11,633 matches
-
VOTĂM CLUJUL! Autor: Veronica Hrincu Publicat în: Ediția nr. 62 din 03 martie 2011 Toate Articolele Autorului Dragii mei, eu cred ca merităm să ne deplasăm mai ușor în și dinspre Europa, fără escale și timp pierdut prin aeroporturile țărilor vecine și prietene. Va rog votați pentru Cluj, chiar dacă nu vă interesează personal... pe mulți îi poate interesa! Dați mai departe acest mesaj! Pe site-ul aeroportului din Charleroi (Bruxelles), se face un sondaj de opinie pentru a identifica ce zbor
HAI SĂ CÂŞTIGĂM! VOTĂM CLUJUL! de VERONICA HRINCU în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349075_a_350404]
-
în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE Înainte de Unirea de la 1859, satul Verșeni (baștina mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști vecine avea de-acum o posesoare nouă - fata vechilului din Verșeni. (Prelucrare după însemnările învățătorului Gheorghe Cojocaru din Verșeni.) Referință Bibliografică: DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, participă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine... Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen Sava, avocat în Baroul Cluj, de la care au un nepoțel, Petru - Sabin. De amintit și faptul că este rudă cu celebrul pictor Corneliu Brudașcu și cu nu mai puțin celebrul frate
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
spun..., stiti dumneavoastră... Cum vă simțiți? - Cum, adică, sunt trecut... dincolo?! Nu vezi că sunt lângă tine?! Eu sunt ne-muritor, chiar dacă coperțile mă cam dor. - Ce coperți?! - Nu mă vezi? A... poate sunt rătăcit printre cuvintele noastre din limbile vecine. - Domnule profesor, mă scuzați... Vă văd cu Franz Miklosich, plimbandu-vă prin lexicul limbilor slave... - Da... da... Asta a fost alaltăieri, la 1866, dar, acum, sunt cu Hașdeu și Sextil Pușcariu, pe Podul Mogoșoaiei. Discutăm despre „Relieful sonor al limbii
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
târziu ca student, aveam s-o întâlnesc în București muritoare de foame... De câte ori n-am fugit de acasă să mă scald, îmi cosea mama cheutoarea de la gât, să nu mai pot scoate cămașa de pe mine și cădeam apoi rugând vreo vecină să mi-o coasă la loc de frica bătăii. La ora prânzului, ne așezam în jurul mesei rotunde de lemn, pe scaune joase cu trei picioare, strachina cu mâncare se așeza în mijloc, foloseam linguri de lemn și pe măsură ce se golea
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
peste față și să-l zgârie pentru a se elibera. Nu a reușit. Nu avea putere în brațele pe care le avea prinse cu forță de încheieturi, ca în cătușe. Bărbatul nu a încetat opintirile, pătruns subit de o bucurie vecină cu sminteala. După ce s-a simțit satisfăcut, a coborât, și-a tras pantalonii și i-a aruncat un prosop vorbindu-i batjocoritor: - De ce n-ai spus, târfă, că ești neîncepută ? Poate te iertam și te luam de nevastă.. Ha, ha
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
nu vă supărați Sunt cobaiul de serviciu al comediei umane Am mâinile legate de instinctul supraviețuirii în doi Zâmbiți nu servesc mai multe femei nici la pachet Ard de unul singur și-n doi Cu toa te că fumul rugurilor vecine îmi invadează dis-de-dimineața ograda vieții Doamne nu te supăra că-n fiecare noapte rugul dragostei mele iar îți orbește îngerii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia comediei umane în doi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EREZIA COMEDIEI UMANE ÎN DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348732_a_350061]
-
problemă în curând, sper... )) Și mai sunt atât de multe, multe alte frumuseți mai sunt în viață cred! În general, îmi place să fiu acasă! J - Aveți vreun mesaj pentru români? Ce le-ați recomandă românilor ce sunt un popor vecin dvs.? Vă mulțumesc foarte mult pentru onoarea ce mi-ați făcut-o! Șir Yankov Zlatin Stoyanov: Pentru românii colegi marinărilor vrei să spui? Fiind marinar este unul dintre cele mai dificile profesii. Aceasta nu este pentru toată lumea. Dar daca alegeți
ÎN INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349294_a_350623]
-
spre casă, ajunse cu bine, se descurcă de minune cu portița și, strecurându-se în așternut, adormi numaidecât. A doua zi se trezi târziu, aproape de amiază. Ceilalți se sculaseră de mult, li se auzeau glasurile prin curte și prin odăile vecine. Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea cu frumoasa Lina cea preschimbată în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
termina cu bine. Din moși strămoși se transmisese legenda blestemului ca nici un picior de om să nu pătrundă în această pădure. Cu timpul vraja își mai pierduse din putere și în câteva rânduri încercaseră cei mai curajoși bărbați din satele vecine să dezlege misterul. Cei care nu trecuseră cu piciorul peste locul unde era ascunsă comoara nu se rătăciseră. Alții însă, care în neștiința lor avuseseră nenorocul să pășească peste acel loc blestemat, dintr-o dată parcă li se suciseră mințile și
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
sunt mai puțin radicale, însă în România este mult mai puternică integrarea socială a acestora, decât în țara mamă. Acesta este un articol găzduit de Institutul Athena. Ia în considerare activitatea din afara granițelor a organizațiilor extremiste din Ungaria - printre țările vecine, România este prima. In urmă cu două săptămâni, mai multor persoane ce pot fi puse în legătură cu organizații extremiste ungare, li s-a interzis accesul pe teritoriul României, iar autoritățile române au promis că vor intenta un proces penal împotriva lui
