3,478 matches
-
poziția învecinată sau îndepărtată nu rămîne fără urmări în ceea ce privește practicile. La sfîrșit de săptămînă, mulțimile care circulă pe Champs-Elysées sau prin alte cartiere foarte dotate cu amplasamente culturale sau de divertisment sînt constituite în mare parte din locuitori de la periferie veniți "la oraș", cum se spune în localitățile de provincie, unde doar centrul beneficiază de suma atributelor urbanului. Această raportare la oferta culturală, îndepărtată, aflată la o mare distanță spațială și adesea și socială, este de natură să reconfirme sentimentele de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în locurile de staționare. Apoi au apărut altfel de prăvălii, mai puțin tradiționale, care indică o schimbare de populație. Producătorii de brînzeturi și vinuri își prezintă produsele gastronomilor, în timp ce cafenelele își cultivă stilul retro pentru a-i satisface pe ultimii veniți, mai înstăriți și cu studii. Dacă faci colțul la stînga pe strada Lepic, poți zăbovi la tejgheaua barului "Deux Moulins", cafeneaua unde Amélie lucra ca chelneriță. Succesul filmului, ale cărui afișe împodobesc localul, joacă un rol important în ceea ce privește diversitatea clientelei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
-și ceasul. În aceste cinci minute mai sosiră alți opt inși, printre care Donald McCann, șeful secției de geologie, ceea ce-l bucură nespus pe Grosvenor, făcându-l să uite de repetatele amânări ale conferinței. Nici măcar faptul că patru dintre cei veniți să-l asculte erau chimiști nu-l mai tulbura. Își începu, așadar, conferință, vorbind cu aprindere despre reflexele condiționate și subliniind evoluția studiului lor, de la Pavlov până la nexialiști, a căror știință avea ca piatra unghiulară tocmai aceste reflexe. Când conferențiarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mai văzut așa un mod dezordonat, aiurit și rapid de a mânca. Nu l-ar mira dacă m-ar vedea că salut fără să-mi ridic pălăria. A încheiat pe un ton aparte: — Cine sunteți de fapt, domnule Crețu, de unde veniți? Sunt pur și simplu curios, dar dacă vă e greu să-mi spuneți, n-o să insist. Întrebarea m-a înfiorat, omul ăsta părea c-a înțeles ceva din ce mi se întâmplă și l-am întrebat, ca să câștig timp: — Și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
măsuței, lucrând o broderie, când ogarul nu era încă pe lume, iar părinții lui Lord, doi barzoi cu un pedigree impresionant fiecare, tineri și frumoși, erau separați de mulți kilometri, unul la Craiova, altul la București. Vizita doamnei doctor Turnescu, venită curând după cea a lui Costache, îi retrezise dorul de muncă. Reluă știrile despre dărâmarea bisericii Sărindar, deși le știa aproape pe dinafară. Demisionase deja din funcția de Prefect, dar își amintea bine împrejurările dărâmării și își spuse încă o dată
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ochii - nchiși; Cântă cucul pe o cracă, Ca de nuntă mi-o îmbracă; Cântă cucu-n vârf de nuc, Pe puica la groap - o duc. 206 {EminescuOpVI 207} 173 Pentr-o pușcă ruginoasă Lăsai părinți, lăsai casă, Lăsai nevastă frumoasă. Veniți, frați, veniți, copii, Copilași, drăguții miei, Să vă sărut pe obraz Că de astăzi eu vă las. Vino, draga mea soție, Să te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cântă cucul pe o cracă, Ca de nuntă mi-o îmbracă; Cântă cucu-n vârf de nuc, Pe puica la groap - o duc. 206 {EminescuOpVI 207} 173 Pentr-o pușcă ruginoasă Lăsai părinți, lăsai casă, Lăsai nevastă frumoasă. Veniți, frați, veniți, copii, Copilași, drăguții miei, Să vă sărut pe obraz Că de astăzi eu vă las. Vino, draga mea soție, Să te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu flori, Mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Lăsai părinți, lăsai casă, Lăsai nevastă frumoasă. Veniți, frați, veniți, copii, Copilași, drăguții miei, Să vă sărut pe obraz Că de astăzi eu vă las. Vino, draga mea soție, Să te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu flori, Mă gătiți ca pe-o mireasă Că de azi vă ies din casă. Veniți voi ai mei părinți Ce v-am supt cu sângele Și v-am rupt cu brațele, Să-mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lăsai casă, Lăsai nevastă frumoasă. Veniți, frați, veniți, copii, Copilași, drăguții miei, Să vă sărut pe obraz Că de astăzi eu vă