2,900 matches
-
în repetate rânduri, am înțeles că acest medic bătrân (cum era atunci) vorbea de simptome, fenomene fiziopatologice, procese chimice sau aspecte clinice ca despre niște oameni bine cunoscuți, niște prieteni ori dușmani, despre care știe ce pot face. Din cauza acestei "universalități" științifice a fost singurul profesor care a suplinit diferite catedre de profiluri diferite: parazitologie, radiologie, semiologie medicală, istoria medicinii, fiziopatologie, patologie generală. Oriunde era "la el acasă" în patologie. "La el acasă", însă la propriu, a fost în modestul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sunt considerate: operă unică în concepția și structura literaturii noastre, o împlinire magistrală care îl apropie de opera lui Dante „Vita nuova” și de unele „Rime” ale lui Michelangelo. Concluzionând, sunt folosite inspirat spusele lui Mircea Tomuș care reliefează corect universalitatea temei din sonete și felul magistral în care este tratată: „În aceste sonete suferă și iubește nu numai contemporanul nostru, dar mai ales Omul, omul din totdeauna și de pretutindeni - arhetipii fără de veac sau nume - evocați de poet în acel
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de altfel în întregime satisfăcătoare pentru noul mod de a scrie despre trecutul dezvoltat în timpul Renașterii timpurii italiane. Italia medievală a avut cea mai bogată tradiție de cronică scrisă din oricare parte a Europei 1. Pretențiile imperiale și papale la universalitate aflate în competiție au lăsat să se înțeleagă faptul că orașele-state individuale aveau un interes material în construirea unor documente durabile, sub formă de cronici ale orașelor în care se povestea despre alianțe din trecut, privilegii, constituții, tradiții și controverse
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel Ungureanu în finalul comentariului său, nu atât privind subtextul, cât angajând plonjonul într-o perspectivă a stărilor emoționale trăite de un Eminescu provincial predestinat universalității, adică centrului, este, poate, o cale într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste" văd o... victimă, profesorul timișorean vede un damnat al propriei soarte, ce-și presimte, subconștient, apogeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se identifică vocii profetice, "aceea a credinței într-un dincolo al ființării". Două capitole mari tratează tema orfis mului și a lumii ca labirint, în imaginarul eminescian. Sunt incursiuni de subtilitate și de finețe în interpretare, într-un context al universalității ("Eminescu trăiește visul labirintic ca un drum către unitate, dar în același timp descoperim neliniștea, suferința până la tăcere"). Observând obsesia lui eu în toate expresiile poetice la Eminescu, exegetul urmărește în fapt cum întreaga poezie a acestuia este străbătută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-l aproape ad literam pe cel din 1924 din cazul Panait Istrati (ideile și expresiile sunt aproape identice), care devine astfel unul simptomatic pentru acei intelectuali români care, disprețuind tot ce ține de calitatea noastră națională, mizând numai pe valorile universalității, îl tratează pe poet ca pe un "ciomăgar de stradă", după expresia autorului Chirei Chiralina, desigur "în lumina unei gândiri moderne bine cugetate", ca să folosesc cuvintele aceluiași. Atitudinea lui Panait Istrati nu era străină însă de ideile și idealurile aceleiași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
operei și activității lui Eminescu! Iar tonul pe care se rostește, arogant și de aceea iritant se datora, poate, și faptului că el însuși se considera deja a fi cel mai de seamă scriitor român, acceptat de-acum în fotoliile universalității, pe care nu i le întrevedea și lui Eminescu. "Las-o dracului de treabă, d-le Iorga îl lua el la vale pe marele cărturar, într-o Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, publicată în Adevărul literar și artistic din 28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fiind acela al popularizării metodice și riguroase a tuturor acestor aspecte. De interes sunt interviurile pe care le ia unor traducători ai poetului: în limba cehă (Wilem Zavada), în armeană (Gurghen Borian), precum și lui Edgar Papu, referitor tot la condiția universalității lui Eminescu. Din păcate însă, autorul comunicărilor, conferințelor și articolelor ocazionale, pe care le-a prezentat diverselor auditorii, nu și-a revăzut textele în vederea editării lor în volum, ele păcătuind prea adesea prin formulări amatoristice și exaltare în fraze gratuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
