2,637 matches
-
noetic. Acest filon universal, care persistă în noi sub forma categoriilor filosofice și teologice au determinat caracterul spiritual al omului încă din cele mai vechi timpuri, cum spune Blaga atunci când a devenit om, și i-a inoculat matriceal nevoia de transcendent. Aceasta îl face pe om, chiar atunci când nu înțelege ceea ce se petrece în jurul lui, să accepte liniștit, mai împăcat cu el însuși, creând părticele de viață sub binecuvântarea credinței în Dumnezeu. Arta poetică alegorie neuronală To see a World in
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate celelalte, fiind totuși aceeași pentru toate ființele umane. Experiențele neurofiziologiei contemporane, la care Blaga nu avea cum să aibă acces, îi confirmă supoziția că prin structura sa mentală omului i s-a oferit universalul (pe care Blaga îl numea transcendent, Marele Anonim) rămânând o ființă singulară 1148. Neurofiziologia ne demonstrează că avem arii specializate în cortex, cum este cea optică, preponderent localizată în regiunea occipitală sau cum sunt ariile limbajului din câmpurile lui Wernike și ale lui Broca. Este adevărat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
speciei, sau la majoritatea, dar sunt și zone care se dezvoltă, prin experiență și prin învățare și care sunt ale individului. În noi, în Matricea Stlistică pe care o purtăm se întâlnește individualul cu generalul speciei și cu universalul, cu transcendentul 1150. Dacă mulți autori găsesc asocieri majore între schizofrenie și creativitate, înseamnă că o anumită modificare biochimică este favorizantă pentru un creier capabil să reflecte o intensă activitate dintre afectiv și sacru, între percepțiile senzoriale și noetice. Leonardo da Vinci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastră. Poate să fie chiar la fel, numai că nu avem de unde să știm. Ceea ce știm este că pentru unii este complet alta și că, vorbind în general, ea, realitatea, diferă la fiecare dintre noi. Platon ar spune ca lumea transcendentă a ideilor ne domină și prin ea ne facem o părere aproximativă despre lume. Deci, nevoia de transcendent este umană și este o realitate, necesitate care a apărut și a dat un rost vieții noastre atunci când am remarcat că suntem
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pentru unii este complet alta și că, vorbind în general, ea, realitatea, diferă la fiecare dintre noi. Platon ar spune ca lumea transcendentă a ideilor ne domină și prin ea ne facem o părere aproximativă despre lume. Deci, nevoia de transcendent este umană și este o realitate, necesitate care a apărut și a dat un rost vieții noastre atunci când am remarcat că suntem înconjurați de mistere, că necunoscutul ne depășește înțelegerea și că suntem dependenți, ca ființe, de aceste mistere. Dacă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Taurul Cerului, care l-a ucis pe paznicul pădurii, care l-a doborât pe Humbaba, ce locuia în Pădurea Cedrilor, și care, în cheile munților, a omorât lei1196. Lupta contrariilor petrecută sub categoriile realității pe care le-am ca fiind transcendente se desfășoară sub semnul divinului, apărată de cavaleri ai noosului și ai timpurilor pe care le trăim. Câțiva nobili cavaleri, devotați lui Dumnezeu și animați de sentimente religioase, s-au consacrat în serviciul lui Cristos și au făcut jurământ, între
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oribile și speculează la maximum nevoia omului de a fi speriat, de a fi îngrozit, oferind iluzii morbide. Este ca un drog pe care nici Jules Vernes nu l-a anticipat. O salvare ar putea fi religia, legătura omului cu transcendentul, poesia fiind vehiculul adevărului prin serpentinele masrelui labirint. Omul are nevoie de acestă legătură care înseamnă și teamă, scrupul de conștiință, teama celui ce are conștiința încărcată și care-i oferă protecția transcendentului. Ce s-ar fi întâmplat cu poporul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar putea fi religia, legătura omului cu transcendentul, poesia fiind vehiculul adevărului prin serpentinele masrelui labirint. Omul are nevoie de acestă legătură care înseamnă și teamă, scrupul de conștiință, teama celui ce are conștiința încărcată și care-i oferă protecția transcendentului. Ce s-ar fi întâmplat cu poporul evreu, în miile de ani ce au trecut, fără religie. Iar noi creștinii, care datorăm evreilor credința noastră, ce ne-am fi făcut fără această credință în lupta, din ce în ce mai aprigă, cu terorismul. Numai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
