2,162 matches
-
șanțul din partea de nord fiind acoperit, iar dinspre sud fiind săpat un nou șanț. Se pare că în sec. IV (anul 379), goții lui Greuthungi l-au întărit pentru a se apăra contra atacurilor hunilor. În preajma satului au fost găsite vestigii romane: vase de ceramică, monede ș.a. Satul este atestat documentar cu actuala denumire în anul 1772 ca o localitate formată preponderent din țărani răzeși. Denumirea satului comportă câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei: 1) fie că provine de la turcescul
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
Conform unui sondaj arheologic efectuat de Oleg Levițki materialele colectate pe vatra satului datează din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). Pe partea stângă a drumului ce leagă satele Susleni și Trebujeni, în locul numit Fântâna Joei, în anul 1959 s-au descoperit vestigii care atestă o așezare getică din secolele IV-III î.Hr. Ea se întindea de-a lungul drumului cu orientare nord-sud, având o lungime de 380 m și o lățime de 140 m. Tot aici, în 1961, au fost găsite fragmente ceramice
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
acestor gospodării alcătuiau 2284 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat pe valea rîului Căinar. Existența unei vieți sedentare omenești în acest loc cu mult înainte de era noastră o probează vestigiile arheologice, descoperite în cuprinsul și în preajma localității: străvechile unelte de lucru și obiecte de uz casnic, fragmentele unor vase de lut și de arama, produsele de meșteșugărit, cenușarele pe locul cuptoarelor de altă dată. Urmele trecutului îndepărtat le păstrează movilele
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
Alcedar este o localitate-centru de comună în Raionul Șoldănești, Republica Moldova. Satul Alcedar este o localitate putem spune chiar în vîrstă. De la întemeierea sa au trecut 390 ani. Însă moșia satului păstrează numeroase vestigii care dovedesc că așezările ei de aici au istorie mileniară, ele existînd chiar și pe timpurile de pînă la Hristos. În virtutea acestui fapt, satul Alcedar reprezintă un fenomen mai puțin obișnuit pentru localitățile din Republica Moldova. Aceasta deoarece că rădăcinile neamurilor
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
km de Nistru. Aici s-au și stabilit cu traiul, iar numele pe care îl vor purta mai multe secole în rînd provenea de la florile numite Alce - ulterior - Alcedar. Pe parcursul sec. XX în perimetrul moșiei satului Alcedar s-au descoperit vestigii ale unor așezări omenești deosebit de vechi. Arheologii care au efectuat săpături lîngă această vatră strămoșească au confirmat vechimea activității multiseculare pe aceste locuri. Aici s-au găsit monede bizantine din sec. VI-VII. Faptul este o mărturie a legăturilor economice
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
legate, prin obârșie sau activitate, de Craiova și au contribuții esențiale în domeniile lor de activitate, recunoscute în plan național și universal. 26. Volumul “"Prin China milenară și misterioasă"” (484 p.) este o carte de memorii, în care autorul prezintă vestigiile milenare ale Chinei, oameni, evenimente și realizări ale zilelor noastre, aspecte social-economice din diferite domenii de activitate. 27. Volumul de versuri “"Îmi iau ca martor universul"” (250 p.) este structurat pe trei cicluri : G"olgota suspinelor, Îmi iau ca martor
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
istoriografiei românești prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei. Este posibil ca cele două denumiri să fi circulat în paralel, o perioadă, cert este că în preajma anului 1396 încă mai era folosit și Ponsiona. În această perioadă, vestigiile arheologice sînt și mai numeroase, ele aparțin complexului cultural Dridu și reprezintă deja pe străromâni și români. Unii arheologi susțin teoria că acestă cultură Dridu ar fi o extensie a culturii bizantine, o formă tranzitorie de la cultura bizantină la cea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
limba română cu caractere georgiene pentru principele Vahtang al VI-lea, care-l chemase pe Ștefanovici din Valahia. Un număr însemnat de biserici georgiene a fost construit în secolele V și VI în afara hotarelor Georgiei, în Palestina, Siria și Egipt. Vestigiile a treisprezece biserici și ale unei catedrale georgiene au fost descoperite în apropierea Antiohiei, o mănăstire georgiana fusese întemeiata în secolul al V-lea pe teritoriul necropolei din Teba. Inscripții în limba georgiana din același secol au fost găsite și
