34,237 matches
-
asimetria, datele existenței eliminate de Velasquez. Goya pare a pregăti omenirea pentru ce avea să vină, în secolul în care abia pătrunsese și în următorul, al douăzecilea... E deajuns să privești bărbatul despuiat, a cărui țeastă se pierde într-o umbră ca a unei eclipse. Sau femeia de lîngă el, mai jos, la fel de umbrită din Fragmentul frescei de pe cupola bisericii San Antonio de la Florida... Nu pot să-mi iau ochii de pe tabloul Țapul (Le grand Bouc) stînd omenește pe șezut, ale
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh naționalist care îmi este cu desăvîrșire străin și socotesc, de pildă, că minți malefice lucrează din umbră la "aducerea culturii și educației în aceeași stare haotică în care au fost aduse economia și finanțele", folosindu-se, între altele, de noile manuale alternative spre a pune în circulație idei ce contravin "tezelor consacrate ale culturii noastre", minimalizînd "realizările
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
generos de la sfârșit. Nu există vreun subiect asupra căruia dl Ascherson să nu se fi informat - mai mult sau mai puțin (sau foarte puțin, sau deloc) legat de Marea Neagră. Abhazii, adighenii, afrikanerii, ahemenizii, alanii, albigenzii, amazoanele, arimaspienii și mulți alții, umbre falnice defilând (sau înotând) prin paginile de istorie pe care le scrie dl. Ascherson. Dar Abinsk, Abrau-Dyurso, Aciandara, Adampol, Alençon, Algeria, Altai, Alușta, Anapa, Anikeev etc., etc. - oare ce s-o mai petrece pe-acolo și ce-or mai fi
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
vom observa că respectiva lucrare nu este câtuși de puțin neinteresantă. Ba, dimpotrivă. Aș sublinia mai întâi de toate oportunitatea ei, fie și numai în plan sintetic documentarist, pentru vremurile noastre și pentru regiunea în care ne aflăm, cu o umbră de regret că nu există (cel puțin după știința mea) și încercări românești mai recente în această privință (sau traduceri dintr-alte limbi zonale). Ne-ar fi util un punct de vedere "din interior" - dar în primul rând utilă s-
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
pragmatism, fără încercări de a despica firul în patru. Pelicula este centrată pe epicul previzibil și pe descriptivismul strict necesar. Narațiunea îmbină prezentul cu trecutul amintirilor, scenele casnice se intersectează cu momente de monolog ale personajelor principale. Nu lipsește o umbră de umor spre a ne feri de lacrimi fără sfîrșit, însă umbra rămîne umbră și nici gînd să se transforme în hohote de rîs. Așadar mai zîmbind, mai lăcrimînd asistăm la problemele cotidiene ale cuplului interpretat de către Michelle Pfeiffer - naturală
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
pe epicul previzibil și pe descriptivismul strict necesar. Narațiunea îmbină prezentul cu trecutul amintirilor, scenele casnice se intersectează cu momente de monolog ale personajelor principale. Nu lipsește o umbră de umor spre a ne feri de lacrimi fără sfîrșit, însă umbra rămîne umbră și nici gînd să se transforme în hohote de rîs. Așadar mai zîmbind, mai lăcrimînd asistăm la problemele cotidiene ale cuplului interpretat de către Michelle Pfeiffer - naturală, diafană dar și puternică, cum o știm dintotdeauna - și Bruce Willis - departe
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
previzibil și pe descriptivismul strict necesar. Narațiunea îmbină prezentul cu trecutul amintirilor, scenele casnice se intersectează cu momente de monolog ale personajelor principale. Nu lipsește o umbră de umor spre a ne feri de lacrimi fără sfîrșit, însă umbra rămîne umbră și nici gînd să se transforme în hohote de rîs. Așadar mai zîmbind, mai lăcrimînd asistăm la problemele cotidiene ale cuplului interpretat de către Michelle Pfeiffer - naturală, diafană dar și puternică, cum o știm dintotdeauna - și Bruce Willis - departe de giumbușlucurile
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
viață. Sau intri într-un labirint mai mare, știm. Iar pe cel tocmai părăsit îl faci mic-mic și-l iei cu tine, ca în basme. O eventuală cursă pentru alții. Numai pentru ei? Dar, tot în planul labirintului, e cîteodată umbră și răcoare. Locuri unde monștrii nu ajung; au și ei limite. Locuri unde poți să te ascunzi, o vreme, și de monștri și de tine. Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
