7,316 matches
-
dintr-o parte sau alta a cioporului de oi răspândit în evantai pe golul alpin, se auzea lătratul furios al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
fost așa, demult aș fi scăpat de iel. - Lasă-l mamă-soacră în pace, ie bun la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea pereche atunci când se lupta cu viezurii, porcii mistreți, chiar și cu urșii în Gruiu’ Pleșciorii, toamna, la porumbi. De nu știu câte ori au venit la taică-meu ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu¬za de fiecare dată, indiferent de ofertă. Odată, păzind porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, Floricel s-a trezit în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
au venit la taică-meu ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu¬za de fiecare dată, indiferent de ofertă. Odată, păzind porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, Floricel s-a trezit în toiul nopții față în față cu o namilă de urs. În timp ce, și câinele și ursul, se studiau reciproc, pregătindu-se fiecare de atac, tatăl meu s-a apropiat pe la spate de săl- băticiune și i-a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu¬za de fiecare dată, indiferent de ofertă. Odată, păzind porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, Floricel s-a trezit în toiul nopții față în față cu o namilă de urs. În timp ce, și câinele și ursul, se studiau reciproc, pregătindu-se fiecare de atac, tatăl meu s-a apropiat pe la spate de săl- băticiune și i-a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
în față cu o namilă de urs. În timp ce, și câinele și ursul, se studiau reciproc, pregătindu-se fiecare de atac, tatăl meu s-a apropiat pe la spate de săl- băticiune și i-a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță vie... A luat-o ursul urlând cu focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
-se fiecare de atac, tatăl meu s-a apropiat pe la spate de săl- băticiune și i-a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță vie... A luat-o ursul urlând cu focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în sat vestea că un urs luase foc în Gruiu’ Pleșciorii. Firește, toată lumea realizase că taică-meu îi dăduse foc și de aceea era cât pe ce s-o pățească, pădurarii, dar mai ales, brigadierul, care era străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Pleșciorii. Firește, toată lumea realizase că taică-meu îi dăduse foc și de aceea era cât pe ce s-o pățească, pădurarii, dar mai ales, brigadierul, care era străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și mărturisească crima, uciderea unui urs fiind caz de pușcărie. Până la urmă, a fost nevoit să apeleze din nou la Costică Daneș, șeful cadrelor de la Stația CFR Sibiu, unde taică-meu era revizor de ace. Pe atunci, funcția asta de „șef de cadre”, echivalentă astăzi cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
avea să-i dea o referință foarte bună, care a contri- buit la propria-mi salvare atunci când, în anul I de facultate fiind, fusesem turnat la Securitate că vorbesc de rău partidul. Taică-meu i-a povestit toată tărășenia cu ursul, fără a-i ascunde faptul că el îi dăduse foc, iar Costică Daneș i-a eliberat o adeverință din care reieșea că, în noaptea cu pricina, fusese de serviciu, deci nu el putea fi autorul incendierii ursului; și așa l-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
toată tărășenia cu ursul, fără a-i ascunde faptul că el îi dăduse foc, iar Costică Daneș i-a eliberat o adeverință din care reieșea că, în noaptea cu pricina, fusese de serviciu, deci nu el putea fi autorul incendierii ursului; și așa l-a făcut scăpat pe taică-meu și de data asta... Când Floricel era în fața casei, scrutând în sus și-n jos Calea Mare și de-a lungul ulița Capu’ Satului în căutarea unui adversar cu care să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare suficiente și se îngrijeau să aibă câini bărbați. După moartea bătrânului Dumitru, conducerea stânii a fost preluată de Dumitrică al Costi, iar frații lui, Gheorghe, zis și Hobza, bunicul meu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
întotdeauna era uscat pe afară, iar eu eram mic și debil pe deasupra, bineînțeles că Vlăduț mă punea repede la pământ și mă murdărea din cap până-n picioare... Îmi părea rău că venea din munte plin de răni, de la luptele cu urșii i se trăgeau. Cu toate că eram destul de mic, dacă aveam vreo trei ani, începusem să-l învinui pe moșu’ Hobza că nu are grijă de el, deși nici vorbă de așa ceva. Cât a zăcut moșu’, venea o dată pe zi la ușă
