17,513 matches
-
termenul de spații de atribute pare cel mai potrivit. Un spațiu de atribute este definit de două coordonate: de numărul variabilelor care se studiază simultan pe aceeași populație; de tipul grupărilor pe care variabilele respective le induc. Sub ultimul aspect, variabilele pot fi de două tipuri: variabile dihotomice, în funcție de care populația este divizată în două grupe, între elementele fiecărei grupe existând un raport de contradicție (un element nu poate face parte simultan, dar nici nu poate lipsi simultan din ambele grupe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cel mai potrivit. Un spațiu de atribute este definit de două coordonate: de numărul variabilelor care se studiază simultan pe aceeași populație; de tipul grupărilor pe care variabilele respective le induc. Sub ultimul aspect, variabilele pot fi de două tipuri: variabile dihotomice, în funcție de care populația este divizată în două grupe, între elementele fiecărei grupe existând un raport de contradicție (un element nu poate face parte simultan, dar nici nu poate lipsi simultan din ambele grupe), variabile mai mult decât dihotomice (trihotomice
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
între elementele fiecărei grupe existând un raport de contrarietate (un element care nu face parte dintr-o grupă, poate face parte din oricare din celelalte grupe, dar nu din două grupe simultan). Grupările constituite pe baza uneia sau mai multor variabile dihotomice se numesc grupări simple, iar cele constituite pe baza mai multor variabile din care cel puțin una este mai mult decât dihotomică se numesc grupări multiple. Exemplu. În cazul unui studiu care urmărește relația dintre tipul școlii pe care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
face parte dintr-o grupă, poate face parte din oricare din celelalte grupe, dar nu din două grupe simultan). Grupările constituite pe baza uneia sau mai multor variabile dihotomice se numesc grupări simple, iar cele constituite pe baza mai multor variabile din care cel puțin una este mai mult decât dihotomică se numesc grupări multiple. Exemplu. În cazul unui studiu care urmărește relația dintre tipul școlii pe care o frecventează un eșantion de elevi și statutul profesional al familiilor acestora, se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
spațiile astfel construite, pot fi utilizate diverse metode de transformare a dimensiunilor, ceea ce va duce implicit la transformări corespunzătoare ale spațiilor dimensionale. Spațiile de atribute pot fi utilizate și ca modele de analiză a corelațiilor și a dependențelor cauzale între variabile. În analiza asocierii caracteristicilor calitative este necesară construirea, în prealabil, a unor spații ale combinațiilor caracteristicilor respective. Figura nr. 2.2: Spațiul de atribute al statului socio-profesional al familiei-două dimensiuni Statutul socio-profesional al familiei Cu studii superioare Fără studii superioare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Școala profesională Liceu BĂIEȚI Școala profesională Scalarea indicatorilor și construirea seriilor ordinale Tehnicile scalarii și construirii seriilor ordinale se adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de tehnica de scalare utilizată. Astfel, în etapa de colectare a datelor, scalarea apare ca un mijloc de înregistrare cantitativă a fenomenelor studiate. Exemplul tipic în acest sens este solicitarea unei opinii sau a unei aprecieri pe grade de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog, seriile ordinale pot fi nu numai serii de ranguri, dar și serii de interval sau de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog, seriile ordinale pot fi nu numai serii de ranguri, dar și serii de interval sau de raport, în funcție de natura variabilelor măsurate, de instrumentele și etaloanele de măsurare folosite și de gradul de izomorfism între mărimile reale și numerele care exprimă aceste mărimi. Seriile ordinale și nivelurile de măsurare Rezumând considerațiile făcute mai înainte, vom reține că nota definitorie a seriilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valorile absolute ale acestor mărimi. În consecință, sunt permise cu aceste numere operațiile de înmulțire și împărțire, precum și orice alte transformări permise de sistemul numeric utilizat. Seriile de proporții se mai numesc și serii sau scări de raport, întrucât mărimile variabilei se pot raporta una la cealaltă, rezultând un număr adimensional care arată de câte ori o valoare este mai mare sau mai mică decât celelalte. Astfel, dacă de exemplu, mărimile unei anumite variabile măsurate pentru trei unități ale seriei sunt A=10
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numesc și serii sau scări de raport, întrucât mărimile variabilei se pot raporta una la cealaltă, rezultând un număr adimensional care arată de câte ori o valoare este mai mare sau mai mică decât celelalte. Astfel, dacă de exemplu, mărimile unei anumite variabile măsurate pentru trei unități ale seriei sunt A=10, B=5 și C=2, atunci: A/B =10/5 => A = 2B B/C = 5/2 = 2,5 => B = 2,5C A/C = 10/2 = 5 => A = 5C De unde : A = 2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fenomen implică un număr de pași. Primul pas, cercetarea trebuie să fie capabilă să descrie întregul ansamblu al conținutului care este relevant situației particulare care este măsurată. În validitatea de conținut este esențială admiterea universului conținutului ca fiind definitorie pentru variabila care urmează să fie măsurată 2. Validitatea criterială se referă la corelația dintre măsură și o variabilă-criteriu relevantă pentru caracteristica măsurată. Presupune evaluarea validității unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se descurcă un grup de persoane în manevrarea unui automobil. Indicatorul operațional al gradului de corespondență între test și criteriu este de obicei estimat cu ajutorul mărimii corelației; pentru unele grupuri bine definite se corelează performanța de la test cu performanța de la variabila criterială (această corelației fiind numită coeficient de validitate). Testul nu va fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este mai puternică cu atât mai valid este testul pentru criteriul particular. Se poate face
