4,489 matches
-
cu viță de vie ce face obiectul Organizării Comune de Piață în sectorul vin. Suprafața viticolă a României este delimitată în 8 regiuni viticole. Numai aici este permisă în continuare înființarea de plantații viticole. Aceste 8 regiuni de cultură a viței de vie corespund încadrării în zonele viticole europene B, CIa și CII, din anul 2007, după cum urmează: zona Viticolă B - Transilvania; zona Viticolă CIa - Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei, Banat, Crișana și Maramureș; zona Viticolă CII - Dealurile Munteniei, Colinele Dobrogei și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Maturarea strugurilor durează 30-40 de zile și are 3 dimensiuni: maturitatea tehnologică (mărime și masă maximă a strugurelui) maturitatea fenolică (intensitate colorantă maximă) maturitate aromatică (maxim de arome) 4. Supramaturarea strugurilor - în această etapă strugurii își întrerup legătura fiziologică cu vița, în sensul că încetează afluxul de zaharuri din frunze și de apă din sol. Începe procesul de pierdere a apei din boabe prin intensificarea transpirației și evaporării, dacă condițiile climatice sunt favorabile. Ca urmare, sucul celulelor din pulpa boabelor se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Sibiu, Cluj, Sălaj), Moldova (Iași, Vaslui, Vrancea, Botoșani), Muntenia (Buzău, Prahova, Dâmbovița). Riesling italian este o varietate mai productivă decât Rieslingul de Rhin, dar vinul este departe de a avea calitățile acestuia. Cultivat mult în Ungaria. Este un soi de viță de vie cu struguri pentru vinuri albe de calitate. Struguri cilindrici, au o aripioară (prima ramnificare a rahisului). Boabe dese, sferice, mici, verzui, gălbui cu punct pistilar evident. Acumulează 190-200 g/L zaharuri (aciditate 4,4 4,8 g/L
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acoperite cu pruină, mustul are aromă caracteristică și de intensitate diferită în funcție de biotip și de anul de cultură (biotipul cel mai valoros ca aromă este Gewurtz traminer = ”Traminer aromat”, aromă de petale de trandafir). La limita nordică de cultură a viței de vie aroma devine foarte fină, discretă, acumulează 200-210 g/L, iar la supramaturare 230-250 g/L. Produce 6-8 t/ha (Crăciunel - Blaj) și 7-11 t/ha în Valea Călugărească. Se cultivă în Tansilvania (Cluj, Mureș, Sibiu). Podgoria Alcool vol
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
roșu „spălăcit”. El se poate vinifica foarte bine în alb, ceea ce se face la fabricarea șampaniei. Prin învechire mai pierde din culoarea sa, devenind roșu ruginiu. Este un vin foarte fin cu buchet caracteristic foarte dezvoltat, mai cu seamă când vița este plantată pe terenuri calcaroase și bogate în fier. Cabernet Sauvignon - Franța - în prezent cel mai vândut vin roșu Din acest soi se obțin vinuri roșii de calitate. Struguri mici, conici sau tronconici, uneori uniaripați, boabe rare. Boabe sferice, mici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în stare proaspătă. HIBRIZII DIRECT PRODUCĂTORI (H.D.P.) Isabelle: Căpșunică, Izabelă în România; Strawberry grape - în Anglia. Este un hibrid natural din specia Vitis labrusca. A fost adus în Europa în jurul anului 1820 și odată cu el s-a adus și făinarea viței de vie. Strugurii mijlocii, cilindro conici, aspectuoși, cu boabele așezate potrivit de des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielița groasă, de culoare roșie violacee, intens pruinată; pulpa vâscoasă, cu gust puternic foxat. Este un soi cu producții mici, de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20%, ardei 12%, pătrunjel 3%, păstârnac 3%, conopidă 3%, dovlecei 1%, țelină frunze 1%) sau ciuperci în saramură; 166 2. Deshidratate ardei deshidratat (STR 2-89); boia de ardei (STAS 179385
