3,641 matches
-
vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă particularitate a primelor societăți (din paleolitic și epoca de piatră). Aceste ființe umane nu sunt prevăzătoare, nu cunosc grija zilei de mîine. Nu culeg și nu vînează decît pentru satisfacerea nevoilor elementare imediate. Nimic peste, nimic în plus, nici un stoc. Oamenii din epoca de piatră nu sunt preocupați și nici îngrijorați de condițiile materiale ale vieții, hrana mai ales. Oameni care, printre lipsuri de tot felul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mîine: pentru omul modern e cam greu de închipuit așa ceva! Economia din paleolitic se caracterizează, în viziunea omului modern, prin subproducție. Deși aveau mijloace de producție rudimentare și trăiau în medii ostile, acești oameni ar fi putut să producă (să vîneze, să culeagă) mult mai mult. Muncesc puțin și se opresc din vînat și cules îmediat ce au strîns cele necesare hranei. Sunt numeroase credințe și practici care limitează timpul de lucru: de exemplu, vînătorul care e convins că forțele magice
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de altă parte, riscurile sau sacrificiile bănești ale acționarilor, precum și dificultățile presupuse pentru transportul lemnelor la fabrică. Proiectul învoielii prevedea, de asemenea, dreptul exclusiv al fondatorilor "băii", ca și al legiuiților lor urmași, de a administra pădurile amintite, de a vâna în ele, de a folosi mijloacele de transport, pe apă și pe uscat, potrivite, de a face drumuri de pădure, poduri peste ape și de a așeza "un ferăstrău după fiece construcție". Dreptul de exploatare a "straturilor pietrelor de fier
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
roiul cel tânăr, și acestui venetic însamnă chiar și stupul în care are să-l așeze, acesta zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine știe încotro și bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un arbore înalt, unde nu samănă a ave plecare să aștepte ca să fie prins și, deodată, zboară și de acolo. Un alt roi esă voios din stup, dar împărăteasa (matca) fiind bătrână
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe totdeauna să poată da pentru astă baie lemnele trebuitoare, apoi numai întemeitorii acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor ave drit a regularisi, a administra, a păstra și a cultiva pădurile însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel mai ușor și potrivit și, spre acest sfârșit, vor putea întrebuința mijloace potrivite, pe apă și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiecare zi, pînă la ora 13. Atunci, cînd avea 13 ani, tatăl său, care se despărțise de ani buni de familie, l-a invitat să petreacă un an în Alaska, împreună cu el. O mai făcuse, vară de vară pescuiseră și vînaseră amîndoi. Dar atunci, băiatul a refuzat, iar două săptămîni mai tîrziu, pe cînd se afla la plajă cu mama și sora lui, un telefon scurt i-a informat că tatăl tocmai își trăsese un glonte în cap. Vreme de cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci, și își anticipează cariera șarjînd asupra slujnicei care prepară cafeaua. La balurile garnizoanelor, roșiorii sînt vînați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. Un ofițer de roșiori al lui Bacalbașa epatează societatea "țivilă" cu versuri, dar la instrucție își maltratează sălbatic soldații. Fred Vasilescu deține cai de curse, dar nu e admis în Jockey Club
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
ar fi stârnit invidia unei Emily Brontë, primă sursă a terifiantului epic: "amestec de fertilitate și de putreziciune, cu flori cărnoase și păroase ca animalele vii și cu vietăți oribile, care se ghiceau mișunând în globul gras, înodându-se, târându-se, vânându-se; reptile și insecte cu o sută de picioare, moluște moi cu hidoase convulsiuni, lipitori înciotate în struguri băloși, un întreg univers vâscos și veninos, dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o poveste cu vampiri 96. Mai mult, faptul că Eliade își aranjează protagoniștii în dublete masculin-feminine nu trebuie să ne surprindă: Paul Barber, citat în The Oxford Boook of the Supernatural, subliniază că, în mod convențional, "vampirii de sex masculin vânează femei, iar cei de sex feminin, bărbați" (1994: 206). De asemenea, ar trebui înțeles profundul substrat romantic al poveștii, care se întrețese cu un cadru specific decadentismului european. Dincolo de obositoarea influență eminesciană, sesizată cu aviditate exegetică de toată lumea, se pot