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
în cele din urmă nu mai veneau, nu erau atât de agresivi ca atunci când pe locul acela găseau porumbi, care erau mult mai buni decât cartofii și de aceea la ei pofteau pe lângă porcii mistreți și viezurii dar, în special - urșii. Interesant era și faptul, remarcat de mine încă de la început, că Bălan era foarte atent la ce se discuta în prezența sa, în special dacă cineva i se adresa chiar lui, pă¬rând că înțelege tot ceea ce i se spune
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu gheare ascuțite și privire piezișă și tot ce era sălbăticiune și păsăret, fără să-și pricinuiască vreo vătămare una alteia, fără de teamă. Veneau acolo, primeau mângâiere și vorbe numai de ele
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
erau de găsit, fiindcă Dumnezeu se milostivise de ei și ca să mai viețuiască pe fața pământului pe fată o prefăcu într-o plăntuță verde, cu gust înțepător, bună de leac, pe care noi o știm sub numele leurdă sau aiul urșilor, iar pe băiat într-un firicel de apă care, când plouă, se supără, se umflă peste măsură și-și strigă sora pierdută-n păduri. Timpul a trecut peste aceste întâmplări și în locul unde s-a pierdut copila Leura s-a
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă ... Citește mai mult Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, și mai este încă, un eveniment important în viața loviștenilor. În fiecare
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă ... IX. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016. IV Spuneam că în tradiția
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
trudea mămuca din zori în seară, să nu ne lipsească nimic, să zburdăm și să adormim fericiți! A zburat și copilăria mea, a zburat și copilăria lui Marceluș! Parcă ieri se juca toată ziua cu motanul cel galben și un urs de pluș, mare cât el! Parcă ieri elev cu premiul I și coroniță, apoi ostaș și acum bărbat în toată firea, în lupta cu valurile vieții . . . Referință Bibliografică: COPILĂRIE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II
COPILĂRIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366572_a_367901]
-
Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... Citește mai mult Povestea Goanței și a TrotușuluiDemult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni.În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... XII. A NINS CU FLORI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. a nins cu flori A nins cu flori-minune pe dealurile mele, mireasma de cireș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
în barcă și trăgând de parâma ancorei, priveam malul cu nerăbdare. Doar o jumatate de oră mi-a luat să fiu la punctul de întâlnire de pe plaja Saturn. La mal, nu era multă lume, dar s-a strâns ca la urs în jurul meu. Unii din curiozitate, alții dornici să cumpere pește. Mi-am văzut musafira stând printre curioși, într-un slip viu colorat și cu sânii acoperiți de cupele sutienului, în aceleași culori, jucând veseli la orice mișcare, așa cum îi știam
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
surpriză;depășind cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > URSUL ȘI MIEREA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului URSUL ȘI MIEREA Despre trecutul său de urs Nu are de ce să-i fie teama, Nimic nu are de ascuns, Doar amintirile îl
URSUL ŞI MIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366784_a_368113]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > URSUL ȘI MIEREA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului URSUL ȘI MIEREA Despre trecutul său de urs Nu are de ce să-i fie teama, Nimic nu are de ascuns, Doar amintirile îl cheamă. E foarte bine că visează, La trecut. Pentru prezent? E iarnă, dar nu hibernează, La mersul vieții
URSUL ŞI MIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366784_a_368113]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > URSUL ȘI MIEREA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului URSUL ȘI MIEREA Despre trecutul său de urs Nu are de ce să-i fie teama, Nimic nu are de ascuns, Doar amintirile îl cheamă. E foarte bine că visează, La trecut. Pentru prezent? E iarnă, dar nu hibernează, La mersul vieții chiar atent! Unii îi mai tulbură bârlogul
URSUL ŞI MIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366784_a_368113]