2,894 matches
-
bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai curînd să moară decît să se ploconească. Astfel de fabule le-aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care avea să dea și denumirea de Brazilia, avea să fie concesionată negustorului portughez Fernando de Noronha. Între 1530 și 1532, regele Joao III începe colonizarea Braziliei, organizând o expediție condusă de Martin Alfonso de Souza, care va introduce cultura trestiei de zahăr. În 1549, un decret regal acordă călugărilor iezuiți puteri nelimitate asupra indigenilor, trecuți cu forța la catolicism, în timp ce coloniștii îi considerau drept sclavi. Acum încep și transporturile de sclavi din Africa, pentru a lucra pe întinsele plantații de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de zahăr. În 1549, un decret regal acordă călugărilor iezuiți puteri nelimitate asupra indigenilor, trecuți cu forța la catolicism, în timp ce coloniștii îi considerau drept sclavi. Acum încep și transporturile de sclavi din Africa, pentru a lucra pe întinsele plantații de trestie de zahăr. Prin bogățiile sale, noul teritoriu avea să atragă atenția și altor țări europene, în 1555 francezii conduși de Nicolas Durand de Villegagnon invadând Rio de Janeiro, cu intenția de a întemeia "Franța Antarctică". Între 1624 și 1654, Compania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acele vremuri datează și "Caminho do ouro", drumul de aur, de 1200 de kilometri, construit pentru a lega Parati de zonele aurifere Ouro Preto și Diamantina. În secolul al XIX-lea, Parati a devenit centrul de fabricare a alcoolului din trestie de zahăr, "cachasa", materie primă pentru băutura națională "caipirinha". Pentru arhitectura sa practic neschimbată în ultimele două secole, Parati avea să fie declarat de UNESCO în 1966 "Patrimoniu al umanității", același titlu de onoare obținându-l mai recent și faimosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
colegului Corfariu, fiul directorului Spitalului de Stat local și a altora ca ei. Posibilitățile noastre materiale și implicit cele intelectuale erau foarte diferite. La unele ore, profesorii mai schițau câte o notă de favoritism, urmarea strângerii de mână din ajun; trestia de bambus care ne brăzda pălmuțele la cea mai mică greșeală era parcă mai reținută asupra acestor colegi. Nu le păstrez gânduri urâte, căci alegând calea didactică am fost obligat adesea să fac rabat de la exigența pe care părinții și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Progresul societății este asigurat prin mințile sănătoase și mai puțin prin picioarele agile obținute prin dopaj și alte mijloace mai puțin ortodoxe. * * * Primul an de liceu s-a desfășurat În condiții satisfăcătoare, deși pălmuțele mi-au fost adesea tumefiate de trestia de bambus, mai ales la Însușirea rapidă a "tablei Înmulțirii". Profesorul de matematică I. Armeanu, la Începutul fiecărei ore, ne spunea o cifră până la 100 și noi, elevii, trebuia să răspundem rapid "cine Înmulțit cu cine dă cifra respectivă". Cel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
continuat comerțul ilegal. Mulțime de marinari dezertori și de aventurieri au venit în micuța insulă din nord-vestul Hispaniolei, după 1640, atrași de relativa independență socio-politică, de libertatea unei vieți la limita promiscuității și de prosperitatea financiară, completând cu tutun și trestie de zahăr comerțul cu piei și carne, dominant. Atacați din nou de spanioli, care au distrus fortul și i-au risipit pe locuitori, bucanierii vor trece la acțiuni de răzbunare prin jafuri piraterești, întinse până la începutul secolului al XVIII-lea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei de stavrid pe careo au în față. (2003) Când literatura intră pe mâna ticăloșilor Nu e nici prima dată, nici ultima când se întâmplă asta. Literatura este la liber
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
curte o biserică. Este de o mare valoare. În biserică, pe pereți sunt icoane mari, de mărimea unui stat de om. Sunt făcute din ghips, cred. Ele ne înfățișează judecată făcută Domnului Iisus. Ni-L arată cu hlamida roșie și trestia în mână. În alt loc vedem cum I se pune cunună de spini și într-un altul cum I se pune Crucea pe umeri și cade. Dar îl ridică soldații și-L scot din curte și pornesc pe drumul spre
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cărora mai descoperi în ultima clipă zidurile vreunui castel și nici n-ai timp să te-ntrebi ce-o fi cu el acolo că-ți apar în față grădini întregi frumos ordonate cu roșii care se cațără pe bețe de trestie puse în formă de piramidă, câte-un petic de pământ roșu care explică astfel culoarea cărămizilor de aici. Toate astea și încă multe altele-ți creează o stare de bună dispoziție, în cazul meu trezită brusc dintr-un somn greu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care e pur la utilizare, dar poluant la producere. Deci, una peste alta, tot etanolul natural trebuie luat În considerare, spre disperarea celor amintiți la Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului folosind tocmai tulpinile stoarse drept combustibil elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului folosind tocmai tulpinile stoarse drept combustibil elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că orice plantă ce acumulează substanță de rezervă, pe care noi o folosim În fermentare, În unele organe: tuberculi, tulpini, rădăcini, fructe, produce inevitabil o mare cantitate - chiar mai mare - de biomasă, să-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
