6,807 matches
-
zbuciumul, urâtul existențial... „mugurii”nu pot fi decât „cuvintele” ce se hrănesc cu seva din adâncul trăirilor, trăiri care dau naștere Poeziei ( amestec de chin și sublim). În adâncul sufletului poetei sălășluiește un spirit suferind ce-și caută vindecarea în veșnicia Cuvântului, găsindu-și mângâierea doar prin creație. Bogăția simbolurilor reflectă dexteritatea cu care autoarea scoate în evidență confruntarea dintre esență și expresie. Metaforele sunt adevărate bijuterii cu reverberații blânde, sugerând o tristețe mai degrabă cucernică... și nu incitantă și zgomotoasă
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
împreună eram studenți la a treia facultate (eu la matematică, ea la geografie). Eram uniți trup și suflet că n-au putut să ne despartă nici diavolul și nici creștinii. Costina-Agnes zicea: „Vreau să murim împreună de mână, iar în veșnicie Dumnezeu să ne așeze într-un loc împreună. Eu i-am zis: „Vreau, dar vei muri tu mai întâi, eu mai am de lucru pentru Împărăția Cerurilor (era preot fără parohie și profesor de religie) și apoi voi muri !” Pentru
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
ca să fiu sincer este că problema sinucigașilor aparține de tărîmul lucrurilor nedescoperit oamenilor, si poate că la acest capitol nu avem decît idei preconcepute. Bieții sinucigași, oameni valoroși dar cu mari fisuri în caracter, ar putea să fie pierduți pentru veșnicie, ce gînd înfiorător, dar în același timp ce lecție minunată am putea să învățăm noi din greșelile lor în ceea ce privește administrarea acestui dar minunat cu nume viața! Mă opresc aici cu acest dialog pentru a încerca o aprofundare a situației. Am
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]
-
-lea își numise ilustra sa epopee. Acest univers este evocat cu aceeași undă de nostalgie și în poemul „Întoarcere”: „ și, curge ziua goală printre lunci, / averea mea-i aici: copilăria, / în casa bătrânească, la bunici, / ce peste ei trecut-a veșnicia”/ Vechiul și cunoscutul aforism despre scurgerea ireversibilă a timpului este și în acest ciclu de versuri laitmotivul esențial. Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
poezia lui Nichita Stănescu: „Atâta dor mă arde în plecare, / Atâta frig există-n așteptări, / Iubito, dintre stele ne apare , / Poemul rătacit în depărtări”/ Se evidențiază și reversul trist al despărțirii, după împlinirea fericită a iubirii: „Te-am căutat o veșnicie, / Și-n viforul dintre simțiri, / Cândva, de-a fost o simfonie, / Acum, doar triste amintiri”/ („Cândva”) Nu lipsesc nici peisaje romantice, marine și nocturne, în cadrul cărora se consumă iubire discretă și înălțătoare: „Se lasă noaptea pe valuri, / E geana mării
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
într-o lacrimă. Personalitate distinctă în peisajul artelor plastice din sud-estul Dunării, de portul atât de îndrăgit Brăila, oraș în care s-a născut, Constanța Abălașei-Donosă și-a câștigat prin creația sa de până acum, dreptul la timp, dreptul la veșnicie. Originală și neconformistă, creația sa nu se limitează numai la pictura în ulei pe pânză sau cea pusă pe hârtie, acuarela, ea abordează încă de la începuturile creației sale cu mult har și tehnica graficii în peniță realizată în puncte, linii
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
tristă-n veci, De când tu ai hotărât să pleci Și să lași o dragoste pustie. Orice vei găsi-n călătorie, Pe-ale vieții drumuri și poteci, Floarea tot albastră o să fie, Lumea va rămâne tristă-n veci. Peste marginea de veșnicie Nu vei mai putea să te apleci, Zilele vor fi mai mici, mai reci Și-n grădina hărăzită ție, Floarea tot albastră o să fie. LUCIU ( sonet ) de Leonte Petre ,,Și dacă norii deși se duc, De iese-n luciu luna
SOLSTITIU DE VARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365891_a_367220]
-
trainică de vreți, cu un drum lung ce duce-n Sus O veți avea dacă-ntre miri, va fi și Mirele IISUS ! Atunci pleca-va orice șarpe de la Divina Bucurie ; Iară mirii cu MESIA, vor fi un trup și-n Veșnicie ! Paulian Buicescu, Slatina, S.11.07.15. Referință Bibliografică: O Nuntă trainică / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
O NUNTĂ TRAINICĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365897_a_367226]