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu cutia de ness folosită, pe holurile căminelor studențești, pe post de scrumieră. Casetofonul Tehnoton, portabil și care înregistra vocea dacă apăsai pe butonul mai lat și țipai la el, își amestecă conturul afectiv cu bocancii de munte, iar volumele vânate din BPT sau de la Editura Univers se confundă, în ascunzișurile minții, cu raftul cu bibliografie învinsă la finalul redactării tezei de doctorat. Mai sunt apoi improvizațiile demiurgice asupra lucrurilor cumpărate și care se stricau imediat: meșteritul la bicicletă, schimbarea lentilei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
perioadă de cinci ani, dreptul de vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie 1930, motivată de încetarea perioadei contractuale de arendare, dar și de încorporarea satului la municipiul Bacău, administrația locală a hotărât „să ofere dreptul de a vâna, unei societăți constituită doar din săteni din acea parte a locului”. Nu de puține ori, textele evocatoare ne indică faptul că râul Bistrița a fost o locație ideală de etalare a abilităților sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada Lecca - C. Nathan, Haim Ceaușu, Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Îndărătul unei măști, Mihail Sebastian regăsea o regală noblețe ("Scrisul său avea ceva regal prin noblețe") iar George Călinescu descoperea mai multe fațete ale unicului multiplicat în om, artist, personaj: "Mateiu Caragiale avea snobismul nobiliar, își alcătuia un blazon și vîna ordine străine, el care nu era în nici un chip aristocrat. [...] Cu Mateiu Caragiale se petrecea un fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor indivizi de pe acest pămînt, care, neputîndu-și determina arborele genealogic, se pierd în ipoteze adănci ca niște visuri nebune
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
civile este totdeauna însoțită de pericole, pentru că ea dă libertate atît despoților, cît și democraților. În timpul politicii de retragere, societatea civilă poate degenera într-un cîmp de luptă în care, datorită existenței unor libertăți civile, vulpile au libertatea de a vîna puii. Dezvoltarea democrației, pluralizarea puterii în cadrul societății civile protejate și încurajate de o rețea puternică de instituții de stat controlabile, este doar o formă anume de relație stat-societate civilă. Apare astfel întrebarea: în ce condiții anume poate apărea și supraviețui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
semnate chiar de autor cu precizarea operelor de unde sînt extrase citatele: San Francisco Acolo ai citit povestea Generalului Suter care a cucerit California din Statele Unite și care, miliardar, a dat faliment după descoperirea minelor de aur de pe pămînturile sale Ai vînat multă vreme în valea din Sacramento unde ai ajutat la defrișarea solului. Blaise Cendrars, Le Panama ou les Aventures de mes sept oncles, 1914 O altă poveste este cea a celor 900 de milioane din "Le Panama", precum povestea Generalului
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și care ar păstra în întuneric lunga durată a mileniilor în care, între orizonturile nelimitate ale unui spațiu virgin, încă infinit disponibil, mici grupuri de oameni, dispersate, fără a se teme unele de altele, trăiau libere și îndestulate, culegînd și vînînd. Dacă ne întoarcem mai circumspecți la subiectul nostru limitat, rămîne semnificativă mărturia acelor autori "utopiști" din secolul al XVIII-lea, care, nuanțînd, transformînd în mod paradoxal rousseauismul esențial al unei credințe cvasireligioase în progres științific, vedeau în descoperirile epocii lor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la recompense și care este eficientă doar pe perioada utilizării recompensei). Cu alte cuvinte, după ce se renunță la recompense, comportamentul considerat dezirabil este abandonat și el. Câmpul educativ școlar este dominat de pop behaviorism, ajungându-se până la sugestia de a "vâna" orice prilej pentru a recompensa elevul. Spațiul virtual a introdus o practică numită gamificare/gamification, ceea ce înseamnă că principiul său de funcționare este recompensă pentru orice. Cu alte cuvinte, gamificarea/gamification nu reprezintă altceva decât o rafinare a pop behaviorismului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai satisfăcuți după un impuls inițial, apoi revin rapid la nivelul lor standard de bunăstare. Așadar, atunci când "treci" la ceva mai bun simți un impuls de satisfacție odată cu schimbările în tehnologie. Dar apoi te obișnuiești cu respectivul și începi să vânezi lucrul nou". (Taleb, 2014, pp. 337-338) La fel stau lucrurile și în domenii mult mai sobre, de tipul mediului academic și al cercetării, unde nevoia de a fi "la zi" se traduce în goana după publicitate și după citări în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
