1,268,996 matches
-
Rodica Zafiu În toleranța față de abaterile de la norme, întemeiată pe ideea - în esență corectă - că erorile de azi ar putea deveni normele de mîine, fiecare comentator are probabil limite personale și idiosincrazii inevitabile. Trebuie sa mărturisesc că între abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de comparație ca, în structuri non-comparative - de obicei în elemente predicative
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
calitate ("lucrează ca și medic"). Criticată de multe ori, construcția nu se extinde - dar nici nu dispare. Nu mi se pare, oricum, că în acest caz repetarea ar duce la obișnuință, făcînd abaterea suportabilă. Deși în principiu îmbinările fixe nu trebuie să fie logice (uzul prepozițiilor, de pildă, e specific fiecărei limbi; faptul că prepoziția compusă de către s-a specializat pentru complementul de agent se dispensează de justificări semantice), în acest caz lipsa de adecvare e prea evidentă. Poate că iritantă
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
militară din Cehoslovacia) au izbutit să-i împace în bună măsură pe români cu o ideologie de import, respinsă aproape unanim înainte. Comunismul național al lui Ceaușescu n-a mai trezit aceeași ură precum comunismul internaționalist al lui Stalin. Ar trebui, poate, analizat mecanismul psihologic al acestei schimbări. În mod evident, ceaușismul n-a fost mai blînd decît stalinismul. Sofisticarea ororii n-a însemnat diminuarea ei. Nu s-a trăit mai bine în anii '80 decît în anii '50. Mai cu
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
a pune, la înverzit și la înflorit, în vase, plante și rămurele de pomi. Obiceiul amintește că la Nașterea Mântuitorului "pomii înverzesc în livezi și poartă fructe". Obiceiul, scrie autorul articolului, Ion Mihăilescu, s-a impus greu: "Un secol a trebuit pomului de Crăciun, după ce și-a ajuns forma sa tipică, ca să cucerească toată Germania și numai o altă jumătate de secol ca să se răspândească în tot Apusul Europei și să se coboare și în jos de-alungul țărmurilor Dunării până la noi
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
și numai o altă jumătate de secol ca să se răspândească în tot Apusul Europei și să se coboare și în jos de-alungul țărmurilor Dunării până la noi românii." Ne-am referit până acum la articole din presa românească a vremii și trebuie să privim și în principalele cărți de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului următor. S. Fl. Marian, în Sărbătorile la români nu menționează obiceiul, probabil pentru că începe ciclul sărbătorilor cu acelea de la Anul Nou. Nici
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației învățătorilor mehedințeni, se afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea să se găsească un substitut tehnic
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Jakobson, după aceeași metodă și cu aceeași finețe care se întîlneau altădată doar în textele ficționale. în aceeași ordine de idei, cu privire la standardele actuale ale compoziției literare, Matei Călinescu făcea o observație foarte pertinentă: în timp ce standardele compoziției literare moderniste ar trebui căutate în poezie, în caracterul ei independent și autonom, incompatibil cu transferul lingvistic, cele ale compoziției postmoderne ar fi prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. în epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
special al revistei VS, 31-32/1982 (Sur" Sylvie").Cu speranța că nu l-am solicitat prea tare pe cititor cu toate aceste detalii, vom stărui puțin asupra eseului amintit, indiscutabil unul dintre cele mai frumoase din volum. în primul rînd trebuie remarcată abilitatea cu care criticul ne face să descoperim textul puțin cîte puțin, pe măsură ce îl demontează și ne arată cum funcționează. Revin frecvent termeni destul de tehnici (subiect, fabulă, discurs), se vorbește din nou despre autorul real și autorul model (ca
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
î din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are de-
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are de-a face cu o carte în lege: se pot face note, sublinieri pe text, ba chiar desene (eventual mâzgăleli); pot fi puse semne de
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
cu o carte în lege: se pot face note, sublinieri pe text, ba chiar desene (eventual mâzgăleli); pot fi puse semne de carte, iar mărimea fonturilor e reglabilă, astfel încât ochii nu obosesc. Iată de ce Enciclopedia Virtuală I.L.Caragiale n-ar trebui să lipsească din bibliotecile celor care au un computer și nici, ca material didactic, într-o școală modernă.
