4,529 matches
-
mă frecai la ochi... Eram eu... dar eu întreg și teafăr în odaia mea [...]". Spaima hipnică îl determină pe erou să-și amâne călătoria pentru dimineața următoare, în vreme ce slujitorul, cu orgoliul satisfăcut, se oferă să-i frece stăpânului harnașamentul cu usturoi, ca mijloc defensiv împotriva duhurilor necurate. După cum se poate observa, prozatorul român încearcă să ofere o explicație rațională elementului aparent supranatural, îndepărtarea carteziană a misterului generându-i lectorului aceeași senzație de frustrare ca și justificările lui Ann Radcliffe, plasate la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încurajată fiind de Biserică, în asociere cu morții care și-au pierdut sufletul și nu-și găsesc liniștea, se inventează și leacuri împotriva lor. Dintre numeroasele remedii practicate în Europa estică, în Transilvania și Țara Românească cel mai frecvent este usturoiul, o protecție homeopatică împotriva spiritelor demonice care se presupune că alungă vampirii. Oglinzile întoarse spre perete în casele celor decedați recent sunt o altă metodă de a împiedica sufletul să se vadă reflectat și să refuze să plece; de asemenea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și consta în pâine, unt, brânză, bere și vin. În plus, în secolul al XIII-lea, la Paris, pe stradă, se auzeau voci care în-demnau oamenii să cumpere mâncare "gata pre-parată", cum ar fi piure de mazăre, fasole, sos de usturoi, brânză de Champagne sau de Brie, unt proaspăt, pate, prăjituri calde, vafe, clătite, chifteluțe și tarte cu fructe 159. În Londra, localurile fast-food, publica coquina, care răspundeau cerințelor cavalerilor și călătorilor, bogați sau săraci, și erau pentru toate gusturile și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
strigându-se: hop, hop, hop, așa, așa, așa, și-ncă-odată tot așa (..., se ia femeia și se traversează cu ea un râu, oprindu-se de trei ori.” Ritualul este continuat de liderul grupului, care formează un amestec din apă, pelin și usturoi, scuipându-l În gura și pe fața bolnavei, făcând deasupra ei semnul crucii. Femeii i se dă apă pe vârful cuțitului, este spălată, după care se ridică, nedându-și seama, propriu-zis, de cele Întâmplate. Alte informații susțin că de Rusalii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Rusaliilor când ei vizitează satele acompaniați de doi sau trei vioriști, Încercând să vindece victimele vrăjitoarelor. Se crede că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei (... După
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
1940, avem onoarea a vă ruga să binevoiți de a da dispozițiuni organelor din subordine de a permite Dlui Constantin Stoian, din acest oraș, Str. Eternităței, no.7, de a cumpăra și aduce din orașul Huși, zarzavat ca: ardei, vinete, usturoi și a fi adus la Galați pentru populația municipiului”. Deoarece prețurile unor anumite produse se fixau de către șefii comunităților locale, primarii de atunci corespondau între ei pentru a afla tarifele practicate de fiecare. La data de 9 octombrie 1940, cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
anul 1880, ocazie cu care, odată cu amenajarea cochetei grădini publice dinspre bulevard, se punea punct epocii zarzavagiilor bulgari din centrul orașului. Până la apariția acestei grădini, locul, nefiind împrejmuit, a fost închiriat de către consiliul comunal pentru vânzătorii și producătorii de ceapă, usturoi, sfeclă, salată etc. În anul 1896 clădirea a suferit și alte modificări, prin realizarea unor noi încăperi și schimbarea intrării principale pe latura de Nord, spre strada Ioniță Sturdza. Lucrările pentru construcția Palatului Administrativ au început în anul 1886. Terenul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
V. Mancaș a preluat conducerea sistemului sanitar local. Despre „expertiza” profesională a antecesorilor lui V. Mancaș ne vorbește următorul citat din Costache Radu: „Pentru a se opri o epidemie, tot ce sfâtuiau doctorii de atunci pe oameni era să mănânce usturoi, să bea rachiu și vin roșu, iar apa s-o bea îndoită cu rom. Nu pot să-mi dau seama cum era știința doctorilor de pe atunci, dar țin minte că mai la toate bolile și chiar la cei sănătoși și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a repatriaților”. Data emiterii fusese 28 decembrie 1944, a doua zi de Crăciun, când tot creștinul trebuie să se înfrupte cu friptură de purcel tăvălită prin usturoi și vin „de butuc” dar merită să amintim faptul că „țarul roșu” interzisese manifestările religioase chiar dacă în tinerețe fusese elev la un Seminar de popi creștini ortodocși. Cum toată lumea trebuia să se adape de la robinetul banului public deschis la maxim
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
odaie din fundul unei crâșme, pe lăviți de lemn, cu brațele rezemate de o masă murdară, serviți de un băiețel naiv. Ce făceau ei? Drept masă sau dejun, cereau să le frigă o bucată de pastramă, mai mâncau cârnați cu usturoi și vai de lume cum erau preparați,ordonau ca să li se aducă o cană de vin, de calitatea cum s-ar fi întâmplat, și după ce mâncau pastramă, apoi, înaintea unui pahar de vin, stăteau toată noaptea, dacă crâșmarul le da