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar preoți și slujitori sunt chiar ei. Martor acestei interpretări stă "PISANIA" de lângă intrare. Textul cioplit în piatră este susținut și este totodată protejat de doi îngeri. Intrarea principală în ateliere, astăzi spațiu de expunere, este ornată, nu întâmplător, cu viță de vie ce evocă arborele vieții din iconografia religioasă"584. De asemenea, casa posedă un fel de altar, consistând dintr-o fântână de piatră cu un relief bizantin combinat cu stilul renascentist. Cum am văzut, și casa lui Fernand Khnopff
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
folosite pentru Înlăturarea diferitelor dureri prin aruncarea lor pe cărbuni aprinși și rostirea unui descântec. Este recomandată și afumarea cu cânepă a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut, probabil, și un caracter religios, În Încercarea de a diminua amploarea „bețiilor rituale”. Majoritatea cercetătorilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut, probabil, și un caracter religios, În Încercarea de a diminua amploarea „bețiilor rituale”. Majoritatea cercetătorilor consideră că hotărârea de Înlăturare a viței de vie a apărut ca o reacție contra cultului Bachus Sabazius, contra orgiilor În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut, probabil, și un caracter religios, În Încercarea de a diminua amploarea „bețiilor rituale”. Majoritatea cercetătorilor consideră că hotărârea de Înlăturare a viței de vie a apărut ca o reacție contra cultului Bachus Sabazius, contra orgiilor În care vinul juca rolul principal, În care menadele dansau și cântau, iar preoții beți de vin, făceau profeții. În credințele populare românești legate de săditul și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
săditul și Îngrijirea viei, există reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
filmăm acele bătrâne murdare? Atunci l-am întrebat, cum arată bunica dumitale? Seamănă cu aceste femei? Milițianul a plecat imediat și ne-a lăsat în pace. Asemenea dificultăți au existat. Sau, la Erevan, am găsit o curte interioară superbă, cu viță de vie, unde locatarii stăteau împreună și curățau cartofi, era o idilă. A venit redactorul însoțitor și ne-a întrebat de ce vreți să filmați așa ceva, arătați mai bine realizările noastre. Atunci i-am arătat un cadru unde, în spatele acelei curți
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
deștepți și se întreabă de unde vine cuvântul acesta, ce e cu el. Mă preocupase și pe mine, în urmă cu vreo treizeci de ani, când începusem cercetarea asupra argoului francez. Unii spuneau că Pinard era numele unui mare proprietar de viță de vie, domnul Pinard, alți spuneau altfel. Ideea e că un cercetător al argoului trebuie să aibă mai mult decât inteligența aceea tehnică a cercetătorului obișnuit, trebuie să aibă și o fină intuiție. "Gagiu' s-a șucărit!" Un teoretician al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a autorului, ceea ce proiectează protagonistul în postura de alter-ego: Am învățat, cât am colindat pîn lume, purtările cele frumoase; știu destule limbi străine încai despre a rumânească, pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei; măcar că de viță sunt arvanit și nu prea am învățat buche, dar, drept să-ți spun, la asta nu mă dau pe nici un rumân, fie cât de pricopsit cărturar. Îmi plac cu deosebire limba și lumea de-aici, și, așa, fiindcă m-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de Curtea-Veche sugerînd în surdină prezența unui ADN... literar, făcut răspunzător de multitudinea locurilor comune pentru care nu aș învinui decît o excesivă hipermnezie; transcriu cîteva din exemplificările cazimiriste, păstrînd inclusiv distribuirea în pagină propusă de investigator: Kir Ianulea "de viță sunt arvanit" "Nu-ți mai spun cîte și mai cîte am pătimit, prin atîtea depărtări, pe mări și pîn țări" "ziafeturi peste ziafeturi, zi și noapte; chef și tămbălău cu zeci de musafiri și de lăutari" "...a dat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tămbălău cu zeci de musafiri și de lăutari" "...a dat într-o zi cu unghiile de fundul lăzii" "s-a pornit după împrumuturi" "se clatină rău Kir Ianulea [...] i s-a scurtat omului creditul de tot" Craii de Curtea-Veche "De viță sunt însă străin" "treizeci de ani de periple [...] pe toate mările" "chefurile pînă la ziuă s-au ținut lanț" " Cum dam de fund, nenea Scarlat [...] îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice" "înțărcase bălaia" Probatoriul nu reușește, cred
