4,948 matches
-
precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea o victimă neputincioasă. Mânia nu vorbește decât despre noi, despre trebuințele și frustrările noastre. În schimb, violența prin raportare la furie vorbește despre celălalt. Ea acuză, caută să rănească, să distrugă, să elimine. Violența este "rezultatul unei încercări de a ne proteja împotriva intensității trăirilor, proiectându-le asupra altcuiva; este faptul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Persoanele din preajma ei își oferă serviciile și aduc un ajutor material concret, destinat modificării într-o manieră semnificativă a sursei care provoacă suferința (Rimé, 2008, p. 247). Profesorul belgian a ajuns la concluzia că, în general, oamenii evaluează foarte prost trebuințele unei persoane care suferă. În mod frecvent subestimăm mult "durata perioadei de redresare necesară pentru a trece peste un eveniment negativ important" (2008, p. 240). Chiar dacă avem cele mai bune intenții, nu știm ce să facem în raport cu o persoană lovită
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne determine să facem un lucru pe care nu vrem (sau nu am vrut) să-l facem (Forward, Frazier, 2008), este (foarte) probabil ca și noi să folosim mijloace indirecte "de agățare" a compasiunii altor oameni pentru a ne satisface trebuințele (Lindenfield, 2001, pp. 42-45). 34 Desigur, nu putem nega că în multe dintre relațiile interumane există această amabilitate convențională, care ne ajută să suportăm confruntarea egoismelor și a orgoliilor noastre. Este minimul care ne ajută să supraviețuim într-o rețea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai mult decât reacțiile unui individ la situațiile existente și comportamentul său în punctul de răspuns efect, acesta indică de asemenea, atitudinea sa condiționată obișnuită, atitudinile sale conștiente, pulsiunile chiar subconștiente în domeniul emoțiilor, voinței, acțiunii și aspirației, impulsurile și trebuințele sale psihice. Cu aceste informații se poate pune nu numai un diagnostic precis și complet ci de asemenea se poate indica cea mai potrivită acțiune terapeutică. O altă variantă restrânsă sau mai prescurtată este formată din opt culori albastru întunecat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ocupă o anumită poziție. Această poziție devine indicatorul psihologic principal , în total există opt poziții fiecare având propria semnificație. Ar trebui preferate culorile fundamentale, cele patru culori de baza (albastru verde roșu și galbenul) 1, 2, 3 și 4 reprezentând trebuințe psihologice fundamentale trebuința de automulțumire și afecțiune, trebuința de afirmare, cea de a acționa și a avea succes și de a privi înainte și de a aspira. Ele prezintă o importanță specială și de aceea atunci când selecția este făcută de către
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poziție. Această poziție devine indicatorul psihologic principal , în total există opt poziții fiecare având propria semnificație. Ar trebui preferate culorile fundamentale, cele patru culori de baza (albastru verde roșu și galbenul) 1, 2, 3 și 4 reprezentând trebuințe psihologice fundamentale trebuința de automulțumire și afecțiune, trebuința de afirmare, cea de a acționa și a avea succes și de a privi înainte și de a aspira. Ele prezintă o importanță specială și de aceea atunci când selecția este făcută de către o persoană sănătoasă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologic principal , în total există opt poziții fiecare având propria semnificație. Ar trebui preferate culorile fundamentale, cele patru culori de baza (albastru verde roșu și galbenul) 1, 2, 3 și 4 reprezentând trebuințe psihologice fundamentale trebuința de automulțumire și afecțiune, trebuința de afirmare, cea de a acționa și a avea succes și de a privi înainte și de a aspira. Ele prezintă o importanță specială și de aceea atunci când selecția este făcută de către o persoană sănătoasă, normal echilibrată, eliberată de conflicte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ar fi botezat copiii într-o credință care le era și lor străină și necunoscută. De aceea e logic ca Botezul la început să se fi aplicat numai adulților și, după ce aceștia s-au convins de valoarea și despre neapărata trebuință a Botezului, ne putem aștepta să întâlnim și cazuri de Botez aplicat și copiilor”<footnote Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezană, Arad, 1948, p. 294-295. footnote>. Cu toate acestea, cărțile Noului Testament ne oferă suficiente indicii din