carbon e redus la jumătate, oxizii de azot la două treimi, nu există plumb, pentru că cifra octanică a etanolului nu necesită aditivarea cu tetraetilplumb, și nici PNA adică peroxiacetilnitratul responsabil de smogul fotochimic care face ravagii la Los Angeles. Evident, trestia de zahăr nu e singura plantă aptă a sta la baza unei astfel de tehnologii, mai ales că are pretenții destul de mari. De aceea, Brazilia studiază și maniocul, Australia eucaliptul, iar Franța sfecla de zahăr. Toate Însă necesită tehnologii integrate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o cunoscuse În copilărie. Dar ce elemente conține acea natură? Două: apa și pădurea. Să le analizăm. La Eminescu aproape nu există starea oligotrofă, primordială a apei, izvorul. Predomină o stare eutrofă, entropizată, anume lacul. Lacul Încărcat de nuferi și trestii, plante tipice stadiului intermediar, de tranziție spre mlaștină. Mai mult, lacul e situat În pădure. Or, evoluția lacului, prin stadiul de mlaștină, duce invariabil la pădure. Dar stadiul lacului pe care-l prezintă Eminescu este protectiv, depoluant pentru mediu. Pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori orezul care asigură viața unui continent, adică a mai bine de o treime din omenire. Ele ne asezonează hrana, protejându-ne și sănătatea - ceapa și usturoiul. Ele dau, contrar aparenței specifice Europei, zahărul, de altfel descoperit de om În trestia de zahăr, plantă perenă ce-l acumulează În tulpina sa. Tot ele, mai precis palmierii, oferă uleiuri, fructe, fibre și hârtie, iar bambusul chiar lemn deosebit de rezistent și cu un ritm de creștere de invidiat. Tot ele asigură furajul pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a Europei. Uneori o dorim, epurarea adică, și Încercăm alte plante, de pe aiurea, pe care le vedem mai eficiente: zambila de apă, de exemplu, de prin Amazonia. Dar și ea e tot o monocotiledonată și face același lucru ca și trestia noastră. Dar, atenție! Odată lucrul terminat, adică deșeurile transformate Într’un sol, chiar dacă nu pe deplin consolidat, trestia noastră se retrage cuminte; zambila de apă nu, continuând invadarea zonei. Asta pentru că nu are pe la noi și partenerii de biocenoză din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eficiente: zambila de apă, de exemplu, de prin Amazonia. Dar și ea e tot o monocotiledonată și face același lucru ca și trestia noastră. Dar, atenție! Odată lucrul terminat, adică deșeurile transformate Într’un sol, chiar dacă nu pe deplin consolidat, trestia noastră se retrage cuminte; zambila de apă nu, continuând invadarea zonei. Asta pentru că nu are pe la noi și partenerii de biocenoză din zona de origine care să-i limiteze proliferarea. Și atunci, mecanismele care țin planta doar acolo unde e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fără câini și pisici, atunci când a poposit În Madagascar; dar aceștia au decimat păsările locale, care de felul lor nu puteau zbura; 24 de specii locale au plătit asta cu dispariția. După ce omul a introdus În Jamaica o specie nouă, trestia de zahăr, dar și șobolanii ce-o decimau, a introdus mangusta pentru a stârpi șobolanii. Rezultatul? Mangusta a preferat fauna locală, lipsită de apărarea conferită de o evoluție În parteneriat cu noul prădător. Și tot din cauza nou introdusei trestii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nouă, trestia de zahăr, dar și șobolanii ce-o decimau, a introdus mangusta pentru a stârpi șobolanii. Rezultatul? Mangusta a preferat fauna locală, lipsită de apărarea conferită de o evoluție În parteneriat cu noul prădător. Și tot din cauza nou introdusei trestii de zahăr, dar În Hawai, unde a găsit ca dușman un fluture, s’a introdus ca factor limitativ o pasăre amatoare de larve; doar că aceasta a preferat fructele unei plante locale pe care a răspândit-o astfel până ce a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
determinat de condițiile de mediu, mai precis de cele redox. Și mai fac o paranteză, pentru a fi bine Înțeles. O substanță dată, să-i spunem de exemplu zahăr, se află În plan-te net diferite: cel mai mult În trestia de zahăr, mai puțin În sfecla de zahăr, și mai puțin Încă Într’un neam de arțar nord-american și chiar În porumb. Să revenim la ciupercile noastre, care pot excepta de la cele arătate, valabile pentru toate ființele. Nu există o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a alunga un animal cu strigătul; 41 diminutiv, fluier scurt de lemn de paltin, trestie sau soc, având la capăt o deschizătura lunguiață; 42 bucată de piele cu care se cârpește încălțămintea; 43 boală cu o umflătură la gât datorată apei de băut fără iod; 44 formă de bâlbâit datorat repetării vocalei â; 45 crengi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mici, trecem apoi cu repeziciune de la aerul condiționat și de la condiția de neofit reeducat la cea de pelerin leoarcă de transpirație, îndreptându-ne spre fluviu. Pe jos, de-a lungul albiei secate, pe cărarea ce șerpuiește pe teren plat printre trestii și bambuși, încep să simt, fizic, geniul rău al acestor locuri auguste: muștele. Șarpele sau porcul ar fi ceva prea frumos, prea comod. Numele meu e legiune, zice Cel Rău, și pe bună dreptate. Un roi neobosit de insecte zburătoare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]