3,029 matches
-
un topor și i-a decapitat. Cu alte cuvinte, În loc s) foloseasc) o pușc) pentru a-i omorî, a luat o secure pentru a-i desc)p)țâna. Cu unul dintre ei s-a luptat corp la corp și, aruncând toporul, i-a rupt gâtul și i-a devorat carnea În fața camarazilor s)i. Este un caz special. Mai este nevoie s)-i acord Medalia Republicii? Îi voi acorda aceast) medalie oric)rui soldat ce reușește s) omoare dou)zeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
este o alta decât a lumii lui Egor. Fascinația pe care Christina și strigoi, și femeie o exercită asupra lui Egor este fascinația misterului, necunoscutului, a fructului interzis. Mai rezistent decât biblicul Adam, Egor refuză și distruge ispita, sparge cu toporul portretul domnișoarei Christina, străpunge cu o țepușă locul din pivniță În care se presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
la 20 iulie 1924, de exemplu), O vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din Lupta Națională din Focșani, foarte multe materiale semnate de I. Dominte: Moșneagul și baba, Povestea beției, Legenda Sfântului Ilie, Borș din coadă de topor ș.a. dar și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a văzut cu groază cum țâșnește sângele din gura sărmanei victime. Voicov a fugit plin de groază... Cadavrele au fost transportate în pădure cu un automobil acoperit, apoi tăiate în bucăți de către o comisie specială... de 15 oameni înarmați cu topoare ascuțite... Masa aceea informă de carne - amestecătura de picioare, mâini și capete, a fost stropită cu benzină și cu acid sulfuric și apoi i s-a dat foc. Timp de două zile au ars aceste rămășițe...” * Iar acum, o epigramă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de când juriul, prin indulgența sa, le asigură impunitatea. Astfel 76 bucureștii de altădată am văzut într-un sat aproape de Iași o familie întreagă, tatăl, mama și trei copii, între cari și un copil de trei sau patru ani, uciși cu toporul. Traupmann nu a făcut mai mult, însă la noi crima a rămas nepedepsită. Un membru al clerului mai înalt, un arhimandrit, vine la capul său spiritual, la mitropolit, cu un revolver în buzunar și descarcă patru focuri în preasfinția-sa35 cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Decretul-Lege nr. 2370 din 12 iulie 1940 a fost creată o comisie „ce va desăvârși” lucrările aferente înființării D.G.P.S.S., compusă din Mihail Moruzov, director-general în Ministerul Apărării Naționale, ca președinte, Raliu N. Georman, director în D.G.P., general Ioan R. Topor, general Constantin Anghelescu, colonel Constantin Anton (toți din I.G.J.) și Vintilă Ionescu, director în Ministerul Apărării Naționale detașat la Prefectura Poliției Capitalei. Instrucțiunile aferente, care au urmat actului normativ, au consacrat două principii „sănătoase”, acestea fiind fundamentul unei acțiuni polițienești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minute și a discutat timp de două ore cu un alt conațional, Orek Boreski. Prima analiză a modului cum funcționează măsurile informative și cele de pază la Snagov a fost întocmită la 21 iulie 1940. Cu acest prilej, generalul Ioan Topor, comandantul Corpului de Jandarmi, și colonelul Dumitru Geormăneanu, șeful Serviciului Jandarmeriei, au propus limitarea vizitelor la vila Teodoride, iar locatarul acesteia să nu mai treacă lacul pentru a lua masa la restaurant în pădurea Snagov. Motivul era reprezentat de faptul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
până la 22 iunie 1941. O dată cu declanșarea ostilităților, la 22 iunie 1941, Jandarmeria s-a împărțit în două: cea teritorială, care rămâne sub conducerea generalului Vasiliu, și cea operativă, atașată armatei, subordonată Marelui Cartier General și condusă de generalul Ioan R. Topor care devine Mare Pretor. La sfârșitul anului 1941, generalul Ioan (Jake) Șt. Popescu, subsecretar de Stat pentru Poliție și Siguranță, a încetat din viață, iar, pe 3 ianuarie 1942, generalul C. Z. Vasiliu a fost numit în locul lui, alături de profesorul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe generalul Tobescu ca „viitorul inspector general al Jandarmeriei”, în timp ce generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit Mare Pretor, conducând Jandarmeria operativă, atașată armatei, generalul Tobescu a devenit, practic, al doilea om din Inspectorat, fiind cel mai vechi în grad, dar abia la 10 mai 1944 (prin Ordinul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1944 (prin Ordinul de Zi nr. 22/944) va fi însărcinat oficial în funcția de «ajutor» și asta „doar pe timpul cât va dura scindarea I.G.J.”. În ultima sa foaie de notare, caracterizările au fost efectuate de trei generali. Generalul Topor a considerat că generalul Tobescu a reușit să asigure serviciului maximum de randament și să obțină în domeniul polițienesc „cele mai bune rezultate”, fapte pentru care îl nota ca „exponentul cel mai de valoare al Jandarmeriei”, propunându-l pentru numirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe calități și faptul că „ascendentul moral, ce are asupra tuturor subalternilor, este deținut îndeosebi marelui prestigiu, ce și-a câștigat prin ținuta sa plină de demnitate, corectitudine, lealitate și desăvârșita pregătire profesională”, și îl propunea, la fel ca generalul Topor, la o comandă sau funcție superioară. Ultima notare a aparținut generalului Macici, comandantul Armatei 1, care era de acord cu propunerile anterioare menționând: „Merită să fie admis la comandă sau funcțiune superioară gradului ce poartă și să fie înălțat la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Constantin Z. Vasiliu, a fost condamnat la moarte și executat, general Teodor Meculescu a fost condamnat de trei ori la moarte și de fiecare dată pedeapsa i-a fost comutată în muncă silnică pe viață, iar generalii Ioan R. Topor, Constantin Tobescu, Vasile Zorzor, Mihail Iliescu și Mihail Racoviță, toți bravi ofițeri, au murit în închisoare. Chiar și generalul Constantin Anton, participant activ de partea complotiștilor la lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost condamnat în 1948 la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două cotidiene numeroase articole de atitudine democratică, fapt care îi atrage o campanie furibundă de insulte și amenințări din partea extremei drepte. Legionarii îi ard demonstrativ cărțile în piețe publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
romantică, având inițial ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Luni dimineață, în Săptămîna Mare după a brînzei, să pupi oala cu unt, că nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a răsădi oltuanii* la începutul lunii, căci, dacă se răsădesc ei cînd crește luna, atunci pomii atîția ani nu vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în mînă, cu scopul de a-l tăia; un vecin sau vreun casnic să zică să-l mai lese pînă la anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de fier sub prag. Tot atunci oamenii își lovesc ușor fruntea cu o bucată de fier. (Gh.F.C.) Lăuzele umblă la ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște greu. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prea mult; dacă însă le apucă afară, să le scuture pe foc, apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și în umbra lui se dă cu toporul de trei ori, zicînd: „Fugi nălucă prin prelucă*, prin răzor, printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]