-Nord, care deservește linii de autobuze bine împărțite în întreg municipiul. Festivalul Antic
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două biserici una la Moreni, înființată în 1868 și alta la Tisa, reconstruită în 1893 o școală cu 61 de elevi (dintre care trei fete), înființată în 1864
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două biserici una la Moreni, înființată în 1868 și alta la Tisa, reconstruită în 1893 o școală cu 61 de elevi (dintre care trei fete), înființată în 1864; și două mori. În 1925, comuna Moreni este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu aceeași compoziție și o populație de 4016 locuitori
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
1864; și două mori. În 1925, comuna Moreni este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu aceeași compoziție și o populație de 4016 locuitori. În anul 1931, comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, formată din satele Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa. La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare orașul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
dintr-o vizită la Paris, cu ocazia Conferinței de Pace. Tot în 1919 iau ființă "Biblioteca Populară Izvorașul", "Biblioteca folcloristică" și "Biblioteca muzicală", conduse de preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. La 18 aprilie 1920 revin la Turnu-Severin comandamentele militare românești ale "Grupului Tisa" și "Zonei Militare O (MZO)" care participaseră la zdrobirea sovietelor maghiare și la ocuparea militară a Ungariei. La 29 septembrie 1921, în Turnu-Severin, este semnat contractul dintre Comisia de lichidare a Băncii Austro-Ungariei de pe teritoriul României și statul român. La
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la vărsare este amenajată pentru navigație (115 km). Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea funcțiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Coștei a fost
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din neolitic, mai bine de 10.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație, un complex
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare, lucrările de regularizare a cursului Bega și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului. Orașul este lovit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale, iar căile ferate facilitau comunicarea cu importante orașe din vestul Europei. Tot în această perioadă a fost introdus tramvaiul cu cai, telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat arterele mari de circulație
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
mai line în regiunea dealurilor și piemonturilor și foarte line în regiunea de câmpie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării și al Mării Negre. Râurile din vestul României Vișeul, Iza, Someșul, Crasna, Crișurile, Mureșul, Bega se varsă prin intermediul Tisei în Dunăre, iar Timișul, Carașul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, Vedea, Argeșul, Ialomița, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte Casimcea, Taița, Telița. În afară de aceste bazine hidrografice pe teritoriul României sunt câteva zone semiendoreice. Principalul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
râului Bârzava.Satul Sculia este așezat pe cursul râului Bârzava,dar spre vest de Gătaia. Celelalte sate(Șemlacul Mare,Șemlacul Mic,Butin și Percosova) se găsesc așezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Șumig, o veche urma vulcanică în Câmpia Tisei. Gătaia se gaseste situată pe drumul național DN58 ce leagă municipiul Timișoara cu municipiul Reșița(Caraș-Severin), la 52 km distanță față de Timișoara și 47 km distanță față de Reșița. Localitatea este atestata documentar, pentru prima dată, în anul 1323 sub denumirea
Gătaia () [Corola-website/Science/301015_a_302344]
-
purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]