161,013 matches
-
vedea imagini, ca într-o înlănțuire cinematică asemănătoare cu secvențele dintr-o peliculă de film. Iar la sfîrșitul lecturii, dacă este întrebat ce a nume a reținut din articolul sau eseul pe care abia l-a terminat, cititorul îți va vorbi de imaginile aflate în afara textului, și nu de cuvintele textului. Tocmai de aceea spuneam adineauri că Andrei Codrescu, scriind bine, o face într-un fel de care nu-ți dai seama la prima vedere. Totul pare foarte simplu și curgător
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
la prima vedere. Totul pare foarte simplu și curgător, în realitate totul e rezultatul unei tehnici a scrisului aplicate în mod conștient. Scrisorile din New Orleans, o antologie de articole și tablete publicate de autor în Dilema și Dilema Veche, vorbesc toate despre lumea Statelor Unite, iar majoritatea au ca temă un singur oraș, New Orleans. Un oraș al cărui portret intim îi surprinde boema, extravaganțele, dar și prăbușirea îndurată în urma uraganului Katrina. "New Orleans a fost o dată ca niciodată. Nu mai
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
vigilență intelectuală căreia nu îi sînt îngăduite entuziasmele sau efuziunile părtinitoare, o vigilență a cărei principală formă de exprimare este ironia. Andrei Codrescu este un poet al cărui lirism a lăsat locul sarcasmului și al umorului neiertător. Și indiferent că vorbește despre politica americană, despre tehnica și civilizația americanilor sau despre cultura și subcultura lor, autorul dovedește detașarea sarcastică a unui om liber. În fond, avantajul ironiei e că îți dă o distanță față de lucrurile pe care le înfățișezi, scutindu-te
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
care implanturile, microcipurile și tehnica cibernetică vor face pretutindeni legea, iar combustibilii fosili vor fi înlocuiți cu surse energetice de care deocamdată nu avem nici o idee. Într-o asemenea lume, poezia nu va mai exista, iar robotul nostru telefonic va vorbi mai inteligent decît noi înșine. Inteligență, sarcasm, scepticism și fler psihologic, acestea sînt trăsăturile precumpănitoare ce răzbat din Scrisorile din New Orleans ale lui Andrei Codrescu.
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
Cristian Teodorescu De vreo două luni se vorbește prin lumea presei despre cîțiva ziariști și cîțiva oameni de cultură că ar fi fost informatori ai fostei Securități. Zvonul circulă pe principiul martorului absent, dar indubitabil: "Mi-a spus cineva de absolută încredere că..." CNSAS, care ar trebui să
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
limbii. Aceasta se observă în poeziile sale "de atmosferă", în care apar, din loc în loc, termeni dintr-un alt decor verbal. Stridențele sunt imediat perceptibile: Abia gust vinul. Nu iau din bucate,/ De parc-aș bănui c-ai pus otravă./ Vorbim de moarte. Cu intimitate." (Zburător); De la-nceputul lumii-ascunde/ O taină-n veci ținută,/ În care nimeni nu pătrunde./ Precum o surdo-mută." (Luna); "plopi foarte drepți/ lumânări până-n cer/ având frunzele-n formă de inimi/ în fibrilație..." (Împădurire). Dacă aici câte
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
sau liceu, pentru că oricum ai de unde să recrutezi o elită consistentă, înseamnă a fi nu doar inconștient, ci și iresponsabil. Numărul absolvenților din fiecare țară europeană e incomparabil mai mic decât cel din SUA, astfel încât orice comparație - ca să nu mai vorbesc de bătălie - cade în ridicol. Reformatorii-demolatori de la Bologna au uitat, în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie uniți de o singură limbă. Or, acea limbă nu poate fi decât engleza - oricât de utilă a fost pe perioada
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
său tată, e un exemplu gelozit de mulți alții. Parcurgeți numele angajaților din mai fiecare catedră și veți fi uimiți ce sărăcie onomastică bântuie: același nume apare adeseori de două ori, și frecvent chiar de trei ori. Mi s-a vorbit chiar de cazul unei catedre în care o familie furniza nu mai puțin de cinci membri, de la asistent la profesor universitar! Faptul că după 1990 s-au inventat facultăți și universități în cele mai umile cotloane ale țării nu înseamnă
