1,941 matches
-
român. La solicitarea Părții române, Partea ungară va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părții ungare, Partea română va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. Articolul 16 În cazul intrării în funcțiune a acumulărilor nepermanente incluse în prezentul Regulament la anexa nr. 3 pe lângă datele prevăzute a se transmite la articolele 14 și 15 se vor mai
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
apărare deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea inițială de apărare; - îndepărtarea apelor revărsate de pe terenurile apărate - întocmirea rapoartelor, ce vor cuprinde modul în care au fost îndeplinite prevederile prezentului Regulament, totodată și datele și fenomenele caracteristice legate de scurgerea viiturilor, de îndepărtarea pericolului provocat de ghețuri, de operațiunile și măsurile cele mai importante efectuate, de acțiunile de apărare, funcționarea acumulărilor nepermanente precum și concluziile ce se desprind din acestea. Rapoartele se vor constitui ca anexe la procesele verbale și vor fi
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
funcție 29131110-0 Vane pentru radiatoare de încălzire centrală 29131120-3 Robinete-vană 29131130-6 Regulatoare de temperatură 29131140-9 Supape reductoare de presiune, de reglaj, de reținere sau de siguranță 29131141-6 Supape reductoare de presiune 29131142-3 Supape de reglaj 29131143-0 Vane de regularizare a viiturilor 29131144-7 Vane de control 29131145-4 Supape de reținere 29131146-1 Clapete de reținere 29131147-8 Supape de siguranță 29131148-5 Supape de oprire 29131150-2 Vane pentru coloane ascendente 29131160-5 Hidranți 29131170-8 Robinete pentru butelii de gaz 29131200-8 Vane definite după tipul de fabricație
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Diguri de larg 45243400-6 Lucrări de consolidare a plajelor 45243500-7 Lucrări de apărare maritimă 45243510-0 Diguri de apărare 45243600-8 Perete de chei 45244000-9 Lucrări de construcții maritime 45244100-0 Instalații maritime 45246000-3 Lucrări de regularizare a cursurilor de apă și a viiturilor 45246100-4 Construcție de pereți de cursuri de apă 45246200-5 Lucrări de protecție a malurilor 45246400-7 Lucrări de prevenire a inundațiilor 45246410-0 Lucrări de întreținere a digurilor de protecție împotriva inundațiilor 45246500-8 Promenadă 45246510-1 Pasarelă de lemn 45247000-0 Lucrări de construcții
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
funcție 29131110-0 Vane pentru radiatoare de încălzire centrală 29131120-3 Robinete-vană 29131130-6 Regulatoare de temperatură 29131140-9 Supape reductoare de presiune, de reglaj, de reținere sau de siguranță 29131141-6 Supape reductoare de presiune 29131142-3 Supape de reglaj 29131143-0 Vane de regularizare a viiturilor 29131144-7 Vane de control 29131145-4 Supape de reținere 29131146-1 Clapete de reținere 29131147-8 Supape de siguranță 29131148-5 Supape de oprire 29131150-2 Vane pentru coloane ascendente 29131160-5 Hidranți 29131170-8 Robinete pentru butelii de gaz 29131200-8 Vane definite după tipul de fabricație
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Diguri de larg 45243400-6 Lucrări de consolidare a plajelor 45243500-7 Lucrări de apărare maritimă 45243510-0 Diguri de apărare 45243600-8 Perete de chei 45244000-9 Lucrări de construcții maritime 45244100-0 Instalații maritime 45246000-3 Lucrări de regularizare a cursurilor de apă și a viiturilor 45246100-4 Construcție de pereți de cursuri de apă 45246200-5 Lucrări de protecție a malurilor 45246400-7 Lucrări de prevenire a inundațiilor 45246410-0 Lucrări de întreținere a digurilor de protecție împotriva inundațiilor 45246500-8 Promenadă 45246510-1 Pasarelă de lemn 45247000-0 Lucrări de construcții
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
29131130-6 Regulatoare de temperatură 8481[.1+.4] 29131140-9 Supape reductoare de presiune, de reglaj, de reținere sau de siguranță 8481.4 29131141-6 Supape reductoare de presiune 8481.2 29131142-3 Supape de reglaj 8481[.1+.4] 29131143-0 Vane de regularizare a viiturilor 8481[.1+.4] 29131144-7 Vane de control 8481.3 29131145-4 Supape de reținere 8481[.1+.4] 29131146-1 Clapete de reținere 8481.4 29131147-8 Supape de siguranță 8481[.1+.4] 29131148-5 Supape de oprire 8481.80[.5-.9] 29131150-2 Vane pentru
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
validitatea științifică cum ar fi cele privitoare la studiul efectelor descărcării apelor calde de la CNE Cernavoda, modele de simulare a turbulenței cu aplicații în predicția jeturilor poluante și a auto-curățirii magistralelor de canalizare urbană, modele de prognoză a undelor de viitură. În 27 decembrie 1989 CFSN îl numește Prim Ministru al Guvernului Provizoriu iar apoi, după alegerile din mai 1990, este desemnat de președintele Ion Iliescu și votat de Parlament ca Prim Ministru al României, funcție pe care o deține până în