credința noastră, ce ne-am fi făcut fără această credință în lupta, din ce în ce mai aprigă, cu terorismul. Numai credința ne va ajuta să nu ne predăm în mâna celor ce vor să ne siluiască trupurile, mintea, și spiritul. Această nevoie de transcendent, de care a vorbit Lucian Blaga, ne va salva, nevoie care începe cu mirarea în fața misterelor ce ne înconjoară și care continuă și după ce am dat la o parte unele din faldurile grele ale vălului lui Isis. Chiar dansul, țâșnit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
creerii pietrei filosofale alături de folosirea imaginației este înțelegerea cvatraturii cercului. Dar pentru un profan aceasta ar părea de-a dreptul stupid. În măsura în care conștiența se dezvoltă, inconștientul nu mai poater fi comunicat sau devine parte empirică în conținutul conștienței și este transcendentă acesteia din urmă. Eul este o noțiune limită așa cum la Kant este lucrul în sine. Limitele, deci, aparțin conștientului, subconștientul rămâne nedeterminat temporo-spațial. Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă. Și, din contra, cea aevea nu părea cu neputință
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
469 Gregory Bassham, Jerrz L.Walls, The Chronicles of Narnia and Philosophy, 2005. 470 Toți înainte de Moise au profețit prin Licorn 471 Christian Bernard, Positio Fraternitatis, 2001. 472 Condorcet inițiatul are rareori nevoia de a face un mister din cunoștințele transcendente: cel mai bun mijloc de a le prăbuși în obscuritate este să le răspândești în marele public (Robert Charroux, Cartea lumilor uitate, Elit, 2001). 473 Paracelsus, Ars Alchimica, 2005. 474 Vasile Lovinescu, Creangă și creanga de aur, Editura Cartea românească
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dogmatică despre revelația divină. Sigur că tradiția este Cuvântul Domnului încredințat apostolilor de Cristos, iar Sfânta Scriptură este scrisă sub inspirația Duhului Sfânt. Tradiții mai sunt și cele teologice, disciplinare, liturgice sau devoționale ale bisericilor locale. 769 Frithjof Schuon, The Transcendent Unity of Religions. 770 Liviu Pendefunda, Poezie și Vid, Poezia, XIV, 1(47), 2009. 771 Liviu Pendefunda, Ucigașul de gânduri 3, Vrăjitorii Marelui Vid, Magicians of the Emptiness, Moonfall Press, 1996. 772 Confucius, Tao-te-king 773 Nichita Stănescu, Clar de lună
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ajuns. Într-o lume Întoarsă cu susul În jos de externalizare, inundată de informație și sugrumată de atâtea opțiuni, aptitudinile cele mai importante sunt mai aproape ca spirit de specializările emisferei drepte - simț artistic, empatie, viziune globală, interesul pentru dimensiunea transcendentă. Dacă vreți să vă asigurați că sunteți ceea ce numesc eu un intangibil - ne mai spune Pink - adică o persoană a cărei meserie „nu poate fi făcută mai rapid de un calculator sau de un robot și nici pe bani mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
frumoasă ca metaforă, ca figură de stil, dar numai ca metaforă! Dacă Dumnezeu calcă așa de strâmb și împleticit uneori, însemnează că Dumnezeu nu prea merge bine. Mai degrabă am putea spune că istoria reflectă consecințele atitudinii noastre față de planul transcendent. Orice binecuvântare și orice sancțiune divină este răspunsul la actele noastre de viață: gând, cuvânt și faptă săvârșită. Ne luăm singuri răsplata. Atenție, tinerilor, cui slujiți, căci consecințele greșelilor voastre se repercutează asupra neamului întreg. Greu ispășim astăzi ceea ce conducătorii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