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
arc dedesubt, privind înainte pe gemulețul scurt, îngust... Din când în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
cum le face Guriță mutește semne prietenilor săi de jos, de la depouri, magazii, cum râde, cum ridică el un deget, ori dă din umeri, clatină din cap, cum ridică vesel din sprâncene, cum face cu mâinile așa și-așa, mai vorbim noi, cum duce mâna la cozoroc, salutând de sosire, de revedere... Femeia de jos, blondă, grăsuță și care aleargă ca o rață, târând după ea doi copii, spre mecanicul care face semne de pe bordul mașinii lui, precis că este nevastă
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
băiat de romancier și de critic de film. În consecință, în Cîinele și pisica veți găsi exact contrapunctul intelectualității din Regii și regina. De data asta, cultura se poartă la vedere, mereu triată și filtrată prin prisma scriitorilor noi. Tati vorbește de Dickens minor și de Kafka, un predecesor de-ai mei. Mai mult, Baumbach îl face pe Walt să discute varii cărți cu un aer de specialist care sugerează o impostură clasică, revelată în ultimă instanță de Pink Floyd. Divorțul
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
e dezastruos; istoria culturii și a literaturii române devine o suită de formule magice, neanalizabile, dar potrivite la orice (de la un "Lorenzo de Medici al nostru" la "țăranul-filosof"). În al doilea rînd, trebuie să recunoaștem că despre intelectual nu se vorbește prea serios nici în școală, nici în societatea românească de azi (și, la drept vorbind, nu se scrie din cale afară de mult nici în literatura română). Trecînd peste explicațiile contextuale de natură pur practică (desigur că unii candidați s-au
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
dar potrivite la orice (de la un "Lorenzo de Medici al nostru" la "țăranul-filosof"). În al doilea rînd, trebuie să recunoaștem că despre intelectual nu se vorbește prea serios nici în școală, nici în societatea românească de azi (și, la drept vorbind, nu se scrie din cale afară de mult nici în literatura română). Trecînd peste explicațiile contextuale de natură pur practică (desigur că unii candidați s-au lăsat conduși de ideea că a scrie despre ceva știut, chiar nelegat de subiect, e
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
în masa imaginilor ce reprezentau un real stilizat. Nu avem a face nici de data aceasta cu un afiș al unicității proclamative a subiectului (gen: "Eu sînt spiritul adîncurilor" sau: "Eu nu sînt altceva/ decît o pată de sînge care vorbește"), ci cu un personaj "fără pretenții", marcat de pitoresc de care poetul se disociază printr-o răceală a observației ușor amuzate. Un personaj care e o ipostază a poetului atins de vîrstă, dar totodată "un altul", subordonat unei discipline în cadrul
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
lucru s-a întîmplat cu brazilienii, care s-au întors acasă ca niște învinși fără scuze, dar în Germania au fost tratați ca mari învingători de vînătorii de autografe. Așa că, dacă e să evaluăm pînă la capăt acest campionat, publicitar vorbind n-a contat ce echipă a cîștigat, ci cum și-au respectat contractele în afara terenului barosanii fotbalului mondial.n PS. La începutul Campionatului am scris că va cîștiga cine a mai cîștigat. Mă așteptam la Brazilia și bănuiam că Germania
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din optimi sau sferturi, oniricul Dimov și viitoarea autoare a romanului istoric Prințul Ghica, la drept vorbind afoni într-ale fotbalului, au fost cel mai aproape de pronosticul corect. Atunci finala s-a jucat între Germania și Olanda, iar Germania a învins. Situația s-a repetat oarecum în 2006, când, imediat după grupe, la România literară s-a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
Buzea) - Brazilia Dl Vlădan - Germania După cum se vede, nimeni n-a mizat pe Franța, iar norocul a fost tot al începătorului, întrucât, după câte știm, Ioana Pârvulescu n-a început să fie interesată de fotbal decât după ce Cristi Chivu a vorbit despre cartea ei Întoarcere în Bucureștiul interbelic la emisiunea lui Ioan T. Morar. Când Cronicarul a pomenit numele de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
