15,959 matches
-
cu cineva (în forma reflexivă a verbului), cum și a admite că ai spus ori săvârșit sau primit ceva, anterior. Acestea și încă alte nuanțe se exprimă însă, în starea substan �tivală a cuvântului, dar prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și nu prin "recunoștință". Limba română are aceas �tă rară maleabilitate care ușurează nuanțarea traducerilor, anume, folosirea, în interiorul familiei de cuvinte, fie a substantivului ca atare, fie a celui rezultat din infinitivul lung, care de cele mai multe ori
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
lung, care de cele mai multe ori im �primă ideea unei acțiuni prelungite. În situația de față nu se poate spune ca aceasta a fost dificultatea folosirii termenului de "recunoștință"sau de "recunoscător", în loc de "mulțumire"sau "mulțumitor", ci faptul că, deducem noi, verbul "a recunoaște a pătruns mai târziu în limba noastră, în sensul care ne interesează, și maniera tradițională a Bisericii noastre în păstrarea cu �vântului scris a operat și în această zonă. Înainte de a prezenta câteva texte în exemplificarea fondului de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
își simt mâna caldă, și ce-aș mai vrea să te mai pot chema, că mult mi-e dor de tine, mamă. Într-un târziu, cei dragi au adormit, doar eu mă chinuiam, în gând, cu explicarea înțelesului a două verbe, unul al existenței, a fi, iar celălalt al realității drumului fără de întoarcere, a nu mai fi. M-am ridicat anevoios din patul nostru, care atâția ani mi-a tot odihnit trupul de nevoi și sufletul zbătut în adâncimi de cuget
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
cu împliniri și ezitări. Pentru a se impune în pedepsirea celui rău, acel perturbator al liniștii satului, creatorul popular folosește ca mijloc expresiv, fabulosul. Autoritatea fabulosului este exprimată atât prin superlativul adjectivelor, a adverbelor folosite, cât și a uzitării imperfectului verbelor, ca timp fără limite, început și continuu neterminat, dar și a prezentului etern, în acțiunea narațiunii dar și în dialogul dintre personaje: - Dragul nostru drag, noi pornim să ne căutăm fata care ne-a pierit, iar dumneata ia-ți nevasta
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
inaccesibil, deși internii orfelinatului sau „rezidenții” canalelor au o cultură foarte precară. Vlad (ca și ceilalți din „Tragedie și triumf”) îl va găsi pe Dumnezeu tocmai în neînțeles - în cvasiobscurul, pentru el, cuvânt biblic, exact în Taina lui Dumnezeu, în verbul sacru, pentru care inițiatul nu are nevoie de traducere, ci de intuiție - la fel cum orbii „intuiesc” natura, obiectele, persoanele, fără să le fi văzut vreodată aparențele. Nu i-a trebuit lui Vlad o constituție de cascador ca să-și salveze
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
toată casa și afirmația că toți "s-au umplut"de Duhul Sfânt, ce reliefează încă odată în plus realitatea pogorârii Duhului. Fenomenului cu caracter auditiv, abia descris, i se adaugă la vers. 3 un alt fenomen cu caracter vizual. Prezența verbului "a se arăta"pe care Sfântul Apostol și Evanghelist Luca îi folosește pentru a descrie apariția îngerilor (cf. Luc. 1, 11; 22, 43; F.Ap. 7, 30, 35), manifestarea lui Dumnezeu (F.Ap. 7, 2), sau arătările Domnului înviat (cf. Luc. 24
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
propria limbă. Toate aceste elemente lasă să se înțeleagă că autorul nu este interesat de descrierea unor evenimente, ci să creeze o legătură esențială cu ceea ce precede și ceea ce urmează. Reacția celor prezenți este redată în v. 7, prin câteva verbe semnificative: a fi uimiți, ieșiți din fire, o atitudine tipică în fața descoperirii slavei dumnezeiești; uimirea și încântarea celor prezenți constituie, potrivit Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, răspunsul caracteristic al mulțimilor, înaintea minunilor săvârșite de Iisus Hristos (cf Luc. 8, 25
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
fără preț în comparație cu slava - Aceluia - și în comparație cu lumina cea adevărată” . Frumusețea dumnezeiască reflectată în lume, exercită o mare putere de atracție; Sfântul Dionisie Areopagitul subliniază că sensul cuvântului frumos - το κα� ον, este acela de atracție, chemare, căci vine de la verbul κα� εω - eu chem . Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, „mergător”); verbe duse până la mărimea nominală („înainte-mergătorii”). Vorba poetică are multă cumpătare nu doar în ceea ce privește alegerea cuvintelor. Indícii conțin și sistemul tehnic verbal (cu cotituri ale diatezelor, modurilor, timpurilor, persoanelor) sau cel al substitutelor - în special în jocul
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, „mergător”); verbe duse până la mărimea nominală („înainte-mergătorii”). Vorba poetică are multă cumpătare nu doar în ceea ce privește alegerea cuvintelor. Indícii conțin și sistemul tehnic verbal (cu cotituri ale diatezelor, modurilor, timpurilor, persoanelor) sau cel al substitutelor - în special în jocul claselor pronominale. Importantă este
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
linii palpabile să facă toate “schimonoselile” văzute și nevăzute, să recompună desene ale unor “inexistențe” fără dubii și acest lucru pe o temă este ceva care nu se poate povesti decât palid, oricât de dăruit a-i fi într-ale verbului ... Proiecția dansului cu mijloacele avute la îndemână se profilează aproape indistinct, ca un abur abia găsindu-și și delimitându-și înfuiorarea spre cerul înstelat pe fațada orbitor de albă și majestuoasă a complexului hotelier-casino Caesar Palace și pierzându-se apoi
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