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel. ""Epoca bronzului" și "epoca fierului
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi române, cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în subsolul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
atracție, în principal datorită valorilor deosebite ale zonei: peisaj caracteristic variat, biodiversitate deosebită, cu specii ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii, cel mai vechi teritoriu din România și una din cele mai vechi din Europa, existența unor importante vestigii istorice și regionale. Tranzit spre două importante zone turistice: Delta Dunării și stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Accesul către toate obiectivele din parc este facil, putând fi făcute cu autoturismele, fapt ce favorizează turismul de tranzit.Aceasta situație este cauzată și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
exemplu în acest sens fiind familia Drag, Dragfi. Moștenirea voievodatului a fost importantă și pentru mișcarea de renaștere națională a românilor din Regatul Ungariei, din Partium și din Principatul Transilvaniei. Perioada voievodatului a lăsat în urmă și o serie de vestigii arheologice, precum ruinele reședinței voievodale de la Cuhea. Comitatul Maramureșului, continuatorul voievodatului, a păstrat un oarecare grad de autonomie și în secolele care au urmat, mai ales că în fruntea lui s-au aflat cel mai adesea comiți de origine românească
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
și celelalte regiuni de frontieră ale Imperiului Roman din Europa (ca Pannonia), Africa și Asia nu mai sunt astăzi romanice. Deci, româna nu numai că este continuatoarea unei latine militare de frontieră, ci este și singura limbă neolatină care conservă vestigii ale limbajului de castru ("sermo castrensis").» Altă ipoteză explică trăsăturile latine atât de manifeste dar atât de puțin savante, ale limbii române, prin existența unei îndelungate latinități preromane în Dacia, această latinitate difuzându-se prin comerț, prin strămutările (spontane sau
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
-lea. Inițial, palatul "Magna Curia" a fost ridicat în stil renascentist în anul 1621 de Gabriel Bethlen (de unde și denumirea „Castelul Bethlen”) pornind de la casa existentă care a fost construită în anul 1582 de către căpitanul garnizoanei cetății Deva, Francisc Geszty. Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului Hunedoara necesitau de multă vreme crearea unei instituții menite să le depoziteze, să le întrețină și să le pună în valoare. În anul 1880 s-a înfiițat "Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
din nou în perioada domniei dinastiilor mongole Timuridă și Ilkhanidă. Odată cu trecerea timpului, materialele folosite la fabricarea covoarelor, cum ar fi lâna, mătasea și bumbacul, se degradează. Din acest motiv, arheologii nu au putut să facă descoperiri interesante ale unor vestigii mai vechi. Dar tot ceea ce a rămas din țeserea covoarelor din acele vremuri de demult se limitează la câteva fragmente de covoare prost conservate. Aceste fragmente nu sunt astăzi foarte utile pentru a recunoaște caracteristicile tehnicii de țesere a covoarelor
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
de producție de covoare achaemenide. Mărturiile istorice demonstrează faptul că nobilimea achaemenidă a regelui persan Cyrus cel Mare de la Pasargade avea un număr mare de covoare superbe. Aceasta se întâmpla cu peste 2500 de ani în urmă. Cele mai vechi vestigii au fost descoperite în estul regiunii Turkistan, datând din secolele III-V din era creștină, cum ar fi câteva țesături de mână ale selgiucizilor din Asia mică care sunt expuse în moscheea Alah-a-din din Konya și în moscheea Ashrafoghlu din
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
al lumii. Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din epoca orânduirii comunei primitive. Cercetările arheologice au scos la
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