las. Vino, draga mea soție, Să te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu flori, Mă gătiți ca pe-o mireasă Că de azi vă ies din casă. Veniți voi ai mei părinți Ce v-am supt cu sângele Și v-am rupt cu brațele, Să-mi stropiți trupul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu vă las. Vino, draga mea soție, Să te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu flori, Mă gătiți ca pe-o mireasă Că de azi vă ies din casă. Veniți voi ai mei părinți Ce v-am supt cu sângele Și v-am rupt cu brațele, Să-mi stropiți trupul cu vin Că de astăzi nu mai vin, Să-mi stropiți trupul cu apă Că de astăzi plec la groapă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pară dulcișor Că-i viță de ale bune Nu e ca zeama de prune, Când bei mult Crești în burtă, Te faci tobă După sobă, Stai cu greerii de vorbă. Tot urând, încă urând Băgăm de seamă curând Atâtea fete venite, Ca cioarele grămădite, Ce vă stau cam pe la spate, Stau cu gurile căscate, Ori smerite stau nainte Cu gurile proțăpite. Aduceți prune uscate S-aruncăm în guri căscate, Și muiați cîte-o cojiță Și le-o dați ca să înghiță, Să nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce-am greșit În vremea, ce te-am iubit, Dacă la a mea durere Vei ave milostivire. Liră jalnică, duioasă, Ce mai răsuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar? Ah - fericirilor trecute Care n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele, Pomeniri, ce mă munciți? 29 M-am rănit făr de nădejde, Ah. mă cunosc săgetat, Simt că arde-n pieptul meu Un foc mare nencetat. (ah! ) A-l stinge nu-i cu putință, Nu am nici o mijlocire
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu vream. Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mîngîitor: Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor. Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc, O clipire a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute Cari n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele Pentru ce dar mă munciți? Liră jalnică duioasă Ce-mi mai însuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar. Ah, noroace, dacă și tu Cu durerea te-ai lupta, Cu grăbire te-ai întoarce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de fapt: un scandal. Atunci, în sfârșit, ne dăm seama că nu există moarte normală, nici măcar când omul își dă sufletul cu un suspin la o vârstă respectabilă, și că morțile revoltătoare nu se mai ascund în haine de călugăriță, venită, chipurile, de la Dumnezeu, ci țopăie nerușinate, silindu-ne să întoarcem privirea. Sânt vinovat oare că n-am avut tăria să mă uit? Nu din pudoare n-am făcut-o, ci dintr-o neputință împotriva căreia n-am fost în stare
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Da, dar nu este foarte important. Vreau doar să-i prezint un prieten. Chelnerul își ștergea mâinile jilave de partea dinainte a șorțului. Domnul se ocupă și el de afaceri ? \ Da, spune Cottard. Piticul trase zgomotos aer pe nas: \ Atunci, veniți iar diseară. Am să trimit băiatul până la el. Ieșind, Rambert întreabă despre ce fel de afaceri era vorba. \ De contrabandă, firește. Se trec mărfuri peste porțile orașului. Se vând la prețuri mari. \ Bun, spune Rambert. Au complici ? \ Exact. Seara, storul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
OAMENII AU INTRAT ȘI S-AU INSTALAT LA MESE. ÎNCEPUSERĂ SĂ FIE SERVIȚI ȘI BOLTA JOASĂ SE UMPLUSE DE ZGOMOTE DE TACÂMURI ȘI DE CONVERSAȚII ÎNĂBUȘITE. LA ORELE DOUĂZECI, RAMBERT TOT MAI AȘTEPTA. A FOST APRINSĂ LUMINA. NIȘTE CLIENȚI NOU VENIȚI S-AU INSTALAT LA MASA LUI. ȘI-A COMANDAT CINA. LA ORELE DOUĂZECI ȘI TREIZECI, ISPRĂVISE DE MÂNCAT, FĂRĂ SĂ-L FI VĂZUT PE GONZALES SAU PE CEI DOI TINERI. A FUMAT CÂTEVA ȚIGĂRI. RESTAURANTUL SE GOLEA PE NESIMȚITE. AFARĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
placidă, fericiri mai delicate. Multe perechi și multe familii, într-adevăr, nu aveau altă înfățișare decât a oamenilor care se plimbă în mod pașnic. În realitate, cei mai mulți făceau pelerinaje delicate la locurile pe care suferiseră. Voiau să le arate noilor veniți semnele izbitoare sau ascunse ale ciumei, urmele istoriei ei. În unele cazuri se mulțumeau să facă pe călăuzele, pe cei care au văzut multe, pe contemporanii ciumei și vorbeau de pericol fără să evoce frica. Aceste plăceri erau inofensive. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