numește „alăturați”. Pe lângă autor, cartea însăși își câștigă „alăturații” ei. Întâi de toate, în transparența literei se deslușește omul - un scriitor-jurnalist-artist cu aleasă grijă față de cititorul lui. Alexandru Emil Petrescu nu pune nimic inutil în articole. Intrarea este directă, cu verbul aproape de început sau chiar în cap de text și cu subiectul prin preajmă (de multe ori, când nu e verbul pe primul loc, e subiectul) - adică fără solicitarea răbdării lectorului. Într-un aranjament tehnicolor, multe piese-articol încep cu o punere
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
scriitor-jurnalist-artist cu aleasă grijă față de cititorul lui. Alexandru Emil Petrescu nu pune nimic inutil în articole. Intrarea este directă, cu verbul aproape de început sau chiar în cap de text și cu subiectul prin preajmă (de multe ori, când nu e verbul pe primul loc, e subiectul) - adică fără solicitarea răbdării lectorului. Într-un aranjament tehnicolor, multe piese-articol încep cu o punere în temă concisă, exemplar jalonată, conținând „principalul” - un raport distanțat al celui care însă cunoaște din interior situația - și se
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Arma sinelui După o povestire rabinică Pe treptele de cuvinte ale babilonului mielul a urcat în cer cu-n tremurat de verbe sub blană, ca o arsură de fier, și i-a spus lui Dumnezeu: -Creatorule, ai fost nedrept cu destinul meu! Mi-e teamă că pier, că nu mi-ai dat nici-o armă să mă apăr de dușmani, nu mi-ai
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
în poezie, de atunci cu peronul mă tot duc bănuțul lunii să-l apuc când prin noaptea buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți. Luna îmi îndeasă bănuți de lucie În buzunarul umflat de sărăcie. Iar umblă verbul prin fraze, descălțat, Când trag gara după mine pe uscat. Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
un zâmbet larg și stenic sau, din contră, încremenite într-un rânjet viclean și provocator de noi urâciuni ... „Jungla animalelor” ne prindea câteodată închiși ca-ntr-un obor, strecurați cu îndemânare în „zbuciumul pădurilor de aramă” însă tonul domol al verbului ei măiestru ne dădea puteri și ne ferea de răutățile acestor tărâmuri aparent ostile. „Umaniza” totul cu gestul vrăjit al mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
și ne ferea de răutățile acestor tărâmuri aparent ostile. „Umaniza” totul cu gestul vrăjit al mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii atingerii. Îmblânzirea și oblojirea erau verbele preferate cu care conjuga clipă de clipă totul din jur, adăgând faptei spor de cumpăt și temei. S-au observat toate astea în momentul în care colegul nostru Nicu Ionescu, chitic, timid, mirat de minunățiile ce ni se aștern în
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
de celelalte limbi romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura limbii noastre este, atât calitativ, cât și cantitativ, în câștig - prin reluarea unor mai vechi obiceiuri
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura limbii noastre este, atât calitativ, cât și cantitativ, în câștig - prin reluarea unor mai vechi obiceiuri de vorbire și
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
perspectiva unui termen lung, evocă o ocupație așezată. Iar pentru obținerea unui job (serviciul mai mult se ocupa, decât se obținea...), nu-ți mai depui actele sau cererea, nu te mai înscrii la un concurs, ci „aplici”. Sună tare rău verbul în contextul amintit, dar se aliniază și această opțiune spiritului vorbitorului care a căutat întotdeauna să se debaraseze de compuși gen „de-gât-legău” sau „de-părete-frecătoriu”. „A aplica” a prins și pentru că e dintr-o bucată (bucată vocabulară), și pentru că e (oribil
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
se vede, și o reabilitare. Eliberarea de constrângerile modernismului centrează interesul lectorului pe valorile strămoșești, în care filozofia se afundă în mit și mitul se extrage din bunele raporturi ale omului cu divinitatea. Captarea atenției și dirijarea ei spre un verb prea banal altfel se realizează prin încă câteva mijloace de accentuare lexical-morfologică: afereză (Miresmează-n nori grădine; [...] plinind cea soarte; Aripi tinse; Coperișul de argint; Podobește-a lui cunună; ochi păienjeniți; Rusalim), apocopă (străluce; luce; Năluce-n adînc și-nfloare; Calul hohotă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 152 din 01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 1 Iunie 2011. Cu fiecare azi Copil mă știu, În ochii mei e-o nesfârșită Rugă Și-așa voi fi, cât voi rămâne viu Și verbul lui statornic mă conjugă. Iubită, soră, mamă, ori bunică, Naștere de-a pururea-n cuvânt, Cu tine niciodată nu mi-e frică Târziu că se va face pe pământ! La sânul tău mă furișez tiptil Tot mai încărunțit, tot mai
COPIL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367200_a_368529]
-
Toate Articolele Autorului 7-8 Iunie 2011. Poezia nu are concediu de odihn ă, de maternitate sau de boală, nici nu se scrie la comandă! Fericit e Omul din lume, cel care spune, dimineața și seara, mereu cu mâna pe sufletul verbului, am văzut Poezia și m-a strigat pe nume, precum își strigă maica pruncul din pântecul ei... Referință Bibliografică: Poezia nu are concediu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 160, Anul I, 09 iunie 2011. Drepturi de
POEZIA NU ARE CONCEDIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367216_a_368545]
-
Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, ... Citește mai mult „Să le dai o soartă tuturor acestor lucruri tăcute. Să / le-nveți mai străine să fie, mereu mai străine, / și despărțite, și una cu noi: tot stele mărunte / până unde marea cea mare se-ntinde
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, ... XIV. SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ȘI ALE BLÂNDEȚII, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011. Cuib de amintiri presărat cu stele, / dă-mi potecile să mă-ncing cu ele, / dă-mi biserica
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]