6,013 matches
-
s-a limitat doar la zona litoralului. Așa devine explicabil faptul că, pentru greci, ținuturile din colțurile îndepărtate ale Mediteranei erau mai aproape decât nordul peninsulei pe care o locuiau. Preferau să înfrunte primejdia apelor decât să se avânte pe uscat spre tărâmurile noastre. Să se strecoare pe sub perdeaua de fulgere a cumplitelor furtuni. Cu vâslele rupte și cu pânzele sfâșiate, să spere, totuși, în salvare, tăind cu vârful corăbiilor talazurile care acopereau puntea. Să înfrunte monștrii fioroși în adâncuri, pregătiți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țărmul nu-i niciodată prea departe, valurile sunt periculoase, navigația costieră reprezintă cea mai bună asigurare în caz de naufragiu, desigur, pentru că lumea nu prea știe să înoate, iar ambarcațiunile făcute țăndări plutind în voia valurilor par ceva frecvent... Pe uscat, nu-i deloc mai grozav: trebuie să ții cont de tâlharii la drumul mare, de lotri, de pungașii de rând. În absolut toate circumstanțele, aventura e chiar la colțul străzii... Ca într-o expediție îndepărtată, trebuie așadar să te aștepți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie câteva zeci de versuri (II, 1-61) intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suave mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptându-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egocentrismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar defăimător al epicurianului care reduce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o linie dulce, ușor Încețoșată, care avea să Întărească singurătatea oamenilor risipiți - trăsături de penel Întunecate, presărate cu sclipiri metalice - ce se depărtau unii de alții sub ploaie. A spălat pensulele cu apă și săpun și le-a pus la uscat. De jos, de la poalele falezei, ajungea până la el zvonul motoarelor și muzica navei cu turiști care, zi de zi, la același ceas, lingea țărmul. Fără să aibă nevoie de ceas, Andrés Faulques a știut că era ora unu. Vocea femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
luminii din pupilele negre, În resemnarea ei neclintită și disperată. O mască emoționantă, nespus de veche, veșnică, unde se Întâlneau toate liniile și unghiurile. Geometria haosului pe chipul senin al unei tinere muribunde. 2. Privind pe fereastra ce dădea spre uscat, Faulques l-a văzut pe necunoscut Între pini, uitându-se spre turn. Mașinile nu puteau ajunge decât până la jumătatea drumului, ceea ce presupunea jumătate de ceas de mers pe jos pe cărarea care venea șerpuind dinspre pod. O rută incomodă la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
n-a zis nimic. Privea o muscă ce-și fluturase aripile Între ei, apoi se așezase pe brațul stâng al croatului. Markovic o privea foarte liniștit. Impasibil. Fără să se miște și fără s-o sperie. 11. Briza sufla dinspre uscat spre mare, iar noaptea era caldă. Deși luna strălucea, se putea zări toată constelația Pegas. Faulques era tot afară, cu mâinile În buzunare, În scârțâitul greierilor și foșgăitul licuricilor pe sub pinii care se profilau, negri, la fiecare licărire a farului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Cum a fost? a Întrebat. - Nu-i rău. Dacă stai aici, ai să vezi că acum tăișul pare mai periculos. - Ai dreptate. - Vrei să mai pictezi ceva? - Nu, mulțumesc. E suficient. Faulques a spălat pensula și a pus-o la uscat. Croatul continua să privească peretele. - Soldații dumitale par niște mașini, nu crezi? Cu atâtea șuruburi și atâta fier pe ei... S-a Întors către pictorul de război ca și cum tocmai lui i se pusese o Întrebare și căuta răspunsul potrivit. Mașini
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de-a lungul acestuia, spre felinarul de la intrarea În port. Puțin după aceea, șalupa cu turiști a traversat șenalul și s-a dus să ancoreze la chei, lângă terasă. După o manevră rapidă și precisă, un marinar a sărit pe uscat, ca să strângă legăturile odgoanelor la bintele de pe chei, și să Întindă pasarela, iar vreo douăzeci de pasageri au coborât. Pictorul de război i-a privit curios, Încercând s-o identifice pe femeia cu megafonul, pe când turiștii se risipeau. La urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o singură umbră, Întunecată ca o profeție. Faulques a facut câțiva pași Înapoi, cu pensula Între dinți, privind rezultatul. Era bine, și-a spus, satisfăcut. Lumina de la acea oră a după-amiezii făcea restul. A spălat penelul, l-a pus la uscat, a