9,695 matches
-
vesel înainte și, aducând pe soru-sa cu copilul la Domnul Ardealului, [î]i dă în mână inelul și-i oferește și pe minunatul corb. De atunci Țara Românească are un corb în sigiliu. Principele Ardealului dede lui Negru titlul de voievod. Crescând mare, prin mijlocirea tătîne-său, Negru capătă voivodatul Făgărașului. Acesta a fost fondatorul Țării Românești... Corbul e marca dinastiei Corvinilor dincolo de Carpați, a dinastiei Basarabilor dincoace. Abia în secolul nostru poeții Văcărești au acvilizat corbul și Domnii de la 1821 încoace
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Împăratul Albrecht l-a numit la 1438 ban de Severin, unde are ocazie a-și câștiga glorie împotriva turcilor. După moartea lui Albrecht, Uniad se declară pentru Vladislav I în contra văduvei regale Elisabeta. 1442 împreună cu Nicolae Uilac (Nicolaus Olacus ) deveni voievod al Ardealului și câștigă o biruință strălucită asupra turcilor. ["ȘTEFAN V MUȘAT... "] 2264 Ștefan V Mușat ca culminațiune a trei dinastii române ["CA TOȚI ROMÎNII ADEVĂRAȚI... "] 2263 Ca toți românii adevărați Ștefan Vodă era ardelean de origine și anume mureșan
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecut, nici azi. Îndată după stingerea dinastiei lui Arpad, s-a succes până în ziua de azi o serie de dinastii străine recrutate de departe și de aproape, încît singura dinastie națională cu care se laudă este familia arhiromînească a Iancului, voievodul Ardealului, a Corvinilor. Bonfiniu deducea familia dintr-o gens de patricii de la Roma; realitatea este însă că Corvinii erau boieri români de neam, iar îndeosebi tatăl voevodului Iancu ținea în căsătorie pe o fiică din familia Paleologilor din Constantinopole. De
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc Îl denunță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exemplifică și se demonstrează „idei” impuse: Partidul Comunist ca erou colectiv angajat în lupta clasei muncitoare împotriva „călăilor poporului” ș.a.m.d. Diverse povestiri, prezentând „cazuri” detaliate, sunt construite după același tipar ideologic. Și istoria va fi folosită și falsificată, voievozii devenind purtători ai „idealurilor” contemporane. Lipsite de valoare literară, fără a respecta adevărurile documentare, aceste scrieri țintesc îndoctrinarea mediată de senzațional și acțiune. Bunăoară, Comoara lui Dromichet (1970), carte de povestiri istorice în genul benzilor desenate, așază în contrast personajul
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
nimănui se aduce în fundal mediul sordid al mahalalelor, cu oameni declasați, supuși unor patimi morbide, Domnița Ralu Caragea reconstituie altă lume, vremuri demult apuse, trădând interesul pentru amănuntul istoric, ce se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu la Tomis, în care încearcă să contureze destinul poetului antic, destin mai presus de gloria efemeră a Cezarului, din a cărui voință Ovidiu fusese
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
1987, 194-199; Mihaela Șchiopu, Relații literare româno-italiene. Literatura italiană interbelică în receptarea presei literare românești a vremii, RITL, 1992, 3-4; Veronica Turcuș, Alexandru Marcu și cultura italiană în România interbelică. Profil biobibliografic, Cluj-Napoca 1999; Rusu, Membrii Academiei, 319-320; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, 2000: Dicț. scriit. rom., III, 72-75; Popa, Ist. lit., I, 152. D.G.
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Basarab către fiul său Theodosie (pe care se presupune că le-a tradus în grecește), intitulată Sfaturi către Alexandru Iliaș, unde face și o critică aspră a stării sociale a țării. Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod este o povestire versificată a evenimentelor din perioada 1602-1618 și a fost tipărită (împreună cu poemul lui Stavrinos despre Mihai Viteazul) de mai multe ori la Veneția în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Printre alte
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
său Theodosie (pe care se presupune că le-a tradus în grecește), intitulată Sfaturi către Alexandru Iliaș, unde face și o critică aspră a stării sociale a țării. Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod este o povestire versificată a evenimentelor din perioada 1602-1618 și a fost tipărită (împreună cu poemul lui Stavrinos despre Mihai Viteazul) de mai multe ori la Veneția în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Printre alte întâmplări, sunt descrise
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
evenimentelor din perioada 1602-1618 și a fost tipărită (împreună cu poemul lui Stavrinos despre Mihai Viteazul) de mai multe ori la Veneția în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Printre alte întâmplări, sunt descrise luptele lui Radu Șerban cu voievodul Ardealului, prilej pentru autor să înfiereze războiul. Este inserat și un capitol de istorie a Moldovei, din timpul lui Ștefan Tomșa. Tradusă, prescurtată sau adăugită, Istoria...a fost inclusă în principalele cronici ale Țării Românești, fiind unica sursă internă pentru
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
un pronunțat caracter moralizator, dezvăluie un spirit lucid care, fiind slujit de retorica vremii, dar și de calități literare autentice, reușește să se impună atenției prin relatări veridice și dramatice. SCRIERI: Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod; Aici scriem oarecare sfaturi ce am dat prea luminatului domn Ion Alexandru, când se afla în scaunul domnesc, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, publ. Papiu-Ilarian, București, 1862, 327-384: Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia începând
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
