KorAP: Find »[drukola/base=vrednic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...153 >

3,815 matches

Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

printr-o lectură hristocentrică dinamica apocaliptică (i.e., revelatorie) a istoriei, vom putea înțelege „că Dumnezeu există în absența lui Dumnezeu”. Părintele Emilianos are ceva din gingășia fratelui starețului Zosima. Acest bătrân vedea în orice om pătimaș un copil bolnav „deosebit de vrednic de compătimire”. Emilianos Simonopetritul adaugă o ironie tipic grecească acestei perspective realiste. El tratează cu o afecțiune maternă frăgezimea minții omenești ce confundă trandafirul cu un mărăcine. Când vrem să scriem o epistolă și descoperim că stiloul s-a defectat

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
de oameni prin robie, foamete, boală sau din pricini de îmbuibare - toate acestea inspiră inima care L-a cunoscut pe Hristos să îndrăznească încă mai mult în rugăciunea de mijlocire, lepădând totodată pretextele cu care i-a nesocotit pe cei vrednici de compătimire. Nu întotdeauna rugăciunea va fi primi răspuns, iar părintele Sofronie vorbește chiar pe larg despre experiența retragerii harului Proniei pentru o îndelungată perioadă, în care credinciosul trece prin proba deșertului. Dar chiar și atunci când răspunsul întârