9,837 matches
-
în domeniul cercetării clinice viitoare, mai ales în bolile cu potențial pandemic, pentru definirea caracteristicilor clinice și elaborarea cât mai rapidă a testelor de diagnostic. 6.4 Sindromul respirator acut sever (SARS) Sindromul respirator acut sever (SARS) este o boală virală respiratorie cauzată de un coronavirus numit SARS-CoV (SARS-associated coronavirus). Primele cazuri de SARS au fost raportate în anul 2002 în provincia Guandong din China, boala răspândindu-se ulterior în mai multe țări din Asia, America și Europa. În timpul epidemiei din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu salivă. În formele simptomatice, contagiozitatea începe cu 2 zile înaintea debutului și durează încă 5 zile după debut. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are o structură similară virusurilor gripale, cuprinzând ARN-ul viral și o nucleo-capsidă, acoperită cu glicoproteine cu rol de hemaglutinină și neuraminidază. Virusul pătrunde la nivelul mucoasei rinofaringelui și în ganglionii limfatici loco-regionali unde se înmulțește și de unde diseminează în diferite organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. Tablou clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în cadrul infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă. Complicații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
4 ori) în dinamică (la debut și în convalescență) a titrului anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții Pneumoniile infecțioase sunt procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar, alveolar și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Studiile efectuate până în prezent nu au fost convingătoare privind beneficiile efortului de identificare etiologică pentru pneumoniile comunitare, majoritatea ghidurilor de tratament recomandând administrarea empirică a antibioticelor, bazată pe criterii statistice. Etiologia CAP în ordinea frecvenței, este dată de pneumococ, infecțiile virale, bacteriile atipice (micoplasma, chlamidia, legionella) și bacilii gram negativi. Etiologia HCAP și PN este reprezentată 50% de stafilococi (30% stafilococul auriu), 40% de bacili gram negativi (Pseudomonas sp., Acinetobacter sp., Enterobacteriaceae Klebsiella, Enterobacter, Serratia) și 10% de fungi . 7.4
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a mucusului secretor și surfactantul alveolar, fagocitoza macrofagelor alveolare. Concomitent, mecanismele de apărare imună locală, reprezentate de imunoglobulinele A, devin ineficiente. Factorii care interferă mecanismele de apărare respiratorie ale gazdei sunt tulburările conștienței, etilismul, hipoaciditatea gastrică, hipoxemia, diabetul, vârsta, infecțiile virale, malnutriția. Mai mult de 50% dintre pneumoniile comunitare ale adulților se produc prin aspirarea secrețiilor orofaringiene în timpul somnului! În cazul VAP, se adaugă factori patogenici suplimentari, al căror risc poate fi diminuat prin strategii de prevenire. 7.5 Tablou clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
baza semnele și simptomele clinice compatibile și pe datele radiologice. Aceste criterii sunt comune și altor afecțiuni neinfecțioase, care trebuie să fie excluse în această etapă de evaluare: embolia pulmonară, insuficiența cardiacă, neoplaziile pulmonare. B. Diferențierea pneumoniei bacteriene de pneumonia virală se realizează prin identificarea și analiza particularităților clinice, radiologice și biologice. C. Precizarea etiologiei pneumoniei necesită utilizarea tehnicilor de diagnostic microbiologic direct sau indirect efectuate din spută, lichidul de lavaj bronhoalveolar, sânge sau din alte produse biologice în situații particulare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
utilizarea acestora este limitată pentru cercetare. Testele serologice se bazează pe creșterea în dinamică a titrului anticorpilor specifici și este util pentru diagnosticul etiologic al germenilor atipici, greu cultivabili (Legionella spp., Chlamidia pneumoniae, Coxiella burnetii, Mycoplasma pneumoniae) sau al pneumoniilor virale. 7.8 Tratament Tratamentul pacienților cu CAP se poate face ambulatoriu sau în spital. Decizia de spitalizare este individualizată, ținând cont de severitatea manifestărilor și de asocierea altor factori de risc pentru evoluție severă. În prezent se utilizează două scoruri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se întâlnește predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe evidențierea antigenelor virale prin imunofluorescență. Cultura virală și PCR au indicații limitate. Tratament etiologic este disponibil doar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe evidențierea antigenelor virale prin imunofluorescență. Cultura virală și PCR au indicații limitate. Tratament etiologic este disponibil doar pentru câteva etiologii: herpesvirusuri (Aciclovir), gripa (Ostelamavir), virusul sincițial respirator (Ribavirina). Pneumonia cu Legionella pneumophilla (febra de Pontiac) Legionella reprezintă 1-15% dintre pneumoniile comunitare spitalizate în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic se bazează pe reacții serologice și pe evidențierea antigenelor virale prin imunofluorescență. Cultura virală și PCR au indicații limitate. Tratament etiologic este disponibil doar pentru câteva etiologii: herpesvirusuri (Aciclovir), gripa (Ostelamavir), virusul sincițial respirator (Ribavirina). Pneumonia cu Legionella pneumophilla (febra de Pontiac) Legionella reprezintă 1-15% dintre pneumoniile comunitare spitalizate în Europa, înregistrând o mortalitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ore, de obicei asociată cu reducerea consistenței materiilor fecale și de creșterea frecvenței emisiilor peste 3 scaune zilnic. Cauzele diareilor sunt: infecțioase, toxice, medicamentoase, ischemice sau osmotice. Infecțiile constituie cea mai frecventă cauză a diareilor. Etiologia diareilor infecțioase este diversă: Virală: rotavirusuri, astrovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, herpes-virusuri (CMV) Bacteriană: shigelle, salmonelle, E. Coli, Vibrio cholerae, Campylobacter jejunii, Yersinia enterocolitica, S. Auriu, Clostridium difficile Fungică: Candida Parazitară: Entamoeba Hystolitica, Giardia, Balantidium coli, Cryptosporidium parvum În afara criteriului etiologic, clasificarea diareilor se mai face după