ales altul mai lat și, amestecând vopselele direct pe perete, a trecut iar peste chipul lui Hector, aplicând alb și albastru peste siena, ca să Întărească racursiul din partea inferioară, după ce sfârșise de Întunecat umbra chiverei pe gât și pe ceafă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Înțelegi. Faulques a ridicat din umeri, fără să răspundă. În realitate și spre uimirea sa intimă, nu-i păsa cine știe ce de ceea ce tocmai Îi povestise Markovic. A terminat de spălat pensulele, le-a supt vârfurile și le-a pus la uscat. Apoi a verificat dacă toate flacoanele cu vopsele erau Închise și s-a uitat la croat. - Am crezut că jucăm curat, a spus. - Da, pe cât e cu putință. Markovic a clipit În spatele ochelarilor, ca și cum vorbele interlocutorului l-ar fi incomodat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la orizont, silueta neagră a turnului se profila În prima lumină a dimineții și totul În jur, copacii, arbuștii și stâncile, prindeau formă pe Îndelelte. Luminile farului din depărtare s-au stins tocmai când briza ușoară Își relua zborul Între uscat și faleza unde marea era liniștită, iar vuietul pietrelor duse de resacă murise. Abia atunci Faulques s-a uitat În fine spre locul unde stătea Ivo Markovic și n-a văzut decât o jumătate de duzină de chiștoace zdrobite pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
din el, Ialdabaot Își proclamă unicitatea. Mai puțin specifică În privința entităților care derivă din Ialdabaot, STT pretinde că ignorantul Arhonte Își emite GÎndul printr-un Cuvînt care plutește pe deasupra apelor, asemenea spiritului În Cartea Genezei (Gen. 1:2). Acesta desparte uscatul de umed; din primul Își face pămîntul de sub picioare, din cel de-al doilea făurește cerul. Prin intermediul Cuvîntului, Ialdabaot creează șase Prinți, care vor completa hebdomada planetară, și le dă drept partenere atributele Dumnezeului Bibliei, aici Înțelese din nou ca
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
conțin o parte de Lumină, ca și o parte de Păcat. Trimisul, retrăgîndu-se din cer, separă Lumina de Păcat și face să se verse Păcatul asupra Arhonților, care Îl resping. Păcatul se divide atunci În două: o parte cade pe uscat, prefăcîndu-se În cei Cinci Arbori, strămoși ai tuturor plantelor, altă parte cade În apă, dînd naștere unui monstru, Întrupare terestră a regelui Întunericului 67. Monstrul este ucis de Adamas. Existența vegetală apare drept cea mai grosolană dintre toate. Ea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ori suflet) provenită de la Arhonți conține Lumină, pe care Al Treilea Trimis o colectează, după ce separă Lumina de Întuneric și lasă să cadă pe pămînt substanța reziduală. Acolo această substanță se divide din nou, iar o parte a căzut pe uscat și a dat naștere celor Cinci Arbori - care nu sînt nimic altceva decît antimimon pneuma, definită În textele gnostice drept Pomul Relelor -, respectiv influenței negative a celor cinci planete malefice, a celor douăsprezece semne zodiacale malefice și a Întregii cohorte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Diavolul Își Închipuie că el este autorul creației, Însă Dumnezeu Însuși intervine. Pus În asemenea termeni, anticosmismul bogomilic este cu totul relativ. Suit În picioare pe cei doi Pești (semnul zodiacal al Peștilor?), Îngerul Apelor ridică pămîntul, „și atunci apăru uscatul”20. Apoi Sathanas luă coroana de la Îngerul Aerului și dintr-o jumătate a ei Își făcu tronul, iar din cealaltă făcu lumina Soarelui. Coroana Îngerului Apelor Îi sluji pentru a face lumina Lunii și pe cea a zilei (sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
face Lumina, care contrastează cu Întunericul, face „tăria” cerului pentru a separa Apele de sus de cele de jos (indiferent de ce anume ar putea să Însemne, Apele „de sus” și „de jos” constituind perpetuu subiect de noi interpretări), se ivește uscatul, Dumnezeu Îi poruncește să „dea din sine” plantele, Îi face pe „luminătorii” cerului, apoi le poruncește Apelor să se umple de viețuitoare. Își fac apoi apariția (ori sînt create) păsările cerului, iar Dumnezeu poruncește pămîntului să „dea din sine” viețuitoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pericol; petrece; petrecere; pileală; poftă; pofti; potoli setea; prețuire; prietenie; rachiu; răcori; rece; repede; revigorare; rîu; satisfacere; satisfacție; savurează; sănătate; sănătos; sărăcie; sătul; a se sătura; a