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o impune soacra nurorii are ca scop o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unei rețete de bucătărie, analizând un caz clasic, la infinitiv (o reclamă la magazinele COOP). (15) FRIPTURĂ DE COCOȘ CU STAFIDE Ingrediente pentru patru persoane: 2 cocoși mari 50 g de unt 1 ceapă verde o jumătate de cățel de usturoi 1 pachet de stafide 100 m de vin alb 200 ml de supă de pui sau un cub de supă de pasăre piper negru măcinat 1 linguriță de muștar 1 linguriță de concentrat de carne 200 ml de smântână groasă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se presară cu sare și piper. Se rumenesc în unt, pe-o parte și pe alta, și se lasă la răcit. Stafidele se înmoaie în apă caldă și apoi se clătesc. În untul rămas de la carnea prăjită, se călesc usturoiul și ceapa, tocate mărunt, se adaugă stafidele peste care se toarnă vinul alb și se lasă la scăzut, adăugându-se pe rând supa, muștarul și concentratul de carne. Carnea de pasăre prăjită se pune în acest sos, se acoperă și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acțiuni (c) nu poate fi realizată în termeni narativi. Este vorba doar de o serie de acte succesive, intenționat ierarhizate. Exemplul (15) cuprinde 25 de acte explicite și 2 acte subînțelese (în cea de-a 10-a poziție: "se călesc usturoiul și ceapa tocate mărunt": trebuie deci ca în prealabil să fie mărunțite usturoiul și ceapa). O primă serie de acte se referă la obiectul pasăre (actele de la 1 la 7), seria următoare (de la 8 la 17) privește direct obiectul sos
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o serie de acte succesive, intenționat ierarhizate. Exemplul (15) cuprinde 25 de acte explicite și 2 acte subînțelese (în cea de-a 10-a poziție: "se călesc usturoiul și ceapa tocate mărunt": trebuie deci ca în prealabil să fie mărunțite usturoiul și ceapa). O primă serie de acte se referă la obiectul pasăre (actele de la 1 la 7), seria următoare (de la 8 la 17) privește direct obiectul sos, apoi cele trei acțiuni (de la 18 la 20) implică ambele obiecte, pasărea și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
datorii la brutărie, măcelărie, pescărie, la prăvăliile de mărunțișuri de tot felul, crâșmele nu făceau excepție, și la salar plăteau până la ultima centimă, pentru ca a doua zi s-o ia de la capăt cu datoriile; umpleau toamna podul cu cartofi, ceapă, usturoi, fructe uscate și în stare naturală, făceau vin, iar la sărbătorile de iarnă, de Sf. Ignat, când tăiau porcul, lăsau să curgă pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cartofi, ceapă, usturoi, fructe uscate și în stare naturală, făceau vin, iar la sărbătorile de iarnă, de Sf. Ignat, când tăiau porcul, lăsau să curgă pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de tata, afumați întâi la foc molcum, cu mult fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu carne de porc afumată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare de două sute de kilograme, chiupuri cu untură și untdelemn, dulcețurile, magiunul și bulionul, toate făcute de mama, grămezi mari de cartofi, ceapă, usturoi, bob, linte, fasole, așa, ca să ajungă de la o recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne de esență tare, să fie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cred că era după amiază, mama lui Costică ne-a chemat la masă. Nu pot să uit: ne-a dat mămăligă cu brânză de oi de la putină cu ochiuri și cu salată de roșii, cu castraveți verzi și murați, cu usturoi, pătrunjel și marar, o bunătate. Ne-a mai pus în străchini și câte doi, trei cârnăciori, scoși din grăsime și prăjiți. Când, mai târziu, povesteam ce am mâncat acolo, unii strâmbau din nas: „Hm, mămăligă cu salată de roșii, hm
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scoși din grăsime și prăjiți. Când, mai târziu, povesteam ce am mâncat acolo, unii strâmbau din nas: „Hm, mămăligă cu salată de roșii, hm, cine-a mai văzut?!” Încercați și-o să vedeți ce bunătate este, dar salata să aibă neapărat usturoi și castraveți murați. Ca băutură a fost must, sorbit din ulcele de lut. Ei, ce spuneți, nu vă lasă gura apă? Se însera și trebuia să mergem acasă. Ne-a dat iar drumul în vie și ne-am cules fiecare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așa că n-aveam decât să așteptăm mușcăturile la momelile noastre. Și așteptările noastre n-au fost în zadar. Pe la patru dimineața, am sorbit fiecare câte o ceașcă zdravănă de cafea cu țigara de rigoare, am mâncat lacom slănină afumată cu usturoi și cu pâine neagră (din care dădeam și ca nadă în apă) și ne-am aghezmuit bine cu harașpincă. Vinul îl lăsam pentru mai târziu. N-am terminat bine micul dejun (hai să-l numim așa) și peștele, probabil că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și uite așa, ba cu una, ba cu alta, noaptea trecea. Focul se stingea și nimeni dintre noi nu l-a mai alimentat cu vreascuri. Am adormit cu toții și ne-am trezit pe la 5 dimineața. Am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine neagră, am băut cafea și harașpincă pe săturate și am așteptat să muște peștele. Soarele răsărise și ne era la toți bine și nu aveam în suflet nici umbră de bănuială că s-ar fi putut întâmpla
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bufet, fel de fel de tovarăși, care mai de care mai plini de sine sau mai pleoștiți, asta în raport de ranguri și coloane vertebrale. Unii discutau, alții molfăiau din picioare fel de fel de delicatese: cârnați, mici, pârjoale cu usturoi, clătite, colțunași, omlete sau pur și simplu ouă fierte moi sau tari, fiecare după preferință și pungă. Muștarul era la putere, arăta ceva mai deschis la culoare decât urmele acelea suspecte de pe pereții w.c.-ului și chiar părea proaspăt. M-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și dacă sunt, ce ai de acolo? Ele sunt făcute pentru a fi încălcate. Ehei, marile puteri, ce credeți voi?!? - Da, vor să transforme România într-o colonie, ne desființează industria, agricultura...Care agricultură, minteosule! Da' ce, noi avem agricultură? Usturoi, varză și ceapă de la turci, fasole de la mexicani, grâu canadian, n-ai ce te face de o portocală, o banană colea! și mai stuchi a năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]