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ciuperci necomestibile, As, Pb, Hg, Cu) inflamatorii (rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn) tumorale (cancer de colon, polipoza intestinală) endocrine: diabet, tumori carcinoide, sindrom Zollinger-Ellison, malnutriție. Diagnosticul etiologic are ca standard coprocultura pentru diareile bacteriene, microscopia electronică a materiilor fecale pentru diareile virale și examenul parazitologic pentru parazitozele intestinale. Alte examene utile sunt reacția de aglutinare, reacția de imunofluorescența directă, etc. Tratamentul DAI se bazează pe măsuri igieno dietetice, simptomatice (antispastice, antiemetice, reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică) și etiologice, conform supoziției clinico-epidemiologice și rezultatelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
biochimice. Alte metode de diagnostic etiologic sunt determinarea acidului nucleic (PCR) sau evidențierea anticorpilor aglutinanți, care apar după 4-6 zile de boală și persistă la purtători. Diagnosticul diferențial se poate face cu toxiinfecțiile alimentare, alte diarei acute infecțioase severe (bacteriene, virale, parazitare), intoxicațiile cu ciuperci. Tratament Obiectivul principal în tratamentul holerei este echilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică, adaptată permanent la bilanțul hidric. Bilanțul hidric evaluează pierderile de lichide prin scaune, vărsături, urină, consum fiziologic și aportul hidric pe cale orală și/ sau parenterală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip, fiind dobândită frecvent după infecții fruste sau inaparente. Tablou clinic Spectrul clinic al infecțiilor cu enterovirusuri este foarte variabil, de cele mai multe ori cu manifestări nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot sugera etiologia. Diagnostic Diagnosticul enterovirozelor se bazează pe manifestările clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când pot fi identificate) și pe datele virusologice. Diagnosticul virusologic în faza acută se poate face direct, din secreții faringiene, materii fecale, sânge, prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când pot fi identificate) și pe datele virusologice. Diagnosticul virusologic în faza acută se poate face direct, din secreții faringiene, materii fecale, sânge, prin izolarea pe culturi celulare sau prin tehnici de identificare a ARN viral (PCR). Diagnosticul indirect se bazează pe identificarea și titrarea anticorpilor specifici din ser și lichid cefalo-rahidian (în meningite). Tratamentul este simptomatic și igieno-dietetic. Nu există tratament antiviral specific. 9.4 Poliomielita Definiție Poliomielita este o boală infecțioasă epidemică, contagioasă, determinată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
date de riscul de boală paralitică postvaccinală. Vaccinul inactivat Salk este o suspensie trivalentă administrată injectabil (subcutanat). Se preferă la imunodeprimați, având avantajele stabilității, eficienței înalte, fără riscul paraliziilor postvaccinale. Dezavantajele sunt costul ridicat și administrarea parenterală. 10 HEPATITELE ACUTE VIRALE Obiective specifice cursului: Să definească noțiunea de hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o suspensie trivalentă administrată injectabil (subcutanat). Se preferă la imunodeprimați, având avantajele stabilității, eficienței înalte, fără riscul paraliziilor postvaccinale. Dezavantajele sunt costul ridicat și administrarea parenterală. 10 HEPATITELE ACUTE VIRALE Obiective specifice cursului: Să definească noțiunea de hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să cunoască atitudinea curativo-profilactică în cazul hepatitelor acute virale Să precizeze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
paraliziilor postvaccinale. Dezavantajele sunt costul ridicat și administrarea parenterală. 10 HEPATITELE ACUTE VIRALE Obiective specifice cursului: Să definească noțiunea de hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să cunoască atitudinea curativo-profilactică în cazul hepatitelor acute virale Să precizeze metodele de diagnostic etiologic pentru principalele virusuri hepatitice. 10.1 Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii hepatice acute sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
HEPATITELE ACUTE VIRALE Obiective specifice cursului: Să definească noțiunea de hepatită acută virală Să enumere virusurile primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să cunoască atitudinea curativo-profilactică în cazul hepatitelor acute virale Să precizeze metodele de diagnostic etiologic pentru principalele virusuri hepatitice. 10.1 Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii hepatice acute sau cronice, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]