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
Progresul, în viziunea multor politicieni de ieri și de astăzi, transformă toți oamenii în mijloace pentru urmărirea unui țel care-i depășește; ori, ideea de demnitate implică, așa cum a văzut-o și Kant, postulatul după care soarta lor, a oamenilor, trebuie să reprezinte întotdeauna scopul, niciodată doar mijloacele pentru atingerea lui. În plus, ideea de progres în forma în care s-a încetățenit în secolul XX, cu implicita încredere în capacitatea omului de a fi total stăpîn pe destinul său, conține
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
lui - de unde vin eșecurile, regresiunile? Tentația este mare de a le atribui unor forțe ostile, oculte, de unde toate vînătorile de vrăjitoare cunoscute. Odată cu dispariția celor două mari sisteme totalitare care s-au constituit în flagelul secolului XX, spune Finkielkraut, omenirea trebuie să tindă spre mai mult decît o morală strict umanitară. Mai mult ca oricînd, evenimentele din ultimii ani, precum cele din Bosnia, Rwanda etc., au dovedit că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai vechi
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
să fi împrăștiat toate umbrele și confuziile. Bunătatea aceasta, deci, devine implacabilă, sentimentalismul capătă nuanțe de cruzime. Așadar morala umanitară nu mai este suficientă, mai importantă decît ea pare a fi instaurarea unei morale politice, voinței de a ușura suferințele trebuind să-i preceadă aceea de a proteja libertatea, de a transforma lumea în-tr-un loc habitabil pentru toți. Mai mult ca oricînd, am avea nevoie de instaurarea unei asemenea concepții politice, care, pusă în practică, să ajute la evitarea a tot
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
datelor serviciului de statistică, în oraș există în jur de patru sute de mii de locuitori. Cifră oarecum convențională. Întinderea orașului e și ea oarecum convențională. Așa că, uite: ne-am consultat și am hotărât: cel de-al patrusutemiilea locuitor al orașului trebuie să se nască în ajunul zilei jubiliare. - Nu prea înțeleg. - Mergi la maternitate. Așteaptă nașterea primului copil. Notează parametrii. Discută cu fericiții părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
am hotărât: cel de-al patrusutemiilea locuitor al orașului trebuie să se nască în ajunul zilei jubiliare. - Nu prea înțeleg. - Mergi la maternitate. Așteaptă nașterea primului copil. Notează parametrii. Discută cu fericiții părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar. Onorariul (știu că nu ți-e indiferent) e dublu. - Cu asta trebuia să începeți. - Mercantilismul e una din trăsăturile dumitale antipatice. - Datoriile, - zic eu, - pensiile alimentare... - Bei prea mult. - Și asta
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
la maternitate. Așteaptă nașterea primului copil. Notează parametrii. Discută cu fericiții părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar. Onorariul (știu că nu ți-e indiferent) e dublu. - Cu asta trebuia să începeți. - Mercantilismul e una din trăsăturile dumitale antipatice. - Datoriile, - zic eu, - pensiile alimentare... - Bei prea mult. - Și asta. - Pe scurt. Sensul general e acesta. S-a născut un om fericit. M-aș exprima chiar - omul e condamnat la fericire
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
repetat-o în gura mare. - Omul e condamnat la fericire! Cred că nu-i rău. Poate încercăm să-l dăm ca titlu. Omul e condamnat la fericire"... - Om vedea, - zic. - Și ține minte, - Turonok se ridică, punând capăt discuției, - sugarul trebuie să fie publicabil. - Adică? - Adică să fie reușit. Fără defecte, fără aspecte dubioase. Fără cezariană. Fără mame nemăritate. Părinții - garnitura completă. Un băiețel sănătos, realizat din punct de vedere social. - Neapărat băiat? - Da, băiatul e cumva mai simbolic. - Ghenrih Franțevici
