2,801 matches
-
pentru a-l păstra eventual la Fălticeni. Prin tratative cu d-na Ionescu, ar fi ajuns toate notele (partituri tipărite și compoziții În manuscris) la „Galeria oamenilor de seamă”. Din păcate, după plecarea mea din oraș la Muzeul din Suceava, tratativele au fost Întrerupte. D-na Ionescu are peste 80 de ani și foarte probabil aceste comori se vor pierde. Posteritatea trebuie să știe că „colegii” de la muzeul din Fălticeni au făcut o operă anticulturală, lovindu-mă, ca să zic așa, „cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa de greu de realizat așa ceva? Doamna Ungureanu așteaptă mereu și nu-i vine nimic 471. Nu se poate duce cu mâna goală să ceară ea ceva pentru Fălticeni. Inițiativa trebuie să pornească din acest oraș. Apoi vom vedea, după tratative - ce e de făcut. Ne va ajuta bănește, desigur, căci, după cum scrii și mata, material este. Stăruiește, dragă domnule Dimitriu, să urgenteze formalitățile și să le trimită doamnei Ungureanu. (Adresa: Prof. MariaLuiza Ungureanu, str. Aurel Vlaicu 125, București II - Sector
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești, rugați-l În numele meu, să vă ajute, să depistați pe Rubin și membrii familiei rămași eventual În Flt., sau 531 Din tratativele duse de mine direct cu Mihai Gafița, a rezultat un număr de cărți editate de acesta, cu prefețe, cu autografe de la autori, aduse la „Galerie”. O parte din bibliotecă, după moartea lui la cutremur, au ajuns la Biblioteca comunală din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rău că În presa din Capitală nu se vorbește Încă de Secția muzeală Galeria oamenilor de seamă din Flt.; dar, În schimb, citesc de câte o acțiune culturală de locală importanță, aproape zilnic În ziarele 585 Am dus zile Întregi tratative cu doamna prof. Virginia Stino, reușind În cele din urmă să obțin circa 4.000 cărți și reviste, care au constituit Fondul „Aurel George Stino” la „Galeria oamenilor de seamă”. Le-am cărat cu brațele, muncind din greu pentru a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
exclude și devine inutil. Deși are lipsuri, a fost, totuși, bine intenționat, perseverent și a realizat ceva În Flt. De ce oare s-a schimbat așa brusc?589 586 Ca să pătrunzi În ziarele bucureștene, trebuia să ai cunoștințe... 587 Am dus tratative cu O.J.T.-ul, să includă „Galeria” În circuitele turistice din nord, atât pentru români, cât și pentru străini, date fiind ecourile spiritualității fălticenene În cultura universală. Au ignorat argumentele noastre. A trebuit să ne mulțumim cu ghidaje făcute cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri, ciumă, holeră, brâncă, moartea-n vite, câte și mai câte. Unele dintre ele par mai rele decât războiul, pentru că cel puțin în cazul acestuia există un oarecare ceremonial: ultimatumuri, tratative, trădări, pe când în cazul seismelor, te culci treaz și te scoli mort! Nimeni, în afara șobolanilor de apă și a șerpilor, nu are presentimentul unor asemenea catastrofe. Când venea aia urâtă, se băteau clopotele și în porțile muribunzilor se atârnau niște
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pe contur, În 1984 (volumul tocmai premiat, În 1986, În care, până la urmă, după repetatele insistențe ale editurii, fuseseră scoase doar două interviuri, cele luate de Gh.Grigurcu și Mihai Sin), cât și, mai ales, la apariția, mutilată, după reluate tratative, a romanului Plicul negru, În chiar vara lui 1986. Așteptam, totuși, nerăbdător, scrisoarea de la Berlin. Amicii germani din București continuau să mă asigure că nu este vorba de simple zvonuri, bursa este certă. Cunoșteam prea bine - și nu doar În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca să participe cu toată ființa la lupta, care abia se contura. La întâlnirea avută cu cei doi veniți din țară, în casa lui Petre Ponta, a asistat Papanace, Comandantul și Nicolae Petrașcu. Bidianu era foarte optimist de viitorul mers al tratativelor cu Guvernul, Stoicănescu însă era îngrijorat, presimțind o cursă care i se întinde Legiunii. În discuții, Papanace, deasemeni nu vedea nimic bun în această așa zisă înțelegere atâta timp cât încă frâiele erau în mâinile Regelui. A doua zi în trei: Comandantul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