depozitul pe locul 5 în România în ierarhia descoperirilor de gen. Perioadă a doua a fierului numită și "La Tene dacic" (300 î.e.n. -106 e.n) este bine reprezentată pe teritoriul județului. În 28 de localități au fost descoperite variate vestigii (unelte, arme, vase, podoabe, etc). Conform istoricilor aceste descoperiri sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele mai importante descoperiri sunt: tezaurul de argint de la Șaeș, depozitul de unelte agricole de la Lechința de Mureș, brăzdarele de fier
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
schimbări și în ceea ce privește statutul teritoriului cuprins între Valea Mureșului și Târnave. Spațiu cuprins în actualul teritoriu al județului este integrat în provincia romană Dacia. Urme ale modului de vieță al populației în acestă perioadă există și au fost identificate diverse vestigii pe teritoriile a peste 30 de localități actuale ale județului. Toate acestea confirmă dezvoltarea civilizație pe aceste pământuri precum și continuarea și perfecționarea îndeletnicirilor strămoșești, în acest sens relevant fiind depozitul de unelte de fier de la Mărculeni descoperit în anul 1965
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
30 de localități actuale ale județului. Toate acestea confirmă dezvoltarea civilizație pe aceste pământuri precum și continuarea și perfecționarea îndeletnicirilor strămoșești, în acest sens relevant fiind depozitul de unelte de fier de la Mărculeni descoperit în anul 1965. Printre cele mai importante vestigii descoperite din această perioadă se numără obiectele și materialele ceramice descoperite la Cristești. Printre altele în situl de la Cristești au fost descoperite vase de imitație "terra sigillata" un cap din alabastru reprezentând-o pe zeița Junona, dar și cărămizi ștampilate
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
Rudi este o localitate-centru de comună în raionul Soroca, Republica Moldova. Pe teritoriile aferente localității Rudi se află numeroase vestigii istorice. Activitatea umană din zona poate fi trasata până în epoca preistorica. Urmele activității umane sunt atestate în peștera din localitate. Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ Farfuria Turcească și Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
aferente localității Rudi se află numeroase vestigii istorice. Activitatea umană din zona poate fi trasata până în epoca preistorica. Urmele activității umane sunt atestate în peștera din localitate. Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ Farfuria Turcească și Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din satul Rudi este una dintre cele mai vechi din Moldova. În sat a fost ridicată, în anul 1777, biserica cu hramul sf. Treime. Considerată a fi un exemplu elocvent al stilului arhitectonic vechi moldovenesc
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în fiu,vin memoria veteranilor noștri bătrîni. La Rusca, accidental fără cercetări arheologice organizate în scopuri științifice au fost descoperite vestigii, care mărturisesc vechea așezare omenească: cărămidă arsă, cioburi de oale de lut, oase etc. O altă așezare ce prezintă interes istoric este mănăstirea Curcovo. Pînă la noi n-a ajuns nimic din clădirile mănăstirii. Conform celor mai vechi informații privind
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
(în , alternativ "Újkissoda", în trad. "Chișoda Nouă", în ) este un cartier amplasat în partea de sud a Timișoarei. ar putea fi considerat pe moment cel mai vechi cartier al Timișoarei deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale așezărilor omenești din zonă, datate cu mai bine de 6.000 de ani în urmă. Arheologii au găsit aici urme ale unor bordeie ale agricultorilor și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
anului 1991. În ultimul deceniu de viață artistul își îndreaptă atenția spre trecutul ținutului natal. Seria “Arheologie” asupra căreia Andrei Sârbu va lucra până în ultima zi, reprezintă o noua manifestare a talentului sau. O primă abordare a motivelor inspirate de vestigiile trecutului pot fi depistate încă din 1987 în lucrarea “Piatra istoriei”. La finele anului 1998, Fundația Soros-Moldova a sprijinit proiectul “Arheo-” lansat de Andrei Sârbu, iar expoziția cu genericul omonim proiectului a avut loc în septembrie 1999 în incinta Muzeului
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]