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prim-plan suferința pe care o aduce cu sine o iubire neîmpărtășită sau neîmplinită, dar în ciuda temei ce se anunța de succes, operele mai sus menționate vor eșua. Slavici se aventurează în explorarea lumii fierarului Dinu sau a boierului de viță veche Iorgu Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când cunoaștem dificultatea pe care o presupune
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
el nu are voie să risipească moștenirea strămoșească. îmi place să cred că în ființa sa, mutilată de atâtea rele (nu mă refer la torturile fizice, ci mai ales la cele psihice), răsuna vorbele unui confrate mai mare, transilvănean de viță sacră: „Dacă tu te-ai născut român cu frumoase podoabe sufletești... trebuie să știi că în mare parte nu e meritul tău... ci... le datorești... părinților, moșilor și strămoșilor...” 6 Așadar, tabla legilor creștine l-a căOăuzit până-n clipa hotărârii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a producției romanești (romane de călătorie, romane burlești...) contestă tradiția "eroică", dar mai ales, în secolul al XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trandafiri de Bengal, presărați printre dantelele răsfirate ale morcovului sălbatic, penele bumbăcăriței, zulufii cretușchii, eflorescențele asmațuiului sălbatic, pletele aurii ale clematitei rodite, nucile mărunte ale ghințurei albe ca laptele, tulpinile ramificate ale fumariței cu flori roșietice și negre, cîrcei de viță, firișoarele întortocheate ale caprifoiului, în sfîrșit, tot ceea ce au aceste făpturi nevinovate mai despletit, mai sfîșiat, flăcări și întreite lănci, frunze crestate, zdrențuite, tulpini chinuite ca niște dorințe încîlcite în fundul sufletului. Din mijlocul acestui multiplu puhoi de dragoste care se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În zilele cînd era frumos cobora în grădină. Bruma lăsase pe verze horbote de argint cu lungi fire străvezii, care se întindeau de la una la alta. Nu se auzea nici o pasăre, totul părea că doarme: spalierul învelit cu paie și vița ca un mare șarpe bolnav sub streașină zidului pe care, cînd te apropiai, vedeai tîrîndu-se sfoiegi cu picioarele lor nenumărate. În brădet, lîngă gard, preotul cu tricorn, care-și citea cartea de rugăciuni, își pierduse piciorul drept, iar ghipsul, cojit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
DENUMIREA SATULUI CUVIN Învățătorul Drecin ( învățător al școlii din Cuvin din anul 1927) oferă câteva informații cu privire la denumirea satului Cuvin, care sunt preluate de la unii istorici maghiari. Ioan Drecin afirmă că în localitatea Cuvin s-au făcut primele plantații de viță de vie și din această cauză era cunoscut sub denumirea de „satul cu vii”. Nu este greu de făcut legătura între denumirea din trecut și denumirea de „satul Cuvin”. 2.2. ISTORIA SATULUI CUVIN 2.2.1. Satul Cuvin înainte de
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
de Dumnezeu în familia Teretean prin moartea soției. În anul 1939 Teretean Traian se recăsătorește cu Sidonia, iar în anul 1952 s-au mutat în Ghioroc. Traian Teretean a avut o firmă de teracote în Arad și un teren cu viță de vie în spatele bisericii ortodoxe din Ghioroc. Fratele Traian Teretean a slujit biserica baptistă din Cuvin prin slujirea de curator și diacon.6 Fratele Traian a slujit ca diacon în anul 1956, în anul 1960 și perioada 1962 - aproximativ 1966
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]