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în partea de sud sud-vest, unde apar frecvent înălțimi ce depășesc 200 m. Nivelul de luncă, principala treaptă genetică a reliefului fluvial, își modifică aspectul mai ales la viituri, ducând la formarea ostroavelor în albia minoră a Dunării. În fața portului a apărut, la începutul anilor 1980, o limbă de nisip, care, cu o uluitoare rapiditate, s-a transformat într-o adevărată insulă, năpădită întâi de ierburi, dar care astăzi
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a orașului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafață de 9515 mp, iar cel din aval 8419 m². Climatul este unul temperat, cu o temperatură medie anuală între . Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateș. Dintre apele stătătoare menționăm două lacuri cu suprafețe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
60 - 90 de m. Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 - 6 m și adâncimea de 0,1 - 0,5 m. Primăvara, în lunile februarie - martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 - 6 m și adâncimea de 0,1 - 0,5 m. Primăvara, în lunile februarie - martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m/sec
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. Localitatea era frecvent afectată de calamități inundații și, mai ales, incendii, (mai 1847, 9 iulie 1883, 14 iunie 1887, 6 iulie 1889, 18 august 1891 și 26 martie 1902). În anul 1897 o porțiune
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
peste 2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satul Gură Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvară în râul Bâc a fost de 40,7 m/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m/s (1948). În zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
să se întoarcă acasă pe data de 22 martie. Poliția a închis unele drumuri, dar acestea au fost redeschise pe data de 29 martie pentru unele autovehicule. După ce a fost observată o a doua fisură, care ar fi putut cauza viituri torențiale, drumurile au fost închise din nou, dar au fost redeschise pe 1 aprilie. Fisura este lungă de 500 m, direcția fiind de la nord-est spre sud-vest, cu 10-12 crateri care aruncă în aer lavă cu o temperatură de 1000 °C
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
otrăvitoare, în special la oi. Erupția eliberează între 150.000 și 300.000 tone de CO pe zi. La 14 aprilie 2010, vulcanul a erupt o a doua oară după o scurtă întrerupere, de data aceasta în centrul ghețarului, cauzând viituri de zăpadă topită, ceea ce a dus la evacuarea a 800 de persoane. Drumul din apropierea râului Markarfljót a fost distrus în mai multe locuri. Spre deosebire de prima erupție, a doua erupție a avut loc chiar sub calota de gheață. Apa rece a
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (5+1), adică 0,24% din populația localității . Satul a fost puternic afectat de inundațiile din iulie 2008. La 29 iulie 2008, viiturile au distrus 19 case din sat . În prezent, satul are 2.804 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ciornohuzi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Ciornohuzi, Vijnița () [Corola-website/Science/315595_a_316924]
-
membrilor Clubului South Fork.După o perioadă cu ploi abundente, barajul s-a rupt la ora 3:10, în după-amiaza zilei de 31 mai 1889. Apele furioase au lovit orașul Johnstown 47 de minute mai târziu, la ora 4:07. Viitura, cu o înălțime de 12 metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km/oră, valea spre Johnstown. Când viitura a ajuns în oraș, a măturat totul în calea ei, 1.600 de case și 280 de întreprinderi. Peste 2.000 de oameni au murit imediat, iar autoritățile au estimat numărul de morți la un total de aproximativ 2.500
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
lor că așa este, biserica de lemn a fost mutată din locul unde se construise inițial, loc ce se cheamă „La pustă”, situat la circa 1 km de centrul vetrei actuale a satului. Mutarea ei ar fi fost determinată de viiturile de primăvară ale Crișului Repede, care surpau pământul unde era așezată. Pe de altă parte, inundațiile râului îngreunau accesul la biserică, cu atât mai mult cu cât majoritatea caselor se mutaseră pe vatra actuală (în cadrul acțiunii de aliniere a satelor
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
ce poate fi urmărit amonte până la un sifon terminal. Aval de locul în care s-a reântalnit apă, galeria, îngustă și meandrată, desi activă, prezintă frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe o galerie superioară și reapariția ei, galeria se termină într-un sifon cu nisip. Corelarea cu formațiunile de suprafață arată că acest
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]