9,893 matches
-
trăirile afective produse de „cântul și durerea” tuturor, vatra strămoșească și vitejii ei eroi, viața și moartea sunt tot atâtea teme și motive de care un poet trebuie să se simtă legat, făcându-și legământul de la da viață („Mă leagă vatra și cuvântul”). „Penița înnobilată” a poetului are menirea de a surprinde tot acest „tezaur/de armonii” dăruit lumii, „în timp ce inima vibrează/cu-o dragoste fără sfârșit” („Împliniri din călimară”). Aceste „împlini” sunt versurile plăsmuite în gândurile poetei, exprimate în „cuvinte
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
autentic” prin care autoarea „aduce un real serviciu nu numai Literaturii Române, dar și comunității din care a plecat, dar de care niciodată nu s-a despărțit cu adevărat”, după cum menționează exegeta în capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpânii focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. PALEOLITICUL DE MIJLOC Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cu ajutorul arcului (descoperiri în nordul Europei). AȘEZĂRI ȘI LOCUINȚE. La început, strămoșii oamenilor trăiau în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și în peșteri, pentru ca, în paleoliticul mijlociu, Neanderthalienii să-și construiască colibe prevăzute chiar și cu vetre, spațiu pentru dormit, activități domestice, sau evacuare. Se constată o creștere a densității și o oare �care stabilitate într-un anumit loc. În aceeași vreme, în continuare, erau folosite și adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
obținut din aceste jumări amestecate cu turtă veche sfărâmată și prăjită în tigaie pe jar. În seara ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta. Aceasta din urmă se făcea, după preferință, în spuză pe vatră sau la cuptor dospită, etc.,spoită cu ou sau nu. Tot acum se preparau sarmalele și piftiile. Un alt moment important în noaptea de Crăciun o constituie primirea colindătorilor. Aceștia sunt constituiți în grupuri de minim 2 colindători. Fiecare grup
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
posedă ,,o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția, deși îi este totdeauna antipatică, așa cum se prezenta într-un autoportret, desigur ironic și autopersiflantˮ (O răutate). În articolele sale, publicistul este preocupat de afirmarea unui ,,sănătos concept de cultură națională” (în ,,Vatra”), de promovarea unor tineri scriitori ca Octavian Goga, Panait Cerna, Calistrat Hogaș și alții (în ,,Epoca literară”), dar și de chestiuni politice, atacând, cu deosebire partidul liberal și statul burghez care ,,nu e interesat (realmente) de cultură, ci de aservirea
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
țărâna drumului, resturi de mâncare. * Luna, felinarul nopții, cu care Dumnezeu ne-a înzestrat să ne lumineze nopțile, era singura lumină ce reușea, în nopțile senine și cu lună plină, să se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
CAPORALULUI GEORGE BACOVIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de-o ploaie despuiată de-o ploaie sexy zău mi-e dor când parcă vin iar din armată la vatră sunt lăsat de-un nor De-o ploaie sexy iar mi-e dor vreau să mă ude pân-la piele să o iubesc și totuși să nu mor cât să-mi răsară-n iarbă stele Vreau să mă ude pân-la piele
ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370617_a_371946]
-
nevoie de pace, de stabilitate, de dezvoltare și cooperare reciproc avantajoasă. Ca stat de necesitate europeană, stat-pivot, ca pilon de securitate între Răsărit și Apus, între Nord și Sud, România trebuie să-și valorifice inteligent resursele și valențele geopolitice ca vatră a națiunii-matcă europeană, zămislitoare a unor culturi și civilizații nemuritoare și în viitor. Trebuie să gîndim ca stăpînii, ca învingătorii! Vae victis! În acest sens, dacă azi, actualii deținători ai deciziei politico-militare desfășoară planul A alături de SUA și, poate, au
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
și a acționat pentru îndeplinirea programului propriu. Prin modificări succesive ale Statutului și Programului și absorbția, la 9 mai 2008, a ACADEMIEI DACOROMÂNE (A.D.R. - fostul Institut Național pentru Românitate și Românistică - INPROROM, fondat la 1 Decembrie 1990 la sediul Vetrei Românești din București, provenind dintr-un grup-aparte al ”Alma Mater” - societatea universitarilor cu sediu în București, ca urmaș al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” fondată la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
mângâie pe față, Ce stare și ce dulce letargie! Ce mult aș vrea să fii aici, cu mine, Să te alint cum o făceam odată, Când, în cabana noastră minunată, Trăiam momente de iubire, pline. Acum, doar lemnele trosnesc în vatră, Se-aude-o larmă surdă-n depărtare, Să fie vântul, sau de vină-s oare Doar câinii care, în ogrăzi, mai latră? Îmi sorb, acuma, ceaiul în tăcere... Doar nu visez, nu cred că mi se pare, Sunt pași care răsună tot
CEAIUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370679_a_372008]
-