puțin legionar în sine. Acesta trebuia să renunțe la marile postulate ale Căpitanului și să se mutțumească cu câteva locuri de miniștri în guvern sau alte poziții de mai mică sau de mai mare importanță. Comandantul venise din Germania când tratativele de înțelegere a Legiunii cu regele erau destul de avansate. Prins și fiind în mâna regelui, el nu a fost omorât pentru că regele se angajase prea mult în acțiunea de împăcare cu Garda de Fier și din care era greu să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
început să stea de vorbă cu Ungaria și Bulgaria pentru a discuta pretențiile teritoriale ale acestora. Era vorba de o înțelegere pașnică prin care România urma ca, de bună voie, să cedeze din teritoriul său național. La Craiova au început tratativele cu Bulgaria pentru cedarea Dobrogei de sud, iar la Turnul Severin cu Ungaria pentru cedarea unei părți din Ardeal, cum se spunea. Cu Ungaria lucrurile au mers de la început mai greu. Guvemul român era dispus să facă o cedare de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
linia ferată care ducea spre nord până la Teiuș, iar de acolo pe Mureș la vale. Tot teritoriul la dreapta acestei linii trebuia să cadă Ungariei. Delegația românească n-a putut să accepte aceste cereri cu totul exagerate, din care cauză tratativele s-au amânat și se părea că nici nu vor mai continua. La Craiova, în tratativele cu Bulgaria, românii s-au arătat foarte culanți. Au dat fără tocmeală atât cât au cerut bulgarii. S-au grăbit ca să împace pe vecinii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teritoriul la dreapta acestei linii trebuia să cadă Ungariei. Delegația românească n-a putut să accepte aceste cereri cu totul exagerate, din care cauză tratativele s-au amânat și se părea că nici nu vor mai continua. La Craiova, în tratativele cu Bulgaria, românii s-au arătat foarte culanți. Au dat fără tocmeală atât cât au cerut bulgarii. S-au grăbit ca să împace pe vecinii de la sud, făcându-și calculul că, eliberați de o greutate, ar putea mai ușor să reziste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce conținea telegrama. Tilea făcea aluzie la o înțelegere româno rusă peste capul lui Manoilescu, ca expresie a politicii regale. La rândul lui, Gafencu, a răspuns tot printr-o telegramă cifrată, prin care îi comunica că sunt în curs de tratative între România și Rusia contra Nemților. Bazat pe aceste telegrame, Statul Major german a cerut lui Hitler să tranșeze de urgență diferendul româno-ungar, căci altminteri se poate ajunge la o situație atât de primejdioasă în estul și sud-estul european încât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-l șantajeze pe Antonescu cu noi sau urmărea să sondeze opinia acestuia asupra unei eventuale împăcări cu Mișcarea? în cercurile legionare s-a comentat masa dată de Heinkel ca un indiciu favorabil Mișcării. Se spunea că au avut loc tratative între Antonescu și șefii legionari rămași în țară, în vederea unei reluări a colaborării, tratative de care n-ar fi străin nici grupul legionar de la Berkenbrück. Un alt moment important trebuie manționat în această perioadă. Un grup de conducători de la Berkenbrück
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unei eventuale împăcări cu Mișcarea? în cercurile legionare s-a comentat masa dată de Heinkel ca un indiciu favorabil Mișcării. Se spunea că au avut loc tratative între Antonescu și șefii legionari rămași în țară, în vederea unei reluări a colaborării, tratative de care n-ar fi străin nici grupul legionar de la Berkenbrück. Un alt moment important trebuie manționat în această perioadă. Un grup de conducători de la Berkenbrück au făcut o vizită la Rostock în zilele de 29-30 Noiembrie 1941. Vizita a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Negulescu îi aduce la cunoștință, că Dr. V. Noveanu îl caută cu mare insistență pentru a-i comunica un mesaj foarte important. Nicolae Petrașcu nu acceptă să l întâlnescă pe V. Noveanu întrucât îl suspecta de niște manevre nelegionare, în timpul tratativelor pe care acesta le dusese în 1939-1940 în numele Mișcării Legionare, după omorârea Căpitanului și a sutelor de