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Eu din capul locului am avut îndoieli, dar n-am spus. - Pot să dorm puțin după paravan? - Bineînțeles, - Teppe nu se miră. - Vreți să vă înveliți cu impermeabilul meu? - Merge și fără. Mi-am scos ghetele și m-am culcat. Trebuia să mă concentrez. Altminteri, realitatea își pierdea definitiv contururile. Deodată m-am uitat la mine de departe și m-am văzut buimac și ridicol. Cine sunt eu? De ce mă aflu aici? De ce stau culcat după paravan, așteptând Dumnezeu știe ce
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Mama mă-sii! - exclamă Ștein. Mama mă-sii!... Teppe îmi întinde o hârtiuță cu mâzgălituri. - Lungimea, - spun, - cincizeci și șase, greutatea - trei nouă sute. Lena se simte normal. - Mama mă-sii, - nu se potolea Ștein, - vin imediat. Iau un taxi. Acuma trebuia să chem fotograful. Îl sun pe Malkiel. - Vino să fotografiezi un copil pentru numărul jubiliar. Nevasta lui Ștein a născut un băiat. În treacăt fie spus, onorariul va fi dublu. - Tu vrei să scrii despre copilul ăsta? - Da, de ce? - Păi
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
să fotografiezi un copil pentru numărul jubiliar. Nevasta lui Ștein a născut un băiat. În treacăt fie spus, onorariul va fi dublu. - Tu vrei să scrii despre copilul ăsta? - Da, de ce? - Păi, pentru că Ștein e evreu. Pentru fiecare din ei trebuie aprobare. Ești nemaipomenit de naiv, Serj. - Clar. Mulțumesc că m-ai prevenit. Îi spun lui Teppe: - Se pare că nici Ștein nu-i bun. - Și eu am avut îndoieli. - Ce-i de făcut? - Mai naște imediat una. Poate a și
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
acuma. - Eu mă duc să iau aer... În scuarul mohorât al spitalului se plimbau pisici. De după colț apăru Ștein... - Ei, te felicit. - Mulțumesc, bătrâne, mulțumesc. Chiar acum i-am trimis Lenei un pachețel...Sunt într-o stare, nu știu cum, neobișnuită. Ar trebui să bem ceva cu ocazia asta. "Vezi să nu - îmi zic - de ce-aș bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să-l amărăsc. Nu m-am apucat să-i spun că puștiul lui e trecut la rebuturi. Însă
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție. Vreau să scriu despre familia dumneavoastră. - Ce să scrii? - Ei, despre viața voastră... Ar trebui să mergem undeva, să stăm de vorbă. - În sensul, să bem ceva? - se însufleți Kuzin. Era un bărbat înalt, cu bărbie fermă și cu gene inocente de copil. S-a ridicat vioi de pe iarbă, și-a scuturat genunchii. Ne-am
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
apoi alte 11.000 din altă categorie etc. Bineînțeles, Moscova a aprobat". Regele asirian Sargon și Gingis Han ar fi invidioși pe discipolii lor moderni. Caracteristicele sistemului sunt structurile duble și secretomania. Pe de o parte existau structurile guvernamentale care trebuia să dea impresia de voință de colaborare cu celelalte state, să organizeze buna funcționare a învățământului și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
tovarășe Brejnev, am ordonat livrarea de carne și toată lumea a primit ordinul Dvs. cu entuziasm"; Brejnev, "foarte bine, dar le-ați dat carnea?" Răspunsul lui Gorbaciov: "nu avem carne "! Fără comentarii. Cartea este plină de învățăminte. În special tineretul ar trebui s-o citească. Bukovski este una din vocile Rusiei profunde, a acelei Rusii prea lungă vreme înăbușite, care are multe de spus omenirii. Reflectând asupra vizitei sale și asupra cărții publicate de Academia Civică m-am gândit cât de important
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]