elegant în ținută, cu prestanță fizică și nu era deloc incult. Ne-a vorbit destul de decent și ne a mărturisit că a făcut seminarul teologic la Kiev, dar acum este convins că idealul lumii nu mai poate fi ancorat în transcendent, ci în imanent, ideea Dumnezeirii fiind o utopie perimată, doborâtă de realitatea descoperirilor științifice, materialiste pe care le deține Uniunea Sovietică. I-a răspuns domnul Trifan. Discuția a durat două ore. Am reținut finalul: inspectorul căutase să-l domine, nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însoțite de modificări atât anatomice cât și funcționale ale țesuturilor și organelor. Aceste modificări organice pot fi observate în împrejurări variate printre care și starea de rugă, de elevare mistică, în care conștiința se absoarbe în contemplarea principiului imanent și transcendent al lumii. Această stare psihologică nu este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu există o concentrare pentru rugăciune, ci prin rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie dezinteresată. Omul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca și cum trecutul își cerea dreptul de a fi readus în actualitate pentru folosul celor de azi și mai ales pentru folosul celor de mâine, în sfârșit era ca o invitație pentru a evoca transcendența. Totul părea logic, pentru că năzuința către transcendent se realizează prin abnegație și dăruire, iar înaintașii noștri au dovedit-o cu prisosință în marile încercări ale istoriei de la care nu au abdicat, lăsândune nouă un adevărat tezaur de realizări și gândire pragmatică, ca un îndemn perpetuu pentru mai
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de fiecare clipă. Datorită tehnologiei în expansiune, trăim într-o lume semipreparată, în marea ei majoritate împachetată, ambalată... Trăim într-o lume ambalată, pregătită spre a fi livrată oricui va face comandă... Lumea imanentă este - orice am face - limitată. Lumea transcendentă este infinită. Unii credem că atingerea limitelor lumii noastre imanente este împlinirea vieții. Credem că acesta poate fi sensul a tot și a toate... Fiecare început are începuturi care îl prevestesc; Înseși nașterea și moartea au asemenea începuturi... Să înțelegem
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță 30. Ca atare, existența poporului era subordonată alianței și legii care ajută efectiv poporul să se mențină în condi‑ țiile alianței. Atunci când creștinii au devenit conștienți că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sfântul Irineu, deoarece Duhul Sfânt s‑a coborât asupra Fiului lui Dumnezeu făcut om, care a acceptat să locuiască în mijlocul neamului omenesc, să poposească între oameni, să con‑ viețuiască cu creatura lui Dumnezeu, operând în ea voința Tatălui. Distanța față de transcendent este atât de mare încât nu permite să facem reprezentări: cu cine să‑1 comparăm pe Dumnezeu și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță 30. Ca atare, existența poporului era subordonată alianței și legii care ajută efectiv poporul să se mențină în condi‑ țiile alianței. Atunci când creștinii au devenit conștienți că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sfântul Irineu, deoarece Duhul Sfânt s‑a coborât asupra Fiului lui Dumnezeu făcut om, care a acceptat să locuiască în mijlocul neamului omenesc, să poposească între oameni, să con‑ viețuiască cu creatura lui Dumnezeu, operând în ea voința Tatălui. Distanța față de transcendent este atât de mare încât nu permite să facem reprezentări: cu cine să‑1 comparăm pe Dumnezeu și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
afirmare a viziunii raționale și în consecință decadent. În special, tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca „moment dionisiac”. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății, ajungând la negarea oricărui principiu ce ține de cenzura transcendentă (imposibilitatea omului de a cuprinde și de a înțelege cunoștințele precedente informației sensibile bazate pe o percepție, din cauza limitării impuse de către „Marele Anonim”) și la afirmarea liberului arbitru, ca destin imanent al omului despre care scrie: Apollo, zeul prevestitor al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]