machism dizgrațios ale lui Ștefan Caraman: "Evident, nu-l poți iubi pe Cărtărescu decât la mișto, pentru că altfel, live, în pătucean, printre mirosurile de lumânări parfumate (cumpărate din CORA) ș...ț să-l vezi pe autorul preferat gol-pușcă, ușor ciufulit vorbindu-ți îndelung și delicat despre dezordinea lumii (strecurând, din greșeală, printre fraze, o aghioasă rebelă, puternic interiorizată)...etc." Gustul e cât se poate de amar. Eu mă opresc aici, Caraman continuă. Nu are rost să mai citez. Encore... Scriam, mai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
de cine știe ce miliardar enervat pe scrisul tău. A vărsa lacrimi de crocodil de mila unor oameni care s-au oferit să meargă să lupte în Irak sau Afganistan trădează, în cel mai bun caz, o mentalitate de laș. S-a vorbit că unii dintre ei nu numai că s-au oferit voluntari pentru periculoasele misiuni, dar nu s-au dat în lături să ofere șpagă. Pe deasupra, n-am văzut în nici unul din reportajele de pe front vreun semn că ostașii români ar
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
mileniul 3, că un asemenea crâmpei de absurd există la tot pasul în tranziția infinită a unei țări care n-are timp să rezolve o dramă că alta o și pândește de după colț, că frica aceea viscerală, despre care ne vorbește un personaj deloc charsimatic, într-un spațiu sordid, e aproape un sentiment național într-o patrie lipsită de repere valorice. Trebuie să fii tu, la rândul tău, chinuit de absurdul acestei lumi nebune și rele în care trăim, o lume
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
tamburelor de lemn. Totul aduce cu un ritual în care sunt abandonate referințele și formalizările pentru a se deschide larg poarta subiectivității și spontaneității. Despre muzica lui Hurel, Grisey însuși spunea că este prin excelență una obiectivă. Parcă ar fi vorbit de propria-i operă. Căci, oricât de protagonist într-ale spectacolului, ca expresie sublimată a unui naturism sonor imuabil și implacabil, Gérard Grisey s-a dovedit a fi, dincolo de rafinamentul și subtilitatea mijloacelor, un controlor acerb al tuturor parametrilor componistici
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa se face că astăzi Marin Diaconu este părintele unor cărți a căror existență ar fi fost imposibilă în lipsa lui, niște cărți despre care astăzi vorbim doar pentru că domnia sa le-a stabilit structura și s-a îngrijit de editarea lor. Și pentru că a străbătut rînd cu rînd opera și producția gazetărească a filozofilor interbelici, Marin Diaconu a devenit totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
alții...), sau o reverență lucrată mai tîrziu, față cu "iluștrii noștri înaintași", de-ar fi să citez din pomenita, păcătoasă, de nevoie, prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să nu mai vorbim de "rodul de aur al inspirației marelui poet". Și asemenea "figuri", și referirea, bunăoară, la odele închinate de acel Coșbuc antebelic "puternicilor zilei", dau iz de înscriere în fals unor amintiri care-ar fi putut fi genuine, dar prin care
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
l-au scutit de anii de Canal, asupra cărora a păstrat discreție. Mărturia lui, în schimb, le întoarce, cu toate concesiile lăsate să-i scape, o mulțumire peste marginea deceniului șase, în 1964, cînd despre modernism se putea, din nou, vorbi. "Firesc, și simplu, și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice ale lui Peltz. Călătoriile lui Slavici, pe care Peltz le-a ascultat povestite, istorisirile despre cărți vechi, scoțînd din el pe anticarul amator, impresia morții aceluiași Slavici. Pe
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
Valeria, fost lui iubită, femeie deșteaptă, cinică, - cinismul frumoșilor - să spună, în glumă, - măi Octave, tu ai devenit băiat, întinerești, ce naiba, - la cincizeci și ceva poți să iei viața din nou, nu? Așa spusese Valeria. Care, și când era studentă, vorbea și se purta la fel. Care vorbise acum din Dacia ei de culoarea berii blonde, cu portiera larg deschisă, privindu-se în oglinda retrovizoare, în timp ce își mușca buzele, pe care le avea bine desenate, cum fac femeile, oricât de inteligente
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]