servi; setos; soarbe; sorbește; sorbi; speranță; stinge; sunet; supe; șampanie; tărie; teribil; tulburare; uscat; violență; vorbește; vorbi; zar; zilnic (1); 792/158/54/104/0 bine: rău (224); OK (52); bun (23); stare (23); fericire (19); bucurie (15); bunătate (15); frumos (14); perfect (14); făcut (11); corect (10); excelent (9); plăcut (8); sănătate (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin; porumb; prăjeală; prăjite; preferințe; produs alimentar; prost; pui; repede; rizom; roade; sac; sapă; sare; sămînță; sănătate; sănătos; sărat; sărăcie; seara; sferă; smîntînă; tare; tocană; tomate; tulpină; țărănesc; unt; uscat; veche; vede; vegetal; viață; zbîrcit (1); 788/161/61/100/0 casă: familie (99); locuință (70); masă (44); cămin (34); mare (34); acasă (28); vilă (23); părinți (22); acoperiș (21); căldură (18); liniște (18); părintească (18); adăpost (15); clădire (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negru; nepăsare; nesiguranță; net; nisip; par; parte; păianjen; peste; pînză; plăpînd; plumb; podoabă capilară; poveste; pui; puțin; rană; rău; risc; riscant; scurt; singur; slab; soare; ceva subțire; sursă; susținere; șanse puține; șir; șireturi; a tăia; televizor; a toarce; țesătură; unic; uscat; de viață (1); 771/141/40/101/0 fîntînă: apă (460); adîncă (53); puț (34); izvor (21); adîncime (15); adînc (13); găleată (11); groapă (10); viață (9); sete (8); căldare (7); apă rece (6); arteziană (6); apa (5); cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
logo; de măslin; mătură; melancolie; mică; miere; mînă; moartă; naștere; nesemnificativ; nou; nume; O2; omidă; palmier; parc; plante; podoaba copacilor; posibilitate; primar; primăvara; prosperitate; prospețime; putere; reînvie natura; renaștere; roade; sevă; stai; stejar; structură; teamă; tei; tinerețe; trecător; tufiș; urîtă; uscat; uscate; ușor; vesele; vestejită; vitalitate; viță; viu; zigzag (1); 780/ 136/41/95/0 fudul: mîndru (166); prost (75); încrezut (35); îngîmfat (42); arogant (26); lăudăros (19); fițos (19); cu nasul pe sus (16); rău (13); mîndrie (11); om (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
porno; presupunere; pușca; puțin; răbdare; răscumpărat; Ronaldo; sabie; sacoșă; sală; săritură; fără sens; sexy; sinistru; sîni; spațios; fără speranță; stadion; succes; suferință; fără suflet; sufletesc; sumbru; supărat; superficial; sus; sutien; șut; tanc; telescaun; teren; trebuință; țară; umbră; umplere; umplutură; ură; uscat; vas; vedere; viduitate; vis; fără vlagă; zid (1); 776/214/78/136/0 grădină: flori (254); legume (59); verde (31); curte (26); frumoasă (22); verdeață (20); floare (16); natură (14); mare (13); rai (12); iarbă (11); liniște (11); livadă (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
respingere; respirație; rîde; rîu; de rîu; rotund; rotundă; rujată; salivă; sărut; scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice; zîmbitoare; zonă de admisie (1); 1496/268/90/178/1 haină: îmbrăcăminte (101); geacă (41); groasă (33); căldură (32); frig (31); cald (28); bluză (22); frumoasă (20); nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică; plai; plimbare; plin; poză; puritate; renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29); vară (29); rece (19); geroasă (18); grea (18); Crăciun (9); friguroasă (9); sanie (9); fulgi (8); vara (6); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru toți; tradiție; țara; țară; unică; urgent; viață; vieții; vigoare; vilă; Voronin; vrăjeală (1); 795/271/92/179/4 lemn: copac (124); foc (93); pădure (55); tare (49); mobilă (41); masă (20); dur (18); căldură (16); casă (14); scaun (14); uscat (14); scîndură (13); brad (11); natură (9); pom (9); stejar (9); copaci (7); fier (7); gros (7); bancă (6); duritate (6); hîrtie (6); material (6); cabană (5); de foc (5); mare (5); mobilier (5); putred (5); ușă (5); cald (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mașină(2); mic(2); mirific(2); de muncă(2); naștere(2); natură(2); nou(2); ocupat(2); oriunde(2); pajiște (2); place(2); potrivit (2); priveliște (2); regiune(2); relaxare(2); special(2); stai(2); ședere (2); șezut (2); uscat(2); veci(2); verde(2); acum; adăpost; adresă, spațiu; adunare; aer; afumat; ales; ani; apartenență; asfalt; așezămînt; atragere; autobuz; banal; bar; bloc; Bucovina; București; bucurie; cale; călduros; cămin; centru; checkin; cimitir; cinema; cîmpie; clamă; clasă; clădire; Cluj; codru; comun... ha
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]