2,633 matches
-
pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele meu ardelenesc o dovedesc cu prisosință. Și pot să mă mândresc cu faptul că am plătit cu vârf și Îndesat și „Înainte” și „după” credința mea că aparțin unei națiuni viguroase, profund legitimate istoric și capabilă de valori ample, universale și nu regret o clipă ce am „pierdut” sau ce am „ratat” din această credință, din această convingere care se confundă acum, la senectute, cu caracterul meu. Sunt „mândru de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
planurilor, prin elemente de deconstructivism etc. "Revista Nouă", nr. 2, aprilie 2014 ESEU DESPRE CEZAR IVĂNESCU, TÂRGOVIȘTE, EDITURA MACARIE, 1998, COLECȚIA "BIBLIOTECA CRITICĂ"; CEZAR IVĂNESCU TRANSMODERNUL, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2012 [EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI EXTINSĂ] Constantin TRANDAFIR Direcția națională Harnicul și vigurosul scriitor Theodor Codreanu ne "amelință" (vorba cronicarului) demultișor cu întemeierea unei poetici a oglinzii. Deocamdată critica pe care o practică ar putea fi una ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, după propria-i apreciere. Criticul e interesat cu precădere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cugetători atât de diferiți, precum Sören Kierkegaard, Max Scheler, Gabriel Marcel, Jacques Maritain, Denis de Rougemont, Karl Barth, Etienne Gilson, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Petre Țuțea, Dumitru Stăniloae și de mulți alții, își află în Fragmentele lui Lamparia o exprimare viguroasă și originală, care se impune conștiinței noastre și ne cucerește sufletește definitiv. Fragmentele lui Lamparia este cartea unui mare gânditor moralist. Ea confirmă calitatea de îndrumător al culturii române de azi, recunoscută lui Theodor Codreanu de toți cei ce cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mamei. Din critica lui Th. Codreanu desprindem o răsturnare de situație. Principiul de bază al creației vierene, maternitatea, se întemeiază, la rându-i, pe alt punct central, care este, așa cum am precizat mai sus, copilăria. Argumentul este cu atât mai viguros cu cât criticul aduce în dezbatere comparatistă atitudinea eminesciană și bacoviană: "Unii ar putea lesne specula că Vieru a rămas pe treapta orală, maternă a erosului, de unde și rolul central acordat mamei în universul său poetic. De facto, "principiul" matern
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întregii țări: la Neamț, de pildă, unde întâlnim, pe la schituri și comune mai răsărite, chipuri de martiri și de eroi asemenea Părintelui Justin Pârvu, Vasile Caraza ș.a., pe urmele celebrilor Grebenea, Calciu-Dumitreasa și Cleopa; la Suceava, unde a reînviat spiritul viguros al "iconarilor"; la Pitești, unde apar reviste responsabile și de conștiință, deschise dialogului cu istoria reală, cu valorile autentice, cu personalitățile românești din diaspora; sau la Focșani, Sighet, Turnu-Severin și, nu în ultimul rând, în centrele de românitate de la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Transmodernismul, Iași, Editura Junimea, 2005], în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii întemeietori ai eonului dogmatic. Altminteri, unul dintre capitole, "Întocma dogma", arată profundele afinități ale celor doi. Ambii, în același timp, sunt ramuri viguroase ale eminescianismului abisal. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa [...] spiritualității românești moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Leonida Goga, dezidilizând estetismul de suprafață, fals triumfal și solemn în toate, promovează retorica simplă, sinceră și austeră, prezentându ne omul normal, umil, gârbovit de nevoi, preocupat de sine dar și de ceilalți nu neapărat unul vertical și integritator, atrăgător, viguros și atletic, cât mai cu seamă omul umil, gârbovit de nevoi, autorul știind că aceștia sunt indicii profunzimii în viață, ca și în artă. Precum Blaise Pascal, referitor la sculptură, profesorul vede omul în scrisorile sale comparându-l cu o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a trimis și unii agenți, Secția a II-a a informat D.G.P., la 22 iulie 1940, de măsurile luate pentru „a pune stavilă” acestei ofensive viguroase a Moscovei: - considerarea ca suspecți a tuturor celor găsiți în preajma frontierei, indiferent de motivație, și înaintarea lor imediat organului informativ militar cel mai apropiat; - toți cei trecuți clandestin frontiera de est și care au pătruns în interiorul României trebuiau reținuți și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din viitor care ar putea răzbate înspre noi [așezând cu discursul ei] o pecete pe hrisovul unei generații superbe” (p. 9). În același an fast pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
introdus un nou stil și o nouă manieră; s-a comentat că grecii își considerau noii patroni "mai inflexibili, mai puțin adaptabili, mai puțin dispuși să facă excepții, mai înclinați să impună aplicarea metodelor americane, indiferent de caracteristicile naționale... Erau viguroși, plini de resurse și extraordinar de eficienți."10 În ciuda asigurărilor în privința ajutorului american, era clar că urma să mai treacă ceva timp pînă la sosirea proviziilor și a echipamentului militar promis. În acest timp, în aprilie 1947, regele Ghiorghios al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