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
etici" câștigarea de bani, de tot mai mulți bani, concomitent cu evitarea strictă a tuturor plăcerilor neînfrânate [...] Omul este pus în relație cu câștigul ca scop al vieții sale, nu câștigul în relație cu omul ca mijloc în scopul satisfacerii trebuințelor materiale ale vieții sale. [...] Dar această inversare conține o serie de sentimente care intră într-un contract strâns cu anumite idei religioase [...] precum acea idee originală [...] a datoriei profesionale, o datorie pe care fiecare ar trebui s-o simtă și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prietenii care se apropie, o distracție pentru mintea obosită de prea multă gândire, bucuria incomparabilă de a-i face fericiți pe cei care ne sunt dragi. Bogăția înseamnă instrucție, independență, demnitate, încredere, caritate, tot ceea ce dezvoltarea facultăților noastre poate livra trebuințelor corpului și spiritului; înseamnă progres, înseamnă civilizație. Bogăția înseamnă admirabilul proces civilizator a doi admirabili agenți, mai admirabili chiar decât ea: munca și schimbul. Bun! Dar nu veți intona acum un ditiramb bogăției după ce cu o clipă în urmă copleșeați
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
război civil. Sunteți destul de pesimist. Grăbiți-vă să tratați chestiunea pe fond. Sunt foarte surprins să aflu, pentru prima dată, dacă banii (sau semnul lor) înseamnă bogăție. Sunteți de acord cu mine că oamenii nu își satisfac imediat niciuna dintre trebuințele lor cu monezi. Dacă le este foame, le trebuie pâine; dacă sunt goi, le trebuie veșminte; dacă sunt bolnavi, doctorii; dacă le este frig, un adăpost și combustibil; dacă aspiră să învețe, cărți; dacă doresc să se deplaseze, vehicule, și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le putem formula pentru fericirea universală. Extrema facilitate a mijlocului pe care îl invocați este suficientă pentru a-i demonstra goliciunea. Credeți oare dumneavoastră că, dacă ar fi suficient să se imprime bancnote pentru ca noi să putem să ne satisfacem trebuințele, gusturile, dorințele, umanitatea ar fi ajuns până aici fără să recurgă la acest mijloc? Sunt de acord cu dumneavoastră că o astfel de descoperire este seducătoare. Ea ar pune imediat capăt în lume nu doar spolierii în formele sale atât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
necesară pentru a-l constitui. Vindeți un serviciu contra unei monezi, apoi, cu această monedă, cumpărați un serviciu. Abia atunci trocul este complet; abia atunci efortul dumneavoastră a fost urmat de o satisfacție reală. Evident, nu munciți pentru a satisface trebuințele celuilalt decât pentru că celălalt lucrează pentru a satisface trebuințele dumneavoastră. Atât timp cât nu aveți în mână decât moneda care v-a fost dată contra muncii dumneavoastră, sunteți în măsură să reclamați doar munca unei alte persoane. Și atunci când veți face acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unei monezi, apoi, cu această monedă, cumpărați un serviciu. Abia atunci trocul este complet; abia atunci efortul dumneavoastră a fost urmat de o satisfacție reală. Evident, nu munciți pentru a satisface trebuințele celuilalt decât pentru că celălalt lucrează pentru a satisface trebuințele dumneavoastră. Atât timp cât nu aveți în mână decât moneda care v-a fost dată contra muncii dumneavoastră, sunteți în măsură să reclamați doar munca unei alte persoane. Și atunci când veți face acest lucru, evoluția economică va fi împlinită în ceea ce vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sunt expus fără apărare. Procesul este reversibil. Contribuția autorului citat este ilustrată deci de rolul privirii în cunoașterea celuilalt, în stabilirea unei posibile comunicări. Contemplarea este o atitudine în care binele și răul apar deopotrivă misterioase, deopotrivă necesare; există o trebuință a spiritului de a privi cât mai ascuțit lucrurile așa cum sunt date și impuse, inclusiv răul cel mai crunt izvorât din voința omenească. În noțiunea de contemplație propusă de Zarifopol, coincid esteticul, cognitivul și eticul. Atitudinea contemplativă prescrisă de acesta