deschiderea antologiilor pe care le realizează din creația eminesciană, la mijlocul secolului trecut, pun în lumină tocmai modelul poetic național pe care modernismul românesc trebuia să și-l asume, să-l aibă ca model, ca un reper esențial în deschiderea spre universalitate. STILUL ȘI LIMBA Lucia Cifor * Gh. I. Tohăneanu * Daniel Ciurel ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) Pentru cercetătorul stilului operei eminesciene, urmărirea modului în care apar și sunt folosite diversele cuvinte, cuvintele în sine, în poezie mai ales, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este mărturisirea privitoare tocmai la evoluția gradului de înțelegere și de participare afectivă în lecturile sale, de-a lungul anilor, la diferite vârste și în funcție de treptele maturizării, a dobândirii unui cuantum de cuprindere, mereu mai aprofundată, a fenomenului poetic în universalitatea lui. Când eram adolescent spune Eugen Simion citeam Luceafărul și poeziile erotice; mai târziu am descoperit Scrisorile și marile poeme filosofice, am trecut apoi, la Odă (în metru antic), Rugăciunea unui dac și la micile poeme onirice cu accente baudelairiene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ÎN CONȘTIINȚA CRITICII (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994) II. EMINESCU ÎN PERSPECTIVĂ CRITICĂ (Editura Cogito, Oradea, 1997) III. EMINESCU ÎN ORIZONTUL CRITICII (Editura Paralela 45, Pitești-Cluj-Napoca, 2000) IV. EMINESCU ÎN OGLINZILE CRITICII (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001) V. EMINESCU ÎN UNIVERSALITATE (Editura Universității "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 2002) VI. EMINESCU ÎN REPREZENTĂRI CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003) VII. EMINESCU ÎN PRIVIRILE CRITICII (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005) VIII. EMINESCU ÎN COMENTARII CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008) IX. EMINESCOLOGI CLUJENI (Editura Limes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este obligat la utilizarea semnalului fizic de către metabolismul său heterotrof care determină deplasarea și expunerea la pericole pentru a-și căuta hrana; el are deci nevoie de un semnal rapid. Pentru plantă e suficient puțin Soare... În acest context, al universalității semnalului chimic, se petrec și relațiile dintre componentele biocenozei. Am repetat, poate obsesiv dar nu excesiv, termenul biocenoză, discutându-l În fel și chip. Repetând Încă o dată din ce se compune ea, mă pregătesc a-mi pune o Întrebare care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Vorbeam de stressul nopții ce ne așteaptă. Asta, pentru că semnificația acestei nopți s’a pierdut În fața precisului, universalului dar și inumanului calendar gregorian, rămas doar un etalon al trecerii timpului. Dați-mi voie să spun, fără a greși deloc, că universalitatea Înseamnă uniformitate și, prin urmare, entropizare. Ideatică evident, dar cu atât mai perfidă. Inversul ei, negentropia, aparține din păcate trecutului. Vechile popoare, agrare, adică sedentare, nicidecum industriale, adică cosmopolite și migratoare, nu atât prin ele Însele, cât prin produsele, capitalurile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
excepții specifice, mai asemănător regulilor unui club de state suverane independente decât unui sistem legal intern: ,,societatea anarhică" a lui Hedley Bull (Bull 1977) rămâne un paradox relevant. Dacă Organizația Națiunilor Unite în particular dorește să își rețină aproape integral universalitatea, poate exercita doar rareori opțiunea de suspendare sau expulzare, deoarece, dacă își pierde membrii, își pierde și statutul și autoritatea prin forța contractării jurisdicționale implicate. Astfel că Adunarea Generală operează prin medierea intereselor frecvent conflictuale ale unor membri diferiți și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
discuție piesa este de o profunzime insondabilă; sufletul omenesc rămânând și pentru cei mai avizați psihologi o perpetuă enigmă. "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița..." (Cântec popular) Ooo, Doamne, cum să nu te cutremuri de adâncimea și universalitatea unor atare sentimente? Sărmana!... Cât a suferit biata femeie care în ciuda eforturilor depuse, a refuzului, a voinței de a rezista ispitei carnale a fost obligată să apeleze la serviciile minorilor în cele din urmă pentru liniștirea și încetarea periculoasei tornade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
text găsit în ziarul Le Monde, ediția din 26 martie 1999, traducere rapidă): "Michel Foucault introduce, în prima ediție din Histoire de la folie à l'âge classique, acest text superb pe care îl va suprima însă din edițiile următoare: în universalitatea ratio occidentali, exista acest precedent a ceea ce este Orientul; Orientul închipuit ca o origine, ca o sursă de unde iau naștere nostalgii și promisuni de întoarcere, Orientul care se oferă rațiunii colonizatoare a Occidentului, dar care rămâne indefinit inaccesibil, căci el
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
prin definiție (a se vedea Jurnalul lui Mircea Eliade, exemplul cel mai tare), dar trebuie să fii egocentric cu metodă pentru a fi cu adevărat interesant. În fine, trei: un jurnal trebuie să fie o colecție de întâmplări, dar în universalitatea cărora celălat să se regăsescă pe deplin. Replică genială din filmul lui Lars von Trier, Idioții (1998): "La ce bun o societate din ce în ce mai bogată, dar care îi face pe oameni din ce în ce mai nefericiți?". Sunt mulțumit că am văzut aici, în Occident