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
De exemplu, un test folosit pentru alegerea viitorilor polițiști este valid dacă există o legătură între rezultatele sarcinilor proprii muncii de polițist. Logica și procedurile sunt aceleași pentru ambele tipuri de validitate; singura diferență este existența prezentă sau viitoare a variabilei criteriale. Utilitatea validității criteriale depinde atât de măsurarea criteriului cât și de calitatea instrumentului folosit pentru măsurare. 3. Validitatea de construct care cuprinde și validitatea de conținut și care se referă la cât de bine este operaționalizat un concept într-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre măsurătorile conceptelor trebuie examinată; în sfârșit, dovezile empirice trebuie interpretate în termeni decât clarifică validitatea de construct a măsurătorii particulare. Logica validității de construct implică de obicei faptul că relația dintre indicatorii desemnați să reprezinte un concept teoretic și variabilele teoretice externe relevante să fie similare în ceea ce privește direcția, puterea și consistența. De exemplu, doi indicatori, amândoi având scopul să măsoare statutul social, trebuie să aibă corelații similare cu interesele politice, dacă acestea sunt niște variabile teoretice externe potrivite pentru statutul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reprezinte un concept teoretic și variabilele teoretice externe relevante să fie similare în ceea ce privește direcția, puterea și consistența. De exemplu, doi indicatori, amândoi având scopul să măsoare statutul social, trebuie să aibă corelații similare cu interesele politice, dacă acestea sunt niște variabile teoretice externe potrivite pentru statutul social. Invers, dacă cei doi indicatori empirici ai statutului social se afla în relații diferite cu variabilele externe, aceasta implică că indicatorii nu reprezintă același concept teoretic. În schimb, acest model de relații empirice sugerează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
având scopul să măsoare statutul social, trebuie să aibă corelații similare cu interesele politice, dacă acestea sunt niște variabile teoretice externe potrivite pentru statutul social. Invers, dacă cei doi indicatori empirici ai statutului social se afla în relații diferite cu variabilele externe, aceasta implică că indicatorii nu reprezintă același concept teoretic. În schimb, acest model de relații empirice sugerează că cei doi indicatori reflectă aspecte diferite ale statutului social sau concepte totalmente diferite deoarece nu se comportă în concordanță cu așteptările
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cei doi indicatori reflectă aspecte diferite ale statutului social sau concepte totalmente diferite deoarece nu se comportă în concordanță cu așteptările teoretice, este ușor de observat că validitatea de construct este folosită când au fost obținuți indicatori multipli pentru toate variabilele. Dintr-un alt punct de vedere am putea diferenția între validitatea internă și validitatea externă. Validitatea internă se referă la controlul asupra condițiilor în care se desfășoară cercetarea. Acesta este necesar pentru a da posibilitatea cercetătorilor să contracareze toate celelalte
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
derulată. Din punctul de vedere al statisticii, cercetătorii sunt interesați să verifice că y este funcție de x. Controlul asupra condițiilor de cercetare este necesar pentru a elimina posibilitatea de a descoperi că y este funcție de b, unde b este o variabilă "exogenă". Prezența unei astfel de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
statisticii, cercetătorii sunt interesați să verifice că y este funcție de x. Controlul asupra condițiilor de cercetare este necesar pentru a elimina posibilitatea de a descoperi că y este funcție de b, unde b este o variabilă "exogenă". Prezența unei astfel de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste surse pentru a realiza validitatea internă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este necesar pentru a elimina posibilitatea de a descoperi că y este funcție de b, unde b este o variabilă "exogenă". Prezența unei astfel de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste surse pentru a realiza validitatea internă a măsurătorilor pe care le realizează: * Perioada diferite evenimente care au loc în timpul unui studiu pot
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
răspunsurilor generată în principiu fie de reacția de prestigiu, fie de efectul dezirabilității sociale. * Ordinea temporală cauzală organizarea unei cercetări poate crea probleme legate de colectarea și/sau interpretarea datelor. Se poate întâmpla ca rezultatele măsurării să nu fie datorate variabilelor independente, ci mai degrabă efectelor variabilelor dependente. * Difuziunea sau imitarea modului de tratare a problemelor în situațiile în care subiecții participă la o cercetare în momente diferite ale unei zile sau în zile diferite. Aceste surse de invaliditate interne sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reacția de prestigiu, fie de efectul dezirabilității sociale. * Ordinea temporală cauzală organizarea unei cercetări poate crea probleme legate de colectarea și/sau interpretarea datelor. Se poate întâmpla ca rezultatele măsurării să nu fie datorate variabilelor independente, ci mai degrabă efectelor variabilelor dependente. * Difuziunea sau imitarea modului de tratare a problemelor în situațiile în care subiecții participă la o cercetare în momente diferite ale unei zile sau în zile diferite. Aceste surse de invaliditate interne sunt complexe și se pot ivi în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]