situate Transilvania, Valahia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema marxistă, principiul luptei de clasă, teoria marxistă a statului văzut ca "mașină pentru menținerea dominației unei clase asupra alteia" (V.I. Lenin) (Almaș, 1969, p. 13), precum și portretul lui Lenin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o adiție la fondul autohton de natură dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără să ajungă o simplă istorie politică și fără a atinge nivelul unei teoretizări abstracte (pentru un bilanț, Graziano 1986). În Spania În Spania întoarcerea la democrație a fost precedată, într-o mică măsură, și însoțită, în mod simțitor, de viguroasa dezvoltare a științei politice. Cercetători formați în mod diferit, mai întîi în străinătate (în universitățile engleze, franceze și americane), apoi în Spania, au realizat numeroase analize empirice asupra sistemului lor politic și impor-tante speculații referitoare la natura democrației, la dinamica
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
marcând o perioadă de înflorire a epocii bronzului, o epocă de prosperitate, datorată unei agriculturi dezvoltate. Epoca clasică a civilizației chineze, în care dinastia Zhou (1122-1249 î.e.n.) a guvernat opt veacuri, a constituit o etapă de însemnătate deosebită; un neam viguros se ridica în valea râului Wei din provincia Shaanxi din zilele noastre neamul Zhou; acesta a extins dominația asupra altor seminții și neamuri mai mici, de-a lungul cursului inferior al Fluviului Galben; conducătorii acestui neam dovedindu-se a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
continue întreținerea de relații "corecte" cu U.R.S.S., în fapt, fiind urmărită cooperarea economică. În realitate, trebuie spus că pericolul sovietic aruncase Pakistanul în brațele Chinei și a determinat comunitatea islamică să-i acorde Pakistanului un sprijin politic excepțional de viguros. Toate acestea au fost relevate pentru a se confirma aprecierea potrivit căreia, printre altele, U.R.S.S., în urma acțiunilor din anii 1979 și 1980, suferise un eșec usturător. Între consecințele intervenției sovietice în Afganistan, din decembrie 1979 și până la retragerea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
caselor boierești de pe la noi, în Moldova, dacă ai fi văzut doar etajul, unde locuia stăpînul. La parter și pe la subsoluri era iadul. Hrube, fără lumină naturală, cu fete sclave puse "la îngrășat", alte fete erau puse "la montă" cu negri viguroși, pentru copii robuști, buni la treabă, în alte cotețe erau "virginele" (mai scumpe pe piață). Din acea casă, în spate, o ușă (ușa fără întoarcere) se deschidea direct în mare. Vasele încărcau prețioasa marfă care apoi era dusă în Americi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era acolo și mașina aia care-i făcea cu ochii Spurcatului? Plec pleoștit rău, dar nu mă las. Mă pregătesc bine cu unelte și mă duc la o ruină aproape de conac. Acolo creșteau buruieni înalte cît mine, erau verzi și viguroase tare. Era un semn bun că sînt pe felie. Emoționat, încep să tai buruianul acela cu tulpina groasă cît degetul mare. Inima îmi bate cu putere și repede ca la păsărelele colibri. Harști, harști se auzea monoton secera și deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încearcă o stratagemă. Dă-mi-le mie, le îngrop eu, te rog frumos. Treburile mele sînt ale mele. Treburile dumitale sînt ale dumitale. Plouase puțin și în jurul bulboanei pămîntul era lunecos. Pîrîul nu mai avea aceeași forță, totuși curgea încă viguros și apa din bulboană bolborosea înfricoșător. Apa învîrtindu-se scotea la suprafață, pentru una-două secunde, hoituri de tot felul, resturi și... mi-i silă să povestesc. Duhan este nervos și mișcările sale sînt prea bruște, prea apăsate. Merge cu roaba pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ducă Europa in spate? Marea așteptare Sub poalele pădurii Poiana Neagră era un fel de căldare uriașă unde vegetația era cu adevărat luxuriantă. Verdele acolo era mai verde, tufele de tot felul erau mai tufe, adică mai dese și mai viguroase, pomii fructiferi n-aveau nevoie de stropiri, iar murele erau enorme, cît buricul degetului mare al unui salahor. De unde ai fi coborît în enorma căldare, trebuia să suporți zgîrieturi de tot felul și, în plus, pantalonii se umpleau de fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
De aceea le-au ținut la Roma și cei care doreau neveste, au fost trimiși în Dacia. Dacii, fiind mai tot timpul beți, nu prea apreciau femeia, așa că toată lumea a fost mulțumită și s-a zămislit un nou neam, bățos, viguros și mintos. Adică românii! Fiind așa un neam dat naibii, dușmanii s-au pus cu toții pe capul lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
printre parcele. Sînt incapabil să scot un cuvînt, respirația mi se taie și ochii fug în toate părțile. Tînărul Vannucci, cu un minicar electric, ne plimbă pe alei și ne explică. Plantele toate, absolut toate sînt în ghivece de plastic. Viguroase, vesele, pline de farmec. Hibiscus syriacus, Laurus nobilis, Prunus cerasifera, Nerium oleander, Magnolia grandiflora, Azalea japoni ca. Doamne, ce forme perfecte, ce verde crud, cîtă sănătate în frunze, în tulpină, în aer. Văd apoi sute de parcele cu tuia, buxus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]