-
înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în carte! Manuela Sanda, în drumul ei de pelerin - „Drumul Sfântului IACOB” - Drum străbătut de secole - a legat PROFANUL de SACRU printr-o cărare de lumină, materializată - oprită pentru veșnicie - în imaginea metaforică - COPERTA CĂRȚII - carte ce ne-a dăruit-o, împărtășindu-ne, atât de captivant demersul trăirilor în peregrinările sale, demers nu lipsit de multiple plăcute, uneori, dureroase încercări, demers redat pasional, folosind cu măiestrie arta descrierii și a
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
lui Dumnezeu să-și recunoască nimicnicia sentimentelor de răutate și invidie din interior, că de altfel zâmbetele și mieroșenia nu le lipsesc niciodată de pe obrazul care va roșii odată în fața Mareul Judecător, adică a Domnului Isus. El va descoperi pentru veșnicie ce s-a ascuns după aparențele tuturor. Îmi aduc aminte de Domnul Isus care era de o modestie rară. A stat la masă cu vameșii și păcătoșii, drept pentru care a fost judecat. Iată cum Mântuitorul și-a riscat reputația
DESPRE IMAGINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365931_a_367260]
-
tainice tăceri. du-te, timpule, de știi în clepsidrele târzii, să nu fiu strivit de umbre și de gândurile sumbre, vreau să ies din acest chin în albastrul meu senin și drumul aș vrea să-mi fie cărarea de-o veșnicie... vineri, 17 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: peste aripa de vis / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PESTE ARIPA DE VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365961_a_367290]
-
aceasta nu îmi permite mai mult, reproduc două strofe din sonetul intitulat „Tu ai plecat“- pag.12: „Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă/ Metafora iubirii nesfârșite,/ Să-mi readuci puteri nebănuite/ Când inima-n acorduri vii tresaltă.// Dar marea veșnicia ne promite,/ În dansul ei nisipiul care saltă/ A dezmierdat speranța cea înaltă,/ Pictând culori pe vise răvășite.“ Ar mai fi multe de spus despre poeziile pe care Alexandra Mihalache le scoate în lume, fie în revistele literare sau în
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
Mă duc cântând mereu pe drum Slavă Ție, Doamne Bun! Ești primăvara mea! Ești primăvara mea! Domnul și Păstorul meu Cel Bun! Mă scapi de toamna mea. Mă scoți din iarna-mi grea Și Îmi dai viață din belșug. GÂNDUL VEȘNICIEI Mi-ai dat un gând legat de veșnicie Și m-am născut din Apă și din Duh Și-am început de-atunci, ca un izvor Să curg mereu smerit spre nemurire. Zi de zi și an de an, clipită de
SINDROMUL NETĂCERII (1) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365979_a_367308]
-
Doamne Bun! Ești primăvara mea! Ești primăvara mea! Domnul și Păstorul meu Cel Bun! Mă scapi de toamna mea. Mă scoți din iarna-mi grea Și Îmi dai viață din belșug. GÂNDUL VEȘNICIEI Mi-ai dat un gând legat de veșnicie Și m-am născut din Apă și din Duh Și-am început de-atunci, ca un izvor Să curg mereu smerit spre nemurire. Zi de zi și an de an, clipită de clipită, Mă ține cu iubirea-Ți harul Tău
SINDROMUL NETĂCERII (1) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365979_a_367308]
-
curată, îmrățișarea cu drag Zâmbirea cu dragostea fără hotar Căldura Cuvântului Sfânt presărat O simt peste mine din totul înalt. Am găsit răspunsul de ce anii trec De ce în necazuri eu totuși mai sper E că anii acești ce trec, numărați Veșnicia-i socoate o secundă, un ceas. Și-am să spun tuturor de ce mai exist; Și nu petrec anii ca un biet spectator. E că în mine Viața e prezentă mereu Și am iubirea din Dumnezeu. Referință Bibliografică: Marina Angela GLODICI
SINDROMUL NETĂCERII (1) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365979_a_367308]
-
Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului meditație rana păsării e zborul a omului dorul a pietrei stânca a râului locul deschis albia, lunca ... lacrima zborului e cerul a lucrurilor aerul, misterul universului nemărginirea a stelelor depărtarea, veșnicia, sclipirea ... culoarea cerului e-azurul a rugăciunii umilința a ochiului zarea a humii-așteptarea tihna, plecarea ... zbuciumul mării-i furtuna corăbiei pe hulă catargul înaintând spre senin a casei natale pragul dorul întoarcerii, lin ... lacrima Domnului e omul păcatul, pământul, stelele
MEDITAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365995_a_367324]
-
Clipa împletea Un spic de crin c-un spic de mac subțire, Tăinuind cuvine șnurul se-mpodobea Cu figurine ce reflectau iubire! ..................................... Mărțișorul e-o frumoasă fantezie, E-un vrăjitor în cursa mare-a vieții, E crainicul trimis, de o veșnicie, Pe chipul însorit al dimineții! Referință Bibliografică: MARTIE-MĂRȚIȘOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MARTIE-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366010_a_367339]
-
DR. CONSTANTIN MĂLINAȘ” Autor: Rozalia Barta Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Biblioteca Universității din Oradea organizează în perioada 24 februarie - 6 martie 2015, expoziția omagială „Conf.univ.dr. Constantin Mălinaș - Cinci ani de la trecerea în veșnicie”. Timp de două săptămâni vor putea fi văzute în holul bibliotecii universitare cele mai importante lucrări ale eruditului bibliotecar. Director al unor importante instituții de cultură din Oradea, precum Casa de Cultură a Sindicatelor (1971-1978), Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor
EXPOZIŢIE OMAGIALĂ „CONF.UNIV. DR. CONSTANTIN MĂLINAŞ” de ROZALIA BARTA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366025_a_367354]
-
brațele Luminii: Împăratul Hristos, Maica Domnului și Marele Ștefan în mijlocul Curții cerești, iar mai jos câteva morminte voievodale de veghe. M-am rugat la Împărat, la Împărăteasă și la Voievod pentru poporul Neamului nostru. Am aprins o lumânare de la Candela veșniciei Sfântului Ștefan, pentru nemuritorul Luceafăr. Afară la pangar o umbră cu chipul cărunt îmi iese în cale: - Pentru Bădița Eminescu!, zic eu arătând lumânarea aprinsă... - Dar n-ai părinți? mă întreabă omul negru. - Am, dar Luceafărul nostru e mai presus
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
venea să țip de bucurie și am fost cuprinsă de atâta fericire, încât am speriat băieții care nu știau ce să creadă despre mama lor. Numai eu știam că am trăit azi-dimineață prin tine dragosteaadevăratăși mi-am făcut promisiuni de veșnicie s-o trăiesc mereu cu aceeași intensitate. La fel ca și tine, jur și eu pe același altar, că voi face tot ce depinde de mine să fim o familie fericită dacă ne vom căsători. - Mulțumesc iubito! și o sărută
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
timpul în ochi” - și asta dintr-o primă încercare, ceea ce nu e ușor. Condiția? Cel temerar trebuie să aibă retina „încă nepătată”. Și se vede că Valentina Becart a avut-o. De atunci, se întreabă neîncetat: De ce doar...o singură veșnicie?! Faptul că ea repetă obsesiv ultimul vers în multe din poemele sale, este justificat de dorința de a sublinia și de a da înțeles ideii principale. E ca un ultim cuvânt, cu forță testamentară, ori sub semnul unui legământ. Înțelesul
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează și m-alină. O păstrez cu bucurie... Că o știu de-o veșnicie Inima-n piept să-mi bată Ca să n-o uit niciodată. Și chiar de nu voi mai fi Limba mea-nu va pieri Că va da mereu de știre A românului simțire. Seri uitate Pe un pisc de seri uitate, Ce
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
din Sibiu, autor al unei viitoare cărți, sper, cu același nume- Satul dintre amintiri... ori... Satul dintre lacrimi... Scriu despre Sat cu o durere atroce, Sufletul meu nici nu mai are voce Și aerul Doamne, e atât de mut! În veșnicia lui aș vrea să mă mut... Setea mă mistuie și arderea doare, Fântânile au încremenit la hotare, Cumpenele stau răzimate de cer, Vai, satele noastre, Doamne, cum pier! Hristoși părăsiți, răstigniți la răscruci, Nici nu mai știi spre unde s-
SATUL DINTRE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365323_a_366652]
-
fără ca măcar să i se fi pus o, creștinește, o cruce la căpătâi, o cruce fără de care nu-și putea găsi liniștea. A mai așteptat încă o zi, încă una și încă.... până când i s-a părut că așteaptă de o veșnicie. A hotărât să-i dea de înțeles că nu așteapta decât un simplu gest dacă nu măcar un cuvânt; că altfel o va bântui toată viața... ca o fantomă. I-a trimis alt plic. De această dată cu o hârtie
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]