3,826 matches
-
poetic o zonă stăpânită de posibil, aluzie, indirect și de vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre dimineață.” Ciclul Nocturne închipuie „situații poetice” remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice, în care gesturi coregrafice insinuează sensul poetic, determinând, textualist, motive mitice străvechi (Făgăduința). Poezia este o zidire, o
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu. Și aici suveniruri, anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr, postura care îi vine „regizautorului” - Jurnal (de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File dintr-un jurnal teatral (2003). Ochi acut și ureche așijderea, U. glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea unor întâmplări comicoase (cărora le imprimă o tușă de caricatural
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
în colaborare cu Mircea Cavadia și Ananie Gagniuc), pref. Cornel Udrea, Reșița, 2001; Ion Creangă, dramaturg fără voie (Cinci scenarii destinate teatrului), Vaslui, 2001; Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Dicționar de personaje din teatru, Iași, 2002; Proze trăite... proze auzite, Iași, 2002; File dintr-un jurnal teatral, Iași, 2003. Antologii: Revelionul abstinenților (umor universal din secolul XX), pref. edit., Vaslui, 1996. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 172-173; Marian Popescu, Preocupări teatrologice, RL, 1985, 44; Iorgulescu, Prezent, 172-173
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
pământului (povești din lumea florilor), București, 1924; Fermecătoarea natură, pref. Nicolae Șerban, București, 1924; Carte de bun trai, București, 1925; Salamandra măeastră, București, 1926; Vraja Bucegilor, București, 1926; În împărăția munților. Bucegii duioși, București, 1928; Pseudoturistul român, București, 1929; Zile trăite, București, 1930; Vraja Bucegilor, îngr. Mircea Handoca, București, 1979. Antologii: Dragi să ne fie munții, București, 1916. Traduceri: René Bazin, Povestiri duioase, București, 1909. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, VI, 81-83; Apostol D. Culea, „Vraja Bucegilor”, „Lamura”, 1927, 1; Iorga, Oameni
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț al depărtărilor lăuntrice, LCF, 2001, 4; Ion Roșioru, Poezia miturilor fundamentale, CL, 2001, 5; Romul Munteanu, O viață trăită, o viață visată. Memorii - Jurnale. 1993-2001, București, 2001, 314-315; Barbu Cioculescu, Un liric furios, RL, 2002, 46; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 133-135; Vasile, Poezia, 289-293; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 103-105. A. St., C. H.
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
mesianică: „Nimic de la dânsul nu spune poetul, ci toate/ îi vin de la lume”, prin el exprimându-se „vocile” tuturor făpturilor de sub soare. Aspirând la captarea „euritmiei”, V. scrie, cu începere de la Întoarcerea lui Don Quijote (1972), o poezie a bucuriilor vieții trăite sub raza luminii astrale („stea”, „ghețar”, „goelanzi” sunt vocabule esențiale). Fără a face concesii versificației „angajate” și „militante” cerute de ideologia comunistă, el exaltă figura artistului fantast, donquijotesc, „târând în zare cerul pe pământ”, aducând la sol „azurul fântânilor cerești
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta și obiectiva: „În seara asta am atâta spirit în clocot/ Că nu mai încape în poem, în pagini;/[...] Mâine, ce-
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
plastice și muzicii, arhitecturii, urbanismului, filmului și altor modalități de expresie artistică. Teoreticianul tinde să întregească „vechea estetică prin mai noua știință a artei”, depășind orientările lui Hegel și Schelling, care puneau preț pe „simpla cale a speculației dialectice” (Idei trăite, „Viața românească”, 1958). Stima arătată lui Hegel este enormă: „Nimeni nu coordonase cu mai mult succes decât Hegel întreaga experiență de cultură a naturii și istoriei” (Fragmente autobiografice, II). Apropiat prin atenția arătată spiritului clasic de Mihai Ralea și G.