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
să-mi recuperez banii pe care mi-i datorezi. Este, că așa-i în economia de piață? --Așa-i! a confirmat moale Mototolea. --Este, că nu-i rău cine procedează așa? --Este! a mormăit Trache. --Atunci, află măi, nea...bunul meu vecin, că eu nu te voi executa după regulile economiei de piață! Nuu! Și, știi de ce? Nu știi! Pentru că, mai înainte de a fi negustor, eu sunt om, băă! Sunt OM, cu majuscule, căruia să-i pupi tălpile, băăă! Un om căruia
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
pieptenul de strâns afine și merișoare, iar cu mâna se strângea mai greu, dar se culegeau fructe mai mari și mai curate. Alt necaz. Pe acele izlazuri întinse de munte unde se culegeau merișoare au apărut niște oameni din satul vecin, din Breaza, care erau proprietari peste acele izlazuri. Începură vociferările, ceartă, din cauză că se culegeau merișoare pe proprietatea lor. Trebuia să dai o parte din ce-ai cules la ei. Eu și cu mama ne-am pitit mai la marginea poienii
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ - MEMORANDUM - 100 (1918-2018) Autor: Fundația Academică Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului București - Baia Mare, nr.7 din 15 -22 iunie 2014 (10 014 după Calendarul DacoRomânesc) Către statele și națiunile vecine României, toate statele lumii, O.N.U., U.E., N.A.T.O., organizațiilor nonguvernamentale ale românilor din întreaga lume, precum și către toți cei care gîndesc și simt românește Fundația Academia DacoRomână ”T.D.C.” (A.D.R.) prin statutul său legal este o societate liberă
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
granițelor politice actuale împotriva voinței lor, a națiunii și a statului. Acțiunile Reîntregirii trebuie duse de organismele societății civile libere, care se raportează la națiune și nu la stat ca entitate politică. România ca stat, la fel ca și statele vecine, are alte probleme, mai grave sau mai puțin grave de soluționat, în vreme de criză. Revoluția pentru desăvârșirea unității naționale este singura revoluție adevărată pe care națiunea română o dorește cu adevărat de la Burebista, mijlocul mileniului trecut și în prezent
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
câte o provincie, o ȚĂRIȘOARĂ, având o forță care provoca dușmanilor, fie o furie oarbă, atunci când erau învinși de „micuții” principi, fie zâmbete arogante, când îi învingeau și le „călcau” țărișoarele, aservindu-i politic și economic. De aceea, marile imperii vecine (otoman, țarist, austro-ungar) și-au făcut jocurile politice pe teritoriile noastre, aruncând pe masă interesele (tot ale noastre), pe care le câștigau ori le pierdeau pe rând, în funcție de victoriile obținute în războaie. Uite așa, la MASA POLITICĂ a istoriei, noi
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
se prezenta ondulată, de gradul doi spre trei. Mi-am propus să merg mai departe, spre nord, unde mai prinsesem guvid mult și hanus frumos, în speranța că la ivirea soarelui, marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
Vacanță, îmi cumpăram o floare de la vânzătoarele stradale, indiferent ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan de atac. Orchestra își începuse programul, însă nu se dăduse încă startul la dans. Celelalte fete mi s-au părut mai tinere și mai mărunte ca înălțime și de aceea am preferat să-mi
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
galerie. O astfel de zi, în care era programată o execuție, devenea un adevărat spectacol pentru locul respectiv, chiar și pentru țară. Chiar dacă omul nu săvârșește el însuși execuția în cauză, îi place să asiste la ea. De unde această apetență, vecină cu sadismul, pentru astfel de spectacole? Vei întâlni priviri lacome, nesățioase, plescăit din buze, salivație abundentă, aplauze și uneori chiar strigăte frenetice. Spectacolul morții, cu cât e mai periculos, cu atât este mai fascinant. Străzi pline de cadavre nu mai
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu arta casnica el provenind dintr-un centru de dantelărie și alte broderii
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine ... Citește mai mult (Ne) RecunoaștereO privire-ngenuncheată-n poarta unei lacrimi bate:„Aș dori s-o văd pe doamna din castelul tău. Se poate?” Un suspin cu plete ninse poarta o deschise-n grabă:„Nu-i pe-aici stăpâna, frate. E plecată
MARIANA KABBOUT [Corola-blog/BlogPost/348005_a_349334]
-
noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncăCe se contopea cu luna și castelul de pe stâncă,Revărsându-se în taină, pe veșmintele priviriiAdormită-n fața porții, în secunda nerostirii.„Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine...
MARIANA KABBOUT [Corola-blog/BlogPost/348005_a_349334]
-
vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
cine... Așteptam cu nerăbdare masa de Paște, dar mai mult decât aceasta, hora de la Căminul cultural, unde cunoșteam fete noi, dacă scăpam de anturajul verilor mei: Titi, Ion Chiriță văr de frați, tata soră cu mama lui, locuia în comuna vecină Olanu, de unde provenea și mama mea Gheorghița, un hâtru care semăna în juru-i poantele lui Birlic, păcălind cu glume și cu oul de lemn sau de câță (bibilică) pe majoritatea tinerilor veniți la horă spre a căsca ochii... Nu pot
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]