legionari. Dr. Noveanu nu renunță și comunică din nou că este o problemă vitală pentru Mișcarea Legionară, pe care vrea s-o discute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Sibiu să facă rost de bilete de tren și de o gazdă la Timișoara, care să nu fie legionară. Pe drum până la Timișoara l-a lămurit și i-a dat deslegare să spună și altora modul în care decurseseră tratativele pentru ca lumea legionară să se lămurească: de altfel, și drumul pe care îl făcea la Timișoara de fapt avea același scop. Ajuns la ședința convocată cu șefii de unități din Banat, a explicat pe înțelesul tuturor, scopul și termenii înțelegerii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
insignificante, ca muncitorul Andor de exemplu, și nu puteau polariza nimic din masele legionare. Cu cât constatau aceste lucruri, cu atât teama lor de Mișcarea Legionară se mărea. Deci le convenea de minune neutralitatea mișcării, mai ales că obținuseră la tratative și dezarmarea legionarilor prin predarea depozitelor de armament. Această condiție a fost susținută cu multă insistență, căci ei aveau impresia că armamentul avut de legionari este foarte mult. Nicolae Petrașcu și Vică Negulescu știau foarte bine cât era de înarmată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să se spună despre Nicolae Petrașcu, că a trădat Mișcarea Legionară și unii l-au amenințat chiar cu moartea, ca Ion Sadovan. Cu timpul lucrurile s-au așezat și încet, încet au intrat marea majoritate sub ascultare, convingându-se că tratativele purtate de el și Vică Negulescu duc la eliberarea multora dintre legionari. În acest timp Vică Negulescu, marele artizan al destinderii, era aproape zilnic la Ministerul de Interne, ca un fel de ambasador al Mișcării Legionare, pentru intrarea în legalitate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
scrisă pe fața lui de piatră potențată de tăcerea absolută în care se închisese pentru un timp după moartea lui Nea Vică. Nea Vică, omul care salvase din închisoare pe mulți din cei arestați și condamnați de I. Antonescu prin tratativele lui și ale lui Nicolae Petrașcu. cu Nicolschi, care era strâns cu ușa de forța tânără internă pe care o reprezenta Mișcarea Legionară, în perioada 1945 1948. El era omul care, împreună cu Fane Cârjan ridicase la luptă, în 1940 la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919 - ambele privitoare la vechiul Regat - prin care locuitorii evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sigur că, În momentul de față, există spațiul virtual, accesibil tuturor - numai că accesul la el nu e, Înca, ceva de-la-sine-Înteles. Mult mai satisfăcătoare este expunerea În realitate, dar și mai costisitioare. Așadar, scrisul reprezintă un eficient negoț cu sine tratative, cum ar spune Deleuze care, dacă nu duce la stabilirea unei valori a sinelui liber convertibilă, poartă măcar iluzia unei astfel de valori, pînă la capăt. Dintotdeauna, realizarea de sine fie că vorbim de un om, de o comunitate religioasă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
epocă a culturii românești, rămân marile lui merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta Otomană, lucrare păstrată doar în traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile de cult tipărite la Râmnic sub oblăduirea sa, începând din 1776
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
început de simpatia poporului. Ca alternativă la totalitarism și liberalism s-a dezvoltat și corporatismul, sprijinit de o parte a ierarhiei 236. Papa a încheiat acorduri cu state ce aveau regimuri politice diferite. În 1929, după mai mulți ani de tratative, s-a semnat Tratatul de la Laterano cu Italia, prin care lua sfârșit "problema romană" ce dura din 1870. Statul italian și Sfântul Scaun s-au recunoscut reciproc și au ajuns la un consens asupra teritoriului și a imobilelor care beneficiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
credincioșilor catolici minoritari și de rezolvare a problemei cultelor din România Mare. Sfântul Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil 288. Tratativele îndelungate s-au datorat complexității problemelor ce trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]