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
îl cultivă zi de zi ca observator al vieții, gânditor și comentator al frumosului, convins de puterea „rațiunii omenești”. Pe scurt, idealul clasic al omului, dimensiune capitală a tratatului de estetică, se reflectă în întreaga-i operă. Confesiune fundamentală, Idei trăite probează că la V. clasicismul stă la temelia unei Weltanschauung de exemplară altitudine ontologică. Se pronunțase de timpuriu în sensul unei arte care, pornind de la datele complexe ale existenței, „dobândește expresivitate umană, ia parte la mobilismul vieții istorice și exercită
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
semnat de Mario Verdaguer, care va prefața și publicarea în volum în același an), în 1932 de Monstrul apelor (prezentat de I. Riber Rovira, președinte al Federation de la Prensa de España) și în 1934 de În inima pădurilor virgine, „aventuri trăite”. Între istorie și literatură monografică sunt articolele dedicate orașului București de G.I. Ionnescu (-Gion) (Dâmbovița bucureșteană), Ion Ghica (Industriile din București), Grigore G. Tocilescu (Din istoria Bucureștilor), H. Stahl (Prin Bellu, extras din volumul Din Bucureștii ce se duc), D.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
prin spontaneitate, sinceritate, îndepărtare de artificiu și de modă, ceea ce îl face să intre în concurență cu structurile clasice ale romanului, aflate în impas. Acest tip de literatură are o audiență mai îndelungată tocmai prin puterea de seducție a faptului trăit, autentic. Z., el însuși autor al unui jurnal de mare întindere (I-IV, 1993-1998), se va entuziasma de „notele zilnice” ale lui C. A. Rosetti, Camil Petrescu sau Octavian Goga. Rudă apropiată a jurnalului este corespondența, având și ea cam
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
chip care să epuizeze chestiunea, ci numai să indic punctul de vedere din care ar urma să fie înfăptuită înlăturarea acestei dificultăți sau imposibilități și stângăcii. Arta poate sensibiliza, poate fi deschiderea spre spiritualitate și pregătirea fiecărui individ spre viața trăită, așa cum marii trăitori o recomandă. Spiritul e capabil să se considere pe sine însuși, să posede despre sine însuși și despre tot ce ia naștere din el o conștiință, și anume o conștiință gânditoare. Căci tocmai gândirea și trăirea intensă
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
exprime deschiderea și tratarea cu calm a interlocutorul. 2. Recunoașterea propriilor drepturi și efectuarea unor exerciții de luptă pentru obținerea acestora.Se prezintă o listă cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educației sau a experiențelor de viață trăite ulterior.Se recomanda să se citească lista respectivă de mai multe ori. 3. Conștientizarea propriilor sentimente, dorinte și trebuințe.Este dificil ca o persoana să devina asertivă, dacă nu-și dă seama ce simte, ce dorește și ce nu doreste
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din experiențele trăite și de a fi permanent conectate. Astfel psihologia comportamentului implică În structura de conștiință și personalitatea subiectului Indiferent de tipul de personalitate căruia Îi aparține deținutul, el În detenție nicicum nu este o ființă pasivă, ci În continuă interacțiune cu
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
deviante, pentru că numai omul acționează premeditat. Reprezentarea este deci modul cuprinzător de organizare al cunoașterii unui act social, atât În amonte (prin anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol primordial: − În a da un sens realității trăite; − În a integra noțiuni și fapte noi În comportament; − În a asigura sensuri comune comportamentului. Ca protocomportamente Înnăscute cu rol de anticipare și adaptare la mediu, reprezentările au condiționat evoluția omului, informația primită de creier nefiind atât reflectată cât reprezentată
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
izolat, calmant și non-stimulator (Weil 1970). "Flashback" Fumătorii de marijuana care Încearcă ocazional și alte halucinogene, găsesc senzația de "high" resimțită cu marijuana se modifică după utilizarea altor halucinogene. Utilizatorii de marijuana pot avea experiențe de repetare a unor halucinații trăite anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi exact aceleași experiențe În aceiași zi sau mult mai târziu În decursul unor experiențe de “high” cu marijuana singură (Weil 1970). Tulburări mentale cu istoric