Stroia Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Victor Burde, un veritabil poet al Ardealului, abordează în lirica sa varii teme și motive, din care transpar, de fiecare dată, dragostea de țară și de vatra străbună, de părinți, de copii, și devine recognoscibilă iubirea față de jumătatea sa, căreia îi dedică poezii pline de romanță și culoare. Sub retoricile cu substrat filosofic, predomină mirările omului asupra existenței, locului și rolului omului în univers, unele dintre poezii
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj ♣ POP Stelu - Turda, Cluj ♣ RUSE Lia Filoteia - Toronto, Canada ♣ SCOPOS Teona - Iași ♣ SIMA IONEL - Baia Mare, Maramureș ♣ STAMATE Eleonora - Tecuci, Galați ♣ ȘACHIR Urfet - Mangalia, Constanța ♣ TĂNASE Maria Ileana - Roma, Italia ♣ VĂRZARU Domnica - Pietroșița, Dâmbovița ♣ VICOL Gheorghe - Vatra Dornei, Suceava Actori printre Astre - VOLUMUL 2 (31 autori): ♣ ARDELEAN Camelia - Deva, Hunedoara ♣ BELE Vasile - Baia Mare, Maramureș ♣ BOGDAN Virginia - Focșani, Vrancea ♣ BRĂDUȚEANU OTILIA - Aldingen, Germania ♣ BURTEA Angela - Brăila ♣ CODREANU-TIRON Viorela - București ♣ COSTEA Cornel - Cluj-Napoca, Cluj ♣ CROITORU Ion - Adjud, Vrancea ♣ DRAGNEA
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
Sagittarius Epigramaticusˮ, Ed. Pax Aura Mundi, Galați 5. Premiul pentru „Cartea de critică, eseu și istorie literarăˮ ANTONIA BODEA - pentru „Gravuri pe obrazul clipeiˮ, Ed. Limes, Cluj-Napoca 6. Premiul pentru „Cartea de teatruˮ TEODOR TANCO - pentru volumul „Cetatea luminiiˮ, Ed. Vatra Veche, Târgu Mureș ANA-CRISTINA POPESCU - pentru volumul „Sinusoideˮ, Ed. Hoffman, Caracal 7. Premiul pentru „Cartea de memorialistică și spiritualitateˮ IOAN MICLĂU (Australia) - pentru lucrarea „Mitologiile, surse de studii istoriceˮ, Ed. Cuget Românesc, Craiova TRAIAN DUȘA - pentru trilogia „Țăran cu cravatăˮ
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR PENTRU CĂRȚILE APĂRUTE ÎN ANUL EDITORIAL 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370774_a_372103]
-
literare în context european. Din 2011, este doctor în filologie și lector la Facultatea de Teatru și Televiziune (Universitatea ”Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca), unde predă cursurile Critică de film și Adaptare cinematografică. Semnează eseuri critice în principalele reviste culturale din România - Vatra, Cultura, Dilema Veche, Steaua, 22. Este redactor asociat al prestigioasei publicații Observator Cultural. Coordonează, de asemenea, diverse numere tematice ale revistei academice Ekphrasis - Image, Cinema, Theatre, Media. În 2013, a organizat, la Cluj-Napoca, împreună cu criticul Andrei Gorzo, workshop-ul Realismul Noului
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
dacă se scrie cu „h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: „În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în „Vatra Fericirii” că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
la școală, precum: „În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în „Vatra Fericirii” că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-a clădit el cuibul. Valabilă e deci și reciproca: cine-și face vatră într-un loc în care se poate legăna cu gândul la fericire, poate să-l declare patrie, botezându-l cu numele generic al celei căutate prin Odissei: Itaca. Așa s-a întâmplat cu și cu Fundația Ithaca din Altea, creată
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
1825 din 30 decembrie 2015. Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
va fi ... Citește mai mult Grădiștea - România - Europa- Obiceiuri și tradiții de Crăciun -Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești.Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cred, în viața mea de călător cu trenul, pentru a treia oară în această gară. Am mai fost odată la Iași imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în urmă, călătorind spre Suceava, ca să ajung la Vatra Dornei într-un concediu. Părăsind Vasluiul, nu peste mult timp trenul alerga printr-o ceață din ce în ce mai densă, amintindu-mi de diminețile petrecute pe mare, când ceața cuprindea cu umezeala sa, întreaga întindere nemișcată a apei, asemenea ca oglinda de cleștar
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
ori în Apuseni... Ba nu! Vom merge prin Bucovina. Sunt munți frumoși și acolo, iar mama va fi fericită să viziteze mănăstirile. Dănuța, draga de ea, scumpa mea, va avea și pe aici telescaun sau cabină... la Câmpulung Moldovenesc, la Vatra Dornei și la..., mai descoperim noi, că le-am uitat și eu...” hotărî Laura, într-un târziu, bucuroasă că a găsit o soluție mulțumitoare... La Craiova o parte din evenimente urmau o linie plină de monotonie, iar altele se precipitaseră
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clădește noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranță Că iarna prinsă-n drepturi sporește-n cutezanță, A lui ardoare sfântă, lipsită de confuzii... Că
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clădește noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranță Că iarna prinsă-n drepturi sporește-n cutezanță, A lui ardoare sfântă, lipsită de confuzii... Că iarna prinsă-n drepturi, pășeste triumfală Ca un spectacol feric, în joc de
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]