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Nu știu ce mare fundație medicală îi incuraja pe tinerii medici să-și dea doctoratul în științe umane, având însă subiecte legate de istoria medicinei sau de medicină, tout court. Ce frumos, mi-am spus, superb efort de ecumenism intelectual și de universalitate a cunoașterii academice, ceva care s-a cam pierdut în zilele noastre. Am încremenit când am văzut valoarea bursei propusă tinerilor talente medico-umaniste: 6000 de franci elvețieni pe lună, timp de trei ani de zile, plus diverse alte sume destinate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de cultură amplifică în fiecare dintre noi sentimentul patriotic, credința de nestrămutat în destinul ascendent al țării, luminează cuvântul și catalizează energiile creatoare ale scriitorilor din toate generațiile în aprofundarea specificului național al culturii noastre și emblematica ei statornicire în universalitate.“ („Opera durabilă“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) CĂLINESCU George Un disciplinat: G. Călinescu (nota V. I.) „Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
revoluționare.“ („Adevărurile literaturii“, România literară, 12 mai 1988) CRIȘAN Constantin „Maturizându-se - proces care trebuie văzut în toată complexitatea lui, într-o permanentă luptă a contrariilor -, literatura noastră și-a regăsit vocea specifică și, prin aceasta, a refăcut liantul cu universalitatea. Maturizarea artei, literaturii a fost însă reflexul maturizării politice a societății socialiste românești. În acest sens înțelegem vorbele tovarășului Nicolae Ceaușescu la întâlnirea cu oamenii de artă și cultură din februarie 1971.“ (Era socialistă, martie 1973) CRIȘAN Nicolae „Cei ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
rostite sunt fapte cu care ne-au obișnuit abundente mărturii și cuvinte de o caldă sinceritate. Dar ele invită la o meditație, căci în spatele lor stă eterna temă a personalității umane, pe care Marx o vedea împlinită atunci când cucerea dimensiunea universalității. Când se adresează lumii, tovarășul Nicolae Ceaușescu o face întotdeauna în numele poporului său, exprimând voința acestuia, întruchipând tradiția culturii și gândirii acestui popor, oglindind vasta muncă de construcție socialistă, pe care o conduce și însuflețește el însuși, în deplină identificare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să aducem o contribuție pozitivă la rezolvarea problemelor țării noastre.“ (Europa și neamul românesc, Roma, august-septembrie 1973) ALEXANDRU Liana, compozitoare „Model de îmbinare a abnegației cu forța morală, a clarviziunii cu un romantic elan creator, a inovației fundamentale proiectată către universalitate cu sentimentul de adâncă responsabilitate față de necesitățile contemporane, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu ne este tuturor o măreață pildă de dăruire pentru progresul și prosperitatea omenirii, pentru o viață demnă închinată aproapelui.“ („O exemplară dăruire și abnegație“, Scînteia tineretului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Dumnezeu”, „Steaua” sau chiar și o observație a specialistului etnolog de la Iași: „CÎt despre Înlocuirea Stelei cu Globul, acest lucru se explică prin faptul că globul apare adesea În cărțile bisericești, pe coperțile acestora, În iconografia ortodoxă, sugerînd atotputernicia religiei, universalitatea de care se bucură (subl. În orig.)”. Datorită conotațiilor profund religioase, nici o parte a textului „Jienilor” din satul Ghermănești, comuna Drânceni nu a scăpat ochiului vulturesc al cenzorului, ăst individ procedând la eliminarea lui: „Ca și lui Hristos/ Cu daruri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vieți și amintind de lagăre și exterminări. În această atmosferă ce evoca evenimente și epoci diferite, suprapunându-se Într-un fel de colaj suprarealist, mă Întrebam dacă nu cumva piesa clasică pe care o știm și o discutăm tocmai pentru universalitatea ei se regăsea În diversele episoade contemporane, cum ar fi actul „ciumei“, plasat Într-o Piață a Universității invadată de mineri, sau refugiul lui Oedipe la Colonos, identificat În spectacol cu Statuia Libertății. Enescu a compus Oedipe de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
al art. 7 este următorul <că nici un străin nu poate poseda În țară la noi, sub nici o formă și cu nici un titlu, o părticică de avere teritorială rurală>. Este un principiu de drept care zice, că dreptul la succesiune este asupra universalității bunurilor; și deodată, În virtutea art. 7, ne trezim cu un drept de succesiune care nu mai este universal. Conform d-ului Stoicescu străinul „nu este erede Întrucât privește casele din oraș, Însă nu are capacitatea succesorală Întrucât privește imobilele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]