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pasivitate, deoarece preconizează creația, proprie sau a altora. Din această atitudine contemplativă decurge o poziție angajată spre cu-noaștere, omenie, demnitate civică. Atitudinea contemplativă dă o intensitate existenței datorită percepțiilor. De fapt, este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința spiritului de a privi cât mai critic lucrurile așa cum sunt date"). Contemplația este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să nu mai cădem din nou într-o greșeală asemenea celei din trecut. Polonul, slovenul, tirolezul și triestinul doresc tot așa de bine ca boemul și moravul ca să vină odată, o stare de lucruri care să respecte drepturile vechie și trebuințele moderne ale fiecăruia din aceste popoare. Să facem dar o mai strânsă ligă spirituală întreolaltă, să comparăm {EminescuOpIX 91} otate pretensiunile noastre comune și să ni garantăm drepturile noastre speciale, întru cât se vor putea împăca numai cu interesele comune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fie ele cât de strălucite! Știm cum că boemul și moravul vor rămânea tari și neclintiți pre lângă, declarațiunea lor, știm cumcă polonul va păstra dreptul său în deplinea lui măsură, știm cumcă slovenul și triestinul se vor aranja după trebuințele lor și că tirolezul va ținea la vechile stipulate ale țării sale, la privilegiele și drepturile sale, însă toate acestea se pot prea bine regula astfel încît totul să se întîmple în înțelegere comună, căci numai prin această înțelegere putem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
măduva patriei noastre comune. Noi n-am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învoi să-și cercuie fruntea cu coroana Boemiei, el ar trebui prin consecință să reprimească autonomia marelui principat al Transilvaniei. Afară de ceea ce crează arbitraritatea omului nu esistă nimica în lume ce n-ar trebui să fie cum e. Cauza acestei trebuințe e rațiunea lui de a fi, și aceasta trebuie să fie neapărat o rațiune, nu o combinațiune răutăcioasă ori esaltată, ci un rezultat neapărat, neînlăturabil al unei cauze anterioare, asemenea cum din calculul cert a două cifre certe iese un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
et impera", o formă arbitrarie care să nu. rezulte din ideea ce naturalminte o conține în sine materialul ei - popoarele. Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității sale e ca ea să fie un rezultat, o espresiune fidelă a trebuințelor unui popor și tocmai de aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conține în sine materialul ei - popoarele. Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității sale e ca ea să fie un rezultat, o espresiune fidelă a trebuințelor unui popor și tocmai de aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor sale; într-un cuvînt: legile unui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fidelă a trebuințelor unui popor și tocmai de aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor sale; într-un cuvînt: legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuși. Alt element, străin, esențial, diferit de al lui, nu-i poate impune nimica; și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor sale; într-un cuvînt: legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuși. Alt element, străin, esențial, diferit de al lui, nu-i poate impune nimica; și dacă-i impune, atuncea e numai prin superioritatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se mișcă poporul, o coardă nouă, originală, proprie pre bina cea mare a lumii. Legislațiunea trebuie să fie aplicarea celei mai înaintate idee de drept pusă în raport cu trebuințele poporului, astfel însă încît esplicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritului acelora. Industria trebuie să fie a națiunei aceleia și păzită de concurință; iar purtătoriul ei, comerțul, s-o schimbe pre aur, dar aurul, punga ce hrănește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]