bineînțeles, personale. Titlul volumului, îmbrățLșat cu cerul, este o metaforă revelatorie, o arcuirea a ființei care se dorește „inimă înflorită / între cer și pământ”, între concretul pulsației ritmice a ființei și extazierea în fața misterelor lumii, spre care orice artist aspiră: „Vânez / între două lacrimi și-un zâmbet / între o iubire și două doruri / între infinit și viață...” Ceea ce fascinează la tânărul poet este vigoarea frazării, subtilitatea încrengăturilor contextuale, ritmul dansant al versului liber, neîncorsetat de rigorile prozodiei tradiționale, însă cu o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
despre femeie și despre eternul feminin. În discuțiile cu Breban, am admis amândoi ca fiind adecvată metafora "femeia-căprioară". Fie Eona ta, fie Sonia mea, femeia este victima care decide, căprioara care își alege vânătorul. Ți s-a întâmplat să cauți/vânezi, în femeile pe care le întâlnești, ceva din eroinele din literatură? Sau poate invers să dorești, citind o carte, să întâlnești un personaj feminin asemănător unuia real? Ori să împrumuți acelui personaj chipul unei femei cunoscute? Liviu Antonesei: Cred că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de pescari și de vânători, după cum a explicat cu atâta claritate abatele Ioachim. Spune într-adevăr Domnul prin gura lui Ieremia, 16: Iată, eu voi trimite mulți pescari și îi vor pescui; apoi voi trimite mulți vânători, care îi vor vâna pe toți munții... (Ier 16,16) Lăsând la o parte interpretarea abatelui Ioachim, pe care nu o mai citesc de mulți ani, mi se pare că această ultimă frază, în care se vorbește despre vânători, este mai potrivită Ordinului Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oraș liber de comunism din România. În Piața Operei zeci de mii de oameni scandează "Libertate! Libertate! Timișoara! Timișoara!". În acest timp însă, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, în Piața Universității și în tot centrul orașului, milițienii îi vânează pe studenții care încearcă să se adăpostească în clădirile propriilor facultăți sau în subsolul metroului, iar militarii trag în plin. Se improvizează Baricada de la Inter, care va rezista până după miezul nopții. Înainte de a se lumina, Vasile Bulucea, viceprimarul orașului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
public un fapt confirmat și de ancheta Parchetului, anume că i s-a propus în acele zile lui Iliescu un scenariu cumplit, anume ca pe Stadionul Ghencea să fie trimise câteva sute de securiști înarmați, care ar fi urmat să vâneze presupuși teroriști, și în același timp să fie trimise tot acolo efective ale armatei, anunțate că teroriștii au ocupat stadionul. Iliescu ar fi refuzat să provoace această baie de sânge. Nobil din parte-i, dar mărturisirea dlui Voican dovedește mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al dracului, pentru a-i arăta frumoasei originale ce-i poate mintea. Un dramaturg, dacă ar vedea-o și i s-ar părea că e greu abordabilă, ar bate coclaurile cu luciu de apă și sălcii plângătoare, ar pândi cum vânează șalăul și știuca dimineața și în amurg, ar aduna fișe pe toate speciile de faună și floră, ar studia surâsuri, râsuri și hohote de râs, de la cristalin până la mugetul înfuriat al mării, ar face o colecție completă de scule de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
luciul apei, bătea apa cu picioarele și cu aripile, în fine, făcea o harmalaie cât ar fi făcut un cârd întreg de gâște și nu o biată pasăre. - V-ați lămurit ce face? Vedeți că și la pescuit se poate vâna cu hăitași? El alungă peștele spre cârligele noastre. Nu știe ce face, înoată acolo atras de ceva misterios, de neînțeles pentru el și pentru noi; or fi niște șerpi de apă, sau niște buruieni care-i irită corpul, cine știe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]