2,025 matches
-
marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este relativ netedă datorită orientării inferioare a fascicolului stâng sistemului de conducere dispus subendocardic și orientat spre o lamină subțire de țesut conjunctiv. Pseudotendoanele constituie elemente proeminente ale ventriculului stâng dispuse în apropierea regiunii apicale. Ocazional pot fi descrise benzi groase ce părăsesc suprafața septală și creează punți intracamerale ce conectează pereții sau musculatura papilară. Aceste structuri tendon like conțin o regiune centrală formată din mușchi cardiac specializat în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
regiunii apicale. Ocazional pot fi descrise benzi groase ce părăsesc suprafața septală și creează punți intracamerale ce conectează pereții sau musculatura papilară. Aceste structuri tendon like conțin o regiune centrală formată din mușchi cardiac specializat în conducerea impulsului electric. Orificiile ventriculului stâng Orificiul atrioventricular stâng este oval și mai îngust decât cel drept (permite introducerea doar a 2 degete). Orificiul valvei mitrale prezintă 2 cuspe: una anterioară septală, mai largă, semicirculară sau triunghiulară, și una posterioară, mai mică, cunoscută sub numele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mici, indistincte, pe partea opusă valvei. Fiecare cuspă valvulară prezintă pe marginea liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului interventricular și de situsul de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng), ramuri care trec subendocardic inferior în septul interventricular, înconjurate de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere sau țesutul nodal. De regulăele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu GM foarte mare, are cea mai lungă structură (26926 aminoacizi, GM = aproximativ 3000 kDa) și rol structural de ancorare a miozinei de liniile Z. * Vasele mari de la baza cordului Trunchiul pulmonar Trunchiul pulmonar are originea în orificiul pulmonar al ventriculului drept ce corespunde extern infundibulului. Primii 4cm ai trunchiului pulmonar se află în interiorul pericardului care înconjură trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vertebrală Cordul se proiectează posterior în dreptul vertebrelor T4 - T8, vertebre cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii; T5 este vertebra infundibulului pulmonarei; T6 este vertebra atrială; T7 este vertebra ventriculelor; T8 este vertebra apexului cardiac. Proiecția valvelor cardiace Proiecția valvelor cardiace este greu de efectuat la omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor de ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor de ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la nivelul unui ostium unic situat posterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept și ramul marginal drept (arteria margo acutus) înainte de a atinge suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suprafața diafragmatică a ventriculului drept pe care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]