2,479 matches
-
ea nu este doar a Franței. Dimpotrivă, a fost mereu replasată în cadrele internaționale în raport cu care își capătă semnificația. Franța sau ceea ce ar deveni Franța se luminează în interiorul lumii celte, al Imperiului Roman, al Creștinătății, al Europei Renașterii și a umanismului, în care ea este confruntată cu lumi noi pe care tocmai le-a descoperit. Apoi Franța s-a răspîndit ea însăși prin oamenii săi sau prin ideile sale în Europa și în lume, prin participarea sa la marile descoperiri, prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care grupează un anumit număr de *elecțiuni și conduse fiecare de un încasator general de finanțe însărcinat cu perceperea și administrarea produsului impozitului: fondurile colectate de *aleși sînt utilizate pentru a acoperi cheltuielile regionale, surplusul fiind trimis superintendentului Finanțelor. Renașterea Umanism și renaștere literară. "Acum, toate disciplinele sînt repuse în drepturi, limbile instaurate, tipăriturile atît de elegante și corecte ca uzanță, inventate de epoca mea prin inspirație divină [...]; întrega lume este plină de oameni învățați, de preceptori foarte docți, de librării
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
I și Carol Quintul, 174 Henric al II-lea și pacea de la Cateau-Cambrésis, 175 Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea, 176 Puterile regelui, 176 Instituțiile provinciale, 177 Ofițeri și comisari, 177 Impozitele, 178 Renașterea, 178 Umanism și renaștere literară, 178 Renașterea artistică, 179 Societatea franceză și începuturile Reformei, 180 Cler, nobilime și starea a treia, 180 Calvin și începuturile Reformei, 181 Document: Parizienii află vestea înfrîngerii de la Pavia, 182 15. Criza războaielor religioase (1559-1610), 184 Războaiele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a înfăptui și de a plăsmui. Cartea de față, îndrăznind să discute problemele culturii, reprezintă un punct de vedere sprijinit pe această concepție creștină. Alcătuitorul ei nu crede în puterea rațiunii autonome. Conceptul modern de autonomie a rațiunii vine din umanismul păgân, adică din încrederea nelimitată în puterea individului de a se ridica deasupra lumii formulându-i sau dictându-i legile lui. E o atitudine de orgoliu, care reproduce la infinit și consacră păcatul lui Adam, căzut prin trufie în clipa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e o dovadă înduioșătoare că omul, regele creației, poate cădea și mai jos decât făpturile naturii, și anume: sub propriile sale făpturi. Forme de divinizare a culturii, analoage cu cele grecești. Întâlnim și în epoca modernă. Astfel pot fi considerate umanismul neopăgân, estetismul cu pretenții de a înlocui religia, științismul sau fiiosofismul, când manifestă aceleași tendințe, mașinismul care vrea să ridice uzina în locul Bisericii: dar cea mai tipică e „cultul umanității”, pseudo religia, pe care a vrut s-o instituie Auguste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care le are, dacă romanocatolicismul medieval n-ar fi făcut marile greșeli istorice pe care le-a făcut. Ostilitatea stârnește ostilitate și negația stârnește negație. Curentele moderne de eliberare politică de sub puterea absolutismului medieval, de dreptate socială împotriva feudalismului, de umanism neopăgân împotriva disciplinei creștine, își găsesc expresia într-o filosofic sarcastică și impioasă, într-o artă și literatură satirică, într-o știință care, evadând din propria-i metodă, vrea să construiască o nouă imagine a lumii, contrară celei religioase. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rezolvă în expansiune. Ochiul se întoarce din cerul credinței spre realitatea pământului. Gândirea se desface de preocupările teologice și se absoarbe în filosofia naturii. Cultura antică reînvie pentru a da o justificare intelectuală freneziei cu care e îmbrățișată viața terestră. Umanismul, adică studiul literaturii antice, exista și în Evul Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desface de preocupările teologice și se absoarbe în filosofia naturii. Cultura antică reînvie pentru a da o justificare intelectuală freneziei cu care e îmbrățișată viața terestră. Umanismul, adică studiul literaturii antice, exista și în Evul Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în Evul Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc și se studiază pentru sensul direct, pentru ceea ce este pur omenesc în ei. O îndrăzneală din ce în ce mai mare se afirmă în cugetare, care refuză temeiul autorității și-și caută motivele convingerii în sine însăși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc și se studiază pentru sensul direct, pentru ceea ce este pur omenesc în ei. O îndrăzneală din ce în ce mai mare se afirmă în cugetare, care refuză temeiul autorității și-și caută motivele convingerii în sine însăși. Din punct
