2,344 matches
-
1997. Christie, Nils, L'industrie de la punition, Éditions Autrement, Paris, 2003. Cistelecan, Ioana, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Ciuceanu, Radu, Intrarea în tunel, Editura Meridiane, București, 1991. Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar din Romania, 1940-1962, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Clemmer, Donald, The Prison Community, Cristopher Publishing House, Boston, 1940. Coca-Cozma, Maria, Justiția pentru minori, Editura Universul Juridic, București, 2003. Cohen, Albert K., The Sociology of Crime and Delinquency, John Wiley & Sons, New York, 1962. Cohen, Albert K., La
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Albatros, București, 1970, p. 94, spune că cei prinși că prădau "fură duși robi la Roma, pre carii îi feceră să se lupte în teatru cu sverii". 237 Radu Ciuceanu, Regimul penitenciar din România. 1940-1962, Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, p. 9. 238 Grigore I. Dianu, Istoria închisorilor din România. Studiu comparativ. Legi și obiceiuri, Tipografia Curții Regale, București, 1901, p. 2. 239 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Albatros, București, 1974, p. 76. Despre utilizarea frecventă în țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
interese a lumii catolice și a orânduirii socialiste, poemul poate fi interpretat ca vizând mișcarea socialistă. Marele Inchizitor poate fi și o imagine a luptătorului modern pentru egalitate, dreptate și fericire socială. De fapt, critica este adresată tuturor formelor de totalitarism, tuturor sistemelor în care libertatea umană este sacrificată în numele unor idealuri universale. Discursul Marelui Inchizitor se structurează în jurul textului biblic al celor trei ispite căruia îi oferă noi modalități de rezolvare. Până la această demonstrație, legenda ne prezintă imaginea lui Isus
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
de știință politică, Cristian Bocancea, Daniel Șandru Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon Statul. Ce se vede și ce nu se vede, Frederic Bastiat Strategii și politici publice, Florin-Mihai Căprioara Teorii și ideologii politice, Eugen Huzum Totalitarismul. De la origini la consecințe, Sorin Bocancea, Daniel Șandru Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate și adevăr PNL-PD", Alexandru Radu Voturi și politici. Dinamica partidelor românești în ultimele două decenii, Sergiu Gherghina LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
like-uri, iar altele zeci sau sute de mii? Cum se explică diferența între un apel de succes și un apel ratat? Unul dintre răspunsuri se găsește în istoria recentă, dinainte de Web și Facebook. Rolul rețelelor sociale și al comunităților în totalitarism Evenimentele din decembrie 1989, pe care unii preferă să le numească Revoluția Română din Decembrie, au dus la căderea regimului ceaușist pentru că zeci de mii de oameni au ieșit în stradă ca să protesteze, întâi la Timișoara, apoi la București. Ceea ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Astfel, din perspectivă politică, deși căderea cortinei de fier reprezintă o certitudine, ea a adus la suprafața istoriei unele paradoxuri. Realitatea actuală pare a ni se dezvălui într-o manieră mult mai complexă și mai "periculoasă" decât trecutul, deoarece efectele totalitarismului încă mai persistă. Mai mult, asistăm în unele cazuri fie la declinul statului-națiune, fie la încercări de impunere a unor forme de naționalism mai mult sau mai puțin "îndulcite". De asemenea, deși nu mai vorbim de războiul tradițional, societatea contemporană
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
after yesterday but the day before tomorrow!!!" Crearea unui spațiu care amenință viața, descrierea opusului utopiei (utopia fiind punctul de pornire al ideologiei, dar nu și al practicii comuniste) este modul Desperado de a ne avertiza să ne ferim de totalitarism. Fugind de comunism, exilații eșuau în dezrădăcinare. Bradbury descrie un profesor rus care iubește cu patimă America, pentru că i-a oferit un cămin și o carieră universitară. Burgess inventează un hoț rus care se trezește liber în lumea occidentală cea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de rasă, nedreptăți și tot restul. Mirajul utopiei se destramă; Anna Wulf și prietena ei Molly fug din răsputeri de binefacerile comunismului și nu-și află locul