3,681 matches
-
unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind preluat ca atribut al principilor, regilor. În tantrismul budist el corespunde elementului pământ și vestește bătrânețea, "apropierea morții". Eminescu preia aceste valorizări negative ale galbenului "boală" thanatică care se transmite din stea ("Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare") la om: Numai o frunte ce-a gălbenit..." (Nu e steluță) sau: " M-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
face cunoscut trecutul Bucovinei și starea poporului român din această țărișoară, puțin cunoscute poporului român.” Prim redactor la Foaea a fost G. Tofan. Foaea poporului (4 decembrie 1909-1918 nr.40) era ziarul românilor uniți, un continuator al periodicului ce-i vestise sosirea. * Foaia Săteanului apare la 2 octombrie 1932; redacția și administrația Cernăuți, Piața Grigore Ghica Vodă nr. 3 redactor responsabil dr. G. Jeleriu - Tipografia Universității. În „Crezul nostru” - un fel de cuvânt înainte, redacția își arată pe scurt ținta pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1932 în ...”O lămurire”. Deci imperativă era lupta! De aici și titlurile: „Situația disperată a învățătorilor”, „Celor care încă nu ne înțeleg”, „O nouă lovitură”. „În loc de salarii - decorații” se intitula sfidător dar și acuzator una din știrile de la „Informațiuni” care vestea că dl. prof. univ. Nicolae Iorga era hotărât să decoreze 71 de învățători cu „Coroana României”: ...”ar fi mult mai bine să hotărască achitarea efectivă a salariilor învățătorilor care nu pot trăi din decorații. Ori cât de măguliți ar fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin: Nu am făcut decât să confiscăm, să devastăm și să sfărâmăm...” Georgescu Vig încondeia „Viziuni provinciale - francmasonerie liberală” iar articolul cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga s-a vândut...” cu sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul generalului Averescu inclavat în foiletonul „Impresarul unei legende” („care trebuia să fie eroică” și care se lăți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lacrimi, ziua de astăzi va fi însemnată cu litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar la 17 iunie (29 iunie)1849 Bucovina își lua „rămas bun” de la Mihail Sturza scriindu-i: ...” Mihai Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românilor. Ea nu a răsărit din dărnicia vreunei puteri lumești, ci dintr-o tainică și îndelungată pregătire istorică. Temeiurile ei sunt adânci și nesguduite"265. Relatarea sa începea cu invocarea momentului apoteotic: "1 Decembrie 1918 ziua în care s-a vestit lumii prin hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia Unirea tuturor Românilor sub sceptrul regelui desrobitor Ferdinand I (s.n. C.M.)"266. Dar Ferdinand nu mai era personajul principal al unirii, ca în deceniul anterior. Semnificațiile evenimentului erau desprinse de persoana monarhului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
relua tronul. De aceea el refuză să primească locul din Cameră. În ședința de la 27 februarie președintele dă citire următoarei scrisori: „Domnule Președinte, Am primit depeșa din 1/13 a lunii acesteia prin care d-voastră ați binevoit a-mi vesti cum că Camera Deputaților României a întărit votul cu care mă trimite în reprezentația țării, ca alesul său, Colegiul IV de Mehedinți. Această încunoștiințare m-a pătruns, d-le președinte, și, mai întâi de toate, vă rog să arătați Camerei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu exista. Locul făcea parte din curtea caselor baronului Bellu. În locul actualului edificiu al Casei de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai mari cu coane ale vremii, d-na Oteteleșanu, o mecenă, o femeie foarte primitoare și cu o foarte mare autoritate și influență în societatea bucureșteană. Recepțiile, ba lu rile și prânzurile Oteteleșencei, la cari defila „tot Bucureștiul“, erau vestite, iar otelul Oteteleșanu, mai târziu Hotel Frascati a fost renovat și înălțat cu un etaj.113 Pasagiul Român 114 era flancat de două rânduri de case, cari au fost refăcute și înălțate mai târziu; casele bisericii Crețulescu au fost refăcute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa, care era prin 1879 copist la Ministerul de Instrucție Publică, avea însă un venit lunar de 88 de lei. 230. Restaurantul Günther Albert (Guenter) aflat în apropierea bisericii Sf. Ionică, azi demolată, în spatele Palatului Regal, avea și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la Biserica Albă231, cu firma: „La Mielul alb“. Casa a ars și în loc s-a clădit o alta. Se mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a unei tinere femei de viață liberă, anume Ioana, vestită pentru frumusețea ei; Ioana, fiind în tovărășia mai multor prieteni, printre care și poetul Geanoglu, s-a dus la Tei, a petrecut, a băut, s-a scăl dat și s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și i-a tuns la piele.317
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
medicamente, avea un fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde vine, dacă este ori nu este, în adevăr, doctor, dacă are diplomă. Și în scurtă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comedie [în 4 acte], tradusă Paiața, dramă [în 5 acte], tradusă Vrăjitoarea, dramă [în 5 acte, traducțiune] Idiotul, dramă [în 5 acte], tradusă Curierul de Lyon, dramă [în 5 acte], tradusă Lucreția Borgia, dramă [în 5 acte], tradusă Apoi anunțul vestea că reprezentațiile vor urma de 10 până la 12 ori pe lună deoarece nu era destul public pentru ca reprezentațiile să poată fi date zilnic. Prețurile serale erau: benuar, 24 lei noi; lojă de rangul I, 20 lei noi; loja de rang
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proclamațiune către români: „Locuitori români, Prin porunca Maiestății-sale împăratul a toatei Rusii, armata sa ce, sub a mea comandă, e însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a ușura armatei chipul de a satisface nevoile și trebuințele sale; totdeodată am luat toate măsurile pentru ca orice s-ar da armatei, să fie plătit fără întârziere și de întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul cuplet: ...Popa Tache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
existente a vieții sociale. "Rousseau poate fi considerat ca mergînd alături, dar și în contra contimporanilor săi."8 Mult mai avansat în previziuni și exprimîndu-se într-o formă mult mai puțin voalată, Rousseau nu numai că denunța viciile regimului feudal, dar vestea inevitabila lui prăbușire. "Poate nici unul dintre marii gînditori care au precedat și pregătit, într-un fel sau altul, revoluția din Franța, n-a reușit ca Jean-Jacques Rousseau să stîrnească, prin lucrările sale, atîta entuziasm și ură la cei doi poli
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu duhurile necurate. (Gh.F.C.) în scalda copilului se pun pene de cocoș. (Gh.F.C.) 85 De ți-e frică de întuneric, mănîncă limbă de cocoș. (Gh.F.C.) De te doare inima (ți-o mănîncă strigoii), bea sînge de cocoș negru. (Gh.F.C.) Cocoșul vestește cum va fi vremea. (Gh.F.C.) Codiță Dacă copilul născut are codiță după cap, copilul următor va fi fată. Codobatură Cînd cineva vede întîi codobatura dînd din coadă, bîțîie și el ca ea toată vara. Cofă Cînd îți iese cu cofa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]