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără adâncime, de o grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată strălucire formală, exercitată pe un fond de păgânătate antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea inspirației pe calapoadele Greciei vechi. În acest curios și unic fenomen de renunțare la sine și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca izvoare de inspirație familia, patria și religia, dar nu aceasta e dominantă. Și dacă insistăm asupra decadentismului încărcat de falsele nestemate și zorzoane antice, o facem ca să arătăm unde duce apoteozarea fără frâu a clasicismului ca disciplină mintală, a umanismului ca disciplină morală. Orice formulă a înțelepciunii antice, imitată ca atare, fără corectivul creștin, cuprinde în ea germenele descompunerii și al morții. Limba franceză e universală și cultul acesta fără limită al neopăgânismului în artă se vehiculează de la Paris pretutindeni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și care promovează, pe acest temei, o viziune unitară asupra diverselor activități și discipline ale culturii, inclusiv la nivelul global al antropologiei (în sensul ei cultural). Cu alte cuvinte, este vorba despre, într-o primă aproximație, un modul al "noului umanism", care reia proiectul fundamental humboldtian, vizând, în ultimă instanță, reconstrucția actuală a domeniului "filologic", pe bazele de principiu ale unei științe "integrale" a limbajului."186 1.1.1. Din punct de vedere epistemologic, integralismul lingvistic se individualizează printr-un set
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cinci principii în funcție de care Eugeniu Coșeriu și-a desfășurat întreaga sa activitate științifică 187. Acestea sunt: (a) principiul obiectivității, potrivit căruia "orice știință își prezintă sau tinde să-și prezinte obiectul în obiectivitatea lui, așa cum este ca obiect"; (b) principiul umanismului, vizând faptul că, "în lingvistică, avem de-a face cu un obiect care este o activitate liberă, mai exact o activitate care este liberă în sensul filozofic al termenului - adică o activitate al cărei obiect este nelimitat, i.e. infinit"; (c
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemul platonician "a spune lucrurile așa cum sunt" (τά ǒντα ώς έστιν λέγειν), se materializează, în cazul oricărei științe, prin recunoașterea specificului ei și, totodată, al specificului obiectului pe care îl studiază. În cazul lingvisticii, acest imperativ coincide cu însuși "principiul umanismului"189, care constă în asumarea statutului ei de știință a culturii, de știință în care "cunoaștem deja faptele [...] prin acel tip de cunoaștere pe care omul o are despre el însuși și despre orice face ca subiect creator și liber
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de "oláh" (valah). În interesul evitării conflictelor, contactul cu populația românească trebuia restrâns la minim, orice opoziție trebuia reprimată cu cea mai mare severitate, în special dacă ea venea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care dezvoltă literatura ca artă28. Dar dincolo de această legătură dintre arta ce se dezvoltă la nivelul Renașterii și religie considerăm că spațiul mănăstirii a reprezentat o sursă importantă a dezvoltării filosofiei și științei epocii. Legătura dintre religie ca sursă a umanismului și Renaștere nu poate fi contestată nici de cei mai înverșunați apărători ai ideii că Renașterea începe odată cu Quattrocento italian. În spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fizica lui Isaac Newton. La cele trei direcții amintite s-a mai dezvoltat una care nu promovează imaginea asupra naturii sau a cosmosului, ci cea a omului ca individ sau societate. Aceasta este cea care a determinat și denumirea de umanism pentru cultura respectivei perioade. În acest context trebuie amintiți un Thomas Morus, Thomaso Campanella, creatorii celebrelor utopii sau Niccolo Machiaveli și Erasmus din Roterdam. Fiecare dintre aceste direcții a fost mai mult sau mai puțin în conflict cu cealaltă, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari, Alfonso, Istoria dell'Eresie, Edizione Secunda, Venezia 1741. Marrou, Henri-Irénée, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976. Maurois, Andre, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996 McLuhan, Marshal, Galaxia Gutenberg, Editura Politică, București. Merlo, Grando Giovanni, Eretici ed eresie medievali, Edizione il Mulino, Bologna 1989. Minois, Georges, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. Morus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36 Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, vol. 3, Patristica e Scolastica, Bompiani, Milano, 2011, pp. 84-105. 37 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 333. 38 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 227. 39 Dom David Knowles, Benedictine Monahism, Wipf & Stock, Oregon, 1923, pp.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
14. 43 Andre Vauchey, Spiritualitatea Evului mediu Occidental, Editura Meridiane, București, 1994, p. 49. 44 Ibidem, p. 49. 45 Phillippe Aries, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, vol. II, Editura Meridiane, București, 1994, p. 127. 46 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 297. 47 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 9. 48 Ibidem, p. 12. 49 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 50 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în așa fel, încât devin inconfundabile;haiducul nu acționează dintr-un exces de forță sau disponibilitate eroică (așa cum face eroul din basm); ci dintr-un noncomformism social integral, sau din necesitatea de a face dreptate socială sau națională; (!!) de remarcat: umanismul și patriotismul său; - primește ajutor de la natură, în special de la animalele credincioase (calul, câinele său, etc.); - recurge la anumite stratageme: se travestește pentru atingerea unui scop; distrage atenția adversarului; se preface mort; cere să i se elibereze o mână; obține
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]