moralizator, dezvăluie un spirit lucid care, fiind slujit de retorica vremii, dar și de calități literare autentice, reușește să se impună atenției prin relatări veridice și dramatice. SCRIERI: Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod; Aici scriem oarecare sfaturi ce am dat prea luminatului domn Ion Alexandru, când se afla în scaunul domnesc, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, publ. Papiu-Ilarian, București, 1862, 327-384: Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia începând de la Șerban Voievod
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
Voievod; Aici scriem oarecare sfaturi ce am dat prea luminatului domn Ion Alexandru, când se afla în scaunul domnesc, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, publ. Papiu-Ilarian, București, 1862, 327-384: Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia începând de la Șerban Voievod, LRV, II, 234-249. Repere bibliografice: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1933, 157-179; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, București, 1942, 47-75; Zamfirescu, Studii
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
nu e pe deplin apreciată. În fața noastră se află Învățăturile pătrunzătoare și umane ale acestui Marc Aureliu, domn-filosof urcat pe vechiul tron al Țării Românești la începutul secolului al XVI-lea, Ioan Neagoe. Excelent stilist, gânditor profund și moralist lucid, voievodul scriitor este înainte de toate un înțelept, care a reușit să lărgească orizontul dogmei formale creștine și să dea un caracter general uman sfaturilor sale practice în domeniul «evlaviei» stereotipe.” Nu pot fi trecute cu vederea nici cărțile sale Grigorii Țamblak
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea preia, în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate de Mihai Viteazul pentru eliberarea de sub turci a creștinilor sud-dunăreni. Apare aici și legendarul Marcu Crăișoru care, trimis de turci pentru a-l suprima pe voievodul muntean, refuză să îndeplinească gestul ucigaș împotriva unui frate de credință, preferând să se lase el omorât de păgâni. În sfârșit, o a treia grupa de balade bulgărești închinate lui Mihai Viteazul înfățișează momentul uciderii acestuia. Notele care însoțesc studiul
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
unei mitologii rustice, ancestrale, de sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor latine”), apoi filonul glorificării măreției voievodale, celebrarea marilor momente ale istoriei naționale, mitologizate prin recursul la o retorică solemnă și totodată ardentă (câteva titluri de poeme: Mihai Voievod, Motiv de baladă, Dacica, Voievozii, Țara mea de inimă și grai...). Poezia patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor latine”), apoi filonul glorificării măreției voievodale, celebrarea marilor momente ale istoriei naționale, mitologizate prin recursul la o retorică solemnă și totodată ardentă (câteva titluri de poeme: Mihai Voievod, Motiv de baladă, Dacica, Voievozii, Țara mea de inimă și grai...). Poezia patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Iar soluția la care s-a recurs a fost cea a renunțării la vechiul sistem de recrutare a domnilor și înlocuirea lui cu desemnarea directă și fără consultarea, prealabilă, a factorilor politici interni, așa cum se procedase, până atunci, a viitorilor voievozi, dintre membrii familiilor nobiliare grecești, stabilite în cartierul Fanar al Istanbulului. Măsura inaugura, așadar, o formă deosebit de restrictivă de exercitare în practica politică a suzeranității otomane, în care rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au învins. Astfel că „oastea lui ea vestită și neînfrântă și în toate țările lăudată de vitejia lor au pierit cu totul“ (s. Ven. C.)27. La originea tuturor nenorocirilor • Cf. Radu Logofătul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod 1688-1714, ediție critică de Aurora Ilieș, București, Editura Academiei, 1970, p. 205, 210-211. • Hurmuzaki, Documente, Supliment I3, p. 76 și urm. • Cf. Veniamin Ciobanu, op. cit., p. 244. • Ibidem, p. 236. • Idem, Imagini ale străinului în cronici din Moldova și Tara
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
relațiilor personale ale boierilor români cu nobili poloni, în plan diplomatic, economic, cultural și chiar personal. Semnificative sunt, în acest sens, diplomele de indigenat polon cu care au fost înzestrați unii boieri moldoveni, membrii celor mai puternice familii dătătoare de voievozi și cărturari ai epocii. Așa au fost Movileștii, Stroiceștii, Urecheștii, boierii Balica sau Costin. Mai mult decât atât, Luca Stroici, Ieremia Movilă, Simion, Gheorghe și Constantin Movilă, apoi Simion Stroici au beneficiat, totodată, și de privilegiul augmentării stemelor lor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în general, din tipăriturile apărute în cele trei țări. Astfel, Vasile Lupu este, ca și contemporanul său muntean, Matei Basarab, „prea luminat și cinstit milostiv“. De asemenea, versurile la stemă, o caracteristică a tuturor scrierilor timpului, sunt adresate celor doi voievozi ai epocii. În aceeași ordine de idei se înscrie și aprecierea gestului făcut de domnul Moldovei de a susține publicarea primului cod juridic din spațiul românesc apărut la 1646 în Moldova; Vasile • Maria Magdalena Székely, Un proiect nerealizat: mitropolia de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după descrierea chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții sale, Iași, 1933, p. 73; idem, Un domnitor - o epocă. Vremea lui Miron Barnovschi Moghilă, voievod al Moldovei, București, 1980, ilustrații nenumerotate. mănăstiri. El este <înfățișat> călare pe un cal alb. Când sultanul Murad a pus să-l ucidă, <chipul lui> s-a crăpat deodată“3. O asemenea extraordinară înfățișare a ctitorului se mai găsește în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]