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorului în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar). IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării impactului experienței trăite și pentru depășirea situațiilor de victimizare/ revictimizare, prin menținerea unei legături permanente sub formă de convorbiri telefonice și întâlniri cu victima, precum și instituțiile implicate (poliția de domiciliu, poliția municipiului Suceava, parchet, instanță); 2. menținerea legăturii cu responsabilii de caz din partea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
unei susțineri adecvate din partea acesteia fiicei sale și ar conduce, ulterior, la instalarea unui sentiment de siguranță în cazul amândurora. V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. STUDIU DE CAZ II Date de identificare Nume și prenume: L. C. Data nașterii:1997 Domiciliu : Suceava Studii: 6 clase L. C
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
depășirii situațiilor de victimizare/revictimizare; 2. Menținerea legăturii cu DGASPC Suceava, respectiv Serviciul Investigații Criminale, IPJ Suceava, în vederea monitorizării cazului. V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. VI. Forme de asistență: 1. Asistență și suport emoțional pe durata procesului de recuperare, precum și pe durata procesului penal; 2
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
susținerea și reabilitarea fiicei sale. După cele întâmplate, minora a fost amenințată telefonic de mama agresorului. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): Minora se autopercepe ca fiind o fire altruistă. Raportându se la evenimentul trăit, M. manifestă o atitudine descurajată. 2. imaginea în colectivitate („cum mă văd ceilalți”): M. consideră că cei din jur nu au o părere favorabilă în ceea ce o privește, cu atât mai mult după experiență trăită. Metodologia folosită Minora s-a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
altruistă. Raportându se la evenimentul trăit, M. manifestă o atitudine descurajată. 2. imaginea în colectivitate („cum mă văd ceilalți”): M. consideră că cei din jur nu au o părere favorabilă în ceea ce o privește, cu atât mai mult după experiență trăită. Metodologia folosită Minora s-a prezentat la interviu împreună cu mama sa, dar discuțiile au avut loc separat. Comunicarea cu M. a fost în general bună, existând tendințe de exteriorizare a celor trăite, prin plâns. Nevoi identificate: 1. asistență și suport
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
o privește, cu atât mai mult după experiență trăită. Metodologia folosită Minora s-a prezentat la interviu împreună cu mama sa, dar discuțiile au avut loc separat. Comunicarea cu M. a fost în general bună, existând tendințe de exteriorizare a celor trăite, prin plâns. Nevoi identificate: 1. asistență și suport emoțional pe parcursul procesului de recuperare, precum și pe durata procesului penal; 2. evaluare și consiliere psihologică în cazul M. (referirea cazului către Fundația „Orizonturi” Câmpulung Moldovenesc); 3. sprijinirea mamei minorei (la cererea acesteia
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
programe de consiliere psihologică. În acest sens, mama minorei va fi sprijinită în sensul accesării unor programe de consiliere psihologică. V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. STUDIU DE CAZ IV Date de identificare Nume și prenume: P.N. Data nașterii:1997 Domiciliu: com. Mircești Studii: elevă in
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorilor în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar. IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării impactului experienței trăite și pentru depășirea situațiilor de victimizare/revictimizare, prin menținerea unei legături permanente sub formă de convorbiri telefonice și întâlniri cu victima, precum și instituțiile implicate (poliția de domiciliu, poliția municipiului Iași, parchet, instanță); 2. menținerea legăturii cu responsabilii de caz din partea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
unei susțineri adecvate din partea acesteia fiicei sale și ar conduce ulterior la instalarea unui sentiment de siguranță în cazul amândurora; V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. STUDIU DE CAZ V Date de identificare Nume și prenume: R.D. Data nașterii: 1995 Domiciliu : Pașcani Studii: elevclasa XI Istoricul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]