până nu revin la capitalism. Dacă lectorii care au trecut ei înșiși prin totalitarism pot să-l citească pe Orwell fără resentimente, pot accepta incursiunile ironice dincolo de Cortina de Fier (Burgess, Huxley, Bradbury, Barnes) într-o dispoziție gânditoare ori tristă, cu greu vor putea să ierte entuziasmul pentru sistemul care i-a strivit. Majoritatea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult mai târziu apare tandrețea), dezicerea de comunism și de orice aduce cu totalitarismul (dezicere puțin prea zgomotoasă), îngrijoararea pentru viitorul extrem de amenințat al rasei umane. Bestseller-ul unanim recunoscut al lui Doris Lessing pare să fie The Golden Notebook (1962), carte ce a fost percepută ca o confesiune feministă de foarte mulți lectori
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în stare să genereze drame pentru existența umană și pentru psihologie. De altfel, se știe că în respectivele state comuniste și fasciste cunoașterea psihologică a beneficiat de o substanțială susținere materială și umană până în momentul când ele au degenerat în totalitarism, când a intervenit o tendință sociologică de izolare de restul comunităților și sistemelor sociale, izolare în care să poată fi cât mai bine înmormântate eșecurile sistemului respectiv ca și suferințele oamenilor. 4.3. "Prezicerile" și paradigma psihologiei Problema direcției euristice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în Germania, comuniste în Rusia. Ele au fost trăite la nivelul conștiinței oamenilor tot ca fenomene de credință inițial entuziaste și având o putere de agregare a oamenilor în jurul respectivelor idealuri. Efectele acestor tendințe sociologice, degenerate în naționalism fascist sau totalitarism comunist n-au nici o legătură, fiind chiar opuse experienței științifice acumulate până atunci pe baza unor paradigme mai puțin închegate, cum ar fi cea specifică scolasticii, conform căreia timp de mai mult de un mileniu cunoașterea științifică aproape s-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la desființarea omului, la anihilarea libertății lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum înainte omului să mizeze pe istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
judecă lumea și se judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei în cauză. Pe de altă parte, e adevărat că ideologia extremistă exprimă/captează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acum legat de puterea politică fie în sensul autorității religiei asupra puterii temporale, fie în sensul alianței celor două sau al submisiunii Bisericilor față de stat. Religia și instituțiile ei se adresează astăzi preponderent individului și libertății umane. După confruntarea cu totalitarismele secolului XX, Bisericile creștine văd în libertatea religioasă și în libertatea de conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre un paradis carceral. Raționalitatea, care trebuia să conducă umanitatea spre o universală bunăstare, s-a materializat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost interzis să aibă. Partidul unic și-a luat această sarcină. și a fost cît pe ce să reușească. Puțin a lipsit ca, sub delirul planificării comuniste, societățile din Europa Centrală și de Est să sucombe. După ce au avut experiența totalitarismelor, societățile democratice de astăzi sînt prea puțin înclinate să privească istoria ca înaintare spre o țintă cunoscută, fie ea transcendentă ori nu. De altfel, chiar mentalitatea modernă s-a format, în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfera puterii ca pe o slăbiciune, ci ca pe o bine-venită independență. Se adresează, în libertate, conștiințelor și apără libertatea de conștiință ; intervin critic în dezbaterile publice, judecînd temele societății mari din perspectiva doctrinei lor spirituale ; au contribuit la eliminarea totalitarismelor ; sînt sursă de devotament și de solidaritate socială. în țările centralși est-europene, asumarea acestei independențe este mai recentă și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement să fie inteligibil și convingător pentru oricine acordă atenție statutului său de om, indiferent de apartenența sau neapartenența lui religioasă. Din aceeași perspectivă, Adam Michnik face analiza rezistenței poloneze împotriva totalitarismului. Creștini și necreștini s-au unit atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]