vâltoarea vremii” (în luptă cu timpul), de Alexandru Mânăstireanu, apărut la Editura PIM din Iași, în 2010. Au prezentat Mihaela Tudor, Elena Popoiu, Serghei Coloșenco, Veronica Daraban, Gruia Novac. Prezentă a fost, ca și anul trecut, Mariana Mânăstireanu, fiica autorului, venită special de la Paris. Oaspeți de seamă au fost frații Roman și Gheorghiță Scumpu și Ionel Tasie, consătenii autorului care au venit special din satul Priponești, județul Galați. De la Iași, au venit actorul Constantin Avădanei, bârlădean de origine, împreună cu soția. Un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Sunt bișnițari la Iași?/ Vin mineri și la voi?/ Că la București i am văzut/ Pașnici cu bâte, cu lanțuri (e vremea mineriadelor).” Scrutând cerul învolburat face o comparație afirmând: „Cirezi de nori migrează dinspre est,/ Credeam că-s ruși veniți să ne supună”, pentru ca mai apoi să spună: „Greu e drumul când îl sui.../ Pe poteca cea cu pui/ de șerpi și năpârci verzui.” în Conducătorii țării, sfidând bunul simț în vremuri grele, constată fără tăgadă că „Țara geme, țara
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Tachi, o să-i moară vaca (pe care n-o avea) de sete. Înțelegând ironia incisivă a răbufnit cam ca atunci când m-a apostrofat pe mine la începutul uceniciei mele de școlar: - Calicilor! Numai voi aveți vite și eu nu, dar veniți și vă rugați de mine, să vă dau toate cele de care aveți nevoie!... - Dar nu ne dai pe gratis, domnule, ci îți plătim și după cum știm și cu oarecare folos pentru dumneata. - Deșteptule, a mai apucat să spună și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lăsând cântecele să plutească în aerul cald al nopții mediteraneene. În afara cercului se aflau fețe noi, mai puțin cunoscute. Pentru veteranii acestor marșuri ale păcii, cel mai surprinzător lucru era să vadă grupurile lui Mizrahim, evrei nord-africani din clasa muncitoare, veniți aici din cele mai sărace orașe ale Israelului. De multă vreme sunt unii dintre cei mai fervenți susținători ai Israelului: „Îi cunoaștem pe arabi“, spuneau ei referindu-se la rădăcinile lor marocane, tunisiene sau irakiene. „Știm cum sunt cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cumpărături și uite ce se-ntâmplă. Trebe să stau aici tot timpu’ măi fraților, să vă păzesc să nu-mi ruinați investițiile. Sunt doi bețivi, îi explică barmanul. Le-am dat eu de-nțeles de la-nceput că nu sunt bine veniți. Dar s-au lipit ca muștele și nu se dau duși. Și tu, Darlene? întrebă femeia. Văd că ești prietenă la cataramă cu ei. Vă jucați pe scaunele mele? — Tipu’ ăsta se poartă rău cu mamă-sa, explică Darlene. — Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fabrică, acesta fiind scopul ascuns al vizitei mele. Erau foarte dispuși să stea de vorbă cu mine și îi interesa mult persoana mea. Se vede că orele plictisitoare printre mesele de croit fac o vizită de două ori mai bine venită. Am stat la taifas fără rețineri, deși în general muncitorii au fost destul de evazivi când era vorba de munca lor. De fapt părea să-i intereseze, mai mult decât orice, persoana mea. Nu m-a deranjat interesul lor și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se adresă doamna Levy. O parte a problemelor acestei femei vin din cauza unei asemenea atitudini. Nu are nevoie să fie ridiculizată. Domnul Gonzalez încercă, fără să reușească, să sărute mâna doamnei Levy. — Vreau să te străduiești să se simtă bine venită, Gonzalez. Femeia asta are încă mintea ageră. Dă-i să facă ceva care să-i exerseze facultățile pe care le are. Acordă-i mai multă autoritate. Are nevoie disperată de un rol activ în întreprinderea aceasta. — Absolut. Asta am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Bucuria Nopții? Avem un spectacol de ’naltă clasă! — Mira, Lee. Femeia de rasă latină suflă un damf fetid spre Lana Lee. Cine plătește cei două’j’patru de dolari pentru șampanie? — Și tu ești dat-afară, tâmpito! Surâse apoi spre mulțime. Veniți, oameni buni, ca să vă bucurați de băutura făcută de barmanul nostru expert, după pofta inimilor voastre. Oamenii își întindeau gâturile ca să se uite la grămada albă ce respira zgomotos și nu luau seama la invitație. Lana Lee era pe punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]