gelos pe oricine încearcă să-i concureze mărimea, o antropomorfizare la scară generală. Peste cinci mii de ani, viața de acum va fi mai apropiată de viața celor abia ieșiți din caverne prăbușindu-se cu fața la pămînt cînd tună sau fulgeră. Umbra care sporește relieful lucrurilor. Fata în doliu, minijupă, schițînd pași de dans, singură, fără să fie văzută. Ana Pauker căreia, în Rusia, în lagăr, cei ce vor să se scrie în divizia Tudor Vladimirescu îi văd chiloții groși, albi, de
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
de ani de la absolvirea liceului Alexandru Lahovary din Râmnicul Vâlcea, ne-am adunat într-un sfârșit de Iunie „Supraviețuitorii". Căci era normal ca pe parcursul a jumătate de veac o parte dintre noi să se adune cu această ocazie în „lumea umbrelor". Un singur profesor dintre foștii noștri dascăli a participat. Și asta pentru simplul motiv că era singurul care mai era în viață. Era eminentul profesor de italiană Zinelli. O umbră a frumosului și distinsului bărbat pe care l-am văzut
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
dintre noi să se adune cu această ocazie în „lumea umbrelor". Un singur profesor dintre foștii noștri dascăli a participat. Și asta pentru simplul motiv că era singurul care mai era în viață. Era eminentul profesor de italiană Zinelli. O umbră a frumosului și distinsului bărbat pe care l-am văzut cu 56 de ani în urmă intrând în clasă cu monoclu la ochiul drept și cu un zâmbet ironic în colțul stâng al buzelor. Păstra încă aerul distins și trăsăturile
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
de câteva ori find un fel de rudă cu noi) și în fine, marea mea atracție. P.S. Gică Firuță avea, peste puțin timp de la aniversarea a 50 de ani de la absolvirea liceului Alexandru Lahovari, să fie într-adevăr în convoiul umbrelor ce colindă prin amintiri...
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
aparat de note, cu numeroase planșe ale unor fotografii și schițe tehnice, cu o foarte interesantă paralelă istorică în date între arhitectura gotică și filosofia scolastică și cu o bibliografie a operelor teoreticianului și istoricului de artă german. Fără nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat de un tehnicalism atât de aprofundat și de terminologia de la un anumit punct atât de specializată, se poate aprecia că volumul lui Panofsky de la Editura Anastasia poate fi așezat - cu
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
nu are încă amploarea pe care o merită opera acestui uriaș. Însă nu simțim încă o sistematizare și o ierarhie reală, fiindcă au apărut și foarte multe, cum să zic, mediocrități. Oameni neștiuți, care spun că au fost ținuți în umbră, persecutați. Probabil, dar nu toate operele acestea sînt de valoare. Deci nu valoarea cîntărește încă în această reconsiderare, cum se zicea pe vremuri. Atunci trebuie să mai așteptăm puțin, pînă se lămuresc conștiințele, mentalitățile. Dumneavoastră știți că acestea sînt lucrurile
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
pictorul a participat direct într-un fel sau altul, - la un moment dat el este chiar numit, de către puterea bolșevică proaspăt instalată, Comisar al poporului pentru cultură și artă - se sublimează în fragilitatea țesăturii narative și devin simple jocuri de umbre și transparențe, pe un ecran topit și el în lumini fosforescente și reci. Indirect, textul lui Chagall se transformă într-o lentilă uriașă prin care se poate citi foarte exact și profund pictura lui care, altminteri, pare o construcție deliberată
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
Luminița Marcu Publicarea plachetei de versuri Dar de rouă de Sandra Mihaly nu s-a făcut în nici un caz din economie. Strălucirea coperților, pastelul în degradeuri savante, caracterele tipografice care reproduc cu umbre scrisul autoarei, probabil, cochetăria aranjamentului în pagină - toate ne duc cu gîndul la un cadou frumos ambalat pe care autoarea, deși declară într-un motto înfiorat că vrea să-l împartă cu cititorii, și-l face în primul rînd sieși
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
național - nu sînt numai trei etape ilustrate fiecare de cîte o operă caracteristică, ci și trei trepte către o sinteză așteptată asupra a ceea ce el numea caracterologie, posibil azi de imaginat, dar pe care savantul, intrat într-un con de umbră după 1944, nu a mai putut-o elabora. Sub ancheta metodologică se poate astfel reconstitui drama unei personalități contrariate de vremi și, odată cu analiza principiilor, autoarea schițează cu discreție și traiectoria unei vieți pe care amploarea și îndrăzneala proiectelor o
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
în Dumnezeu", ca și cum ai jura fidelitate partidului. Credința în Dumnezeu fiind credință în misterul lui Dumnezeu, presupune cunoaștere, așa cum cunoașterea în accepția ei cea mai înaltă înseamnă tăcere și contemplație prin apa tăcerii. În felul acesta se succed lumini și umbre, în felul acesta Dumnezeu poate fi asimilat în adîncimea sa inepuizabilă și paradoxală cînd plenitudinea sa se resoarbe în vacuitate, iar golul la rîndul lui generează alte niveluri de plin. Misterul lui Dumnezeu reprezintă așadar tocmai o asemenea succesiune de
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a izvoarelor (pe care le-a și editat), străduindu-se - prin apel la documente autentice, scoase la lumină și comentate cu rigoare - să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală istorică modernă prin metodică, în care îi integra și pe Ion Bogdan și Dimitrie Onciul. Ideea o va relua într-o conferință (Romantism și naționalism în istoriografia românească) rostită
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și n-a mai rămas nimic sănătos în mine!" Procedeul este folosit sistematic, în întreaga carte. Fiecare poem are un fel de umbră a lui, mistică. într-o dispoziție sufletească sumbră, poetul se spovedește cititorului, ca unui preot. Momentele jucăușe sunt extrem de rare și tocmai de aceea au farmec. Iată ca exemplu poemul Spirt. Deliciile disperării, care pare rostit de un om istovit
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
de puțin/ înainte. A fost o vreme frumoasă, aș spune,/ a fost un foc ce s-a preschimbat în tăciune./ îngăduie-mi încă puține cuvinte să închei măcar/ ce-mi aduc aminte./ Liniște, de jur-împrejur. Lumină de la stele fără abajur./ Umbre, umblând încolo și-ncoace./ Voci întrebând: nu mai vine odată, ce face?/ I-a mai aruncat câteva cuvinte, de milă./ Nu vă uitați că vi s-ar face silă. E-o zdreanță./ O ce?/ Zdreanță!// Cel cu ochii de faianță
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
pe toate continentele, la toate marile festivaluri - de la Sao Paolo la Edinburgh, Melbourne, Tokyo, Avignon, la Festivalul Teatrului Americilor, Wiener Festwochen, Holland Festival... Regizorul, teatrul, protagoniștii s-au bucurat de premii, distincții și trofee. De o adevărată carieră. Mereu în umbră a stat Emil Boroghină: pisălog, insistent lăudînd mereu peste poate toate spectacolele sale, știind să facă însă ca cele valoroase să pătrundă într-un circuit prestigios internațional. Mai toată ziua Emil Boroghină a stat în teatru. În ultimii ani, biroul
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
nimic nu rămîne confuz, neterminat, cel puțin aceasta e impresia celui care citește cele peste o mie de pagini ale admirabilei ediții. În sfîrșit, dar nu în ultimul rînd, se restituie aici opera unui scriitor uitat, perceput pe nedrept în umbra altui mare Stanca, Radu, și se corectează în chip decisiv un articol de dicționar, singurul de pînă acum, cel din Dicționar de literatură română contemporană al lui Marian Popa, excesiv de sărac, unde ni se relatează doar că Dominic Stanca e
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
ca și cum n'ar mai fi/ decît reproduceri pe cărți ilustrate,/ anemice còpii, decolorate,/ tot mai puține păreri - și tot mai tîrzii./ Vorbim ca și cum din păduri ne-ar veni/ miresme de ierburi și de frunze uscate,/ plante retrase în singurătate/ ca umbrele seara de prin case pustii./ Vorbim ca și cum nemaifiind și-au pierdut/ sub propria mască înfățișarea/ și graiul și harul și mersul și starea/ și-acum rătăcesc în necunoscut,/ acolo unde numai Ion, clopotarul cel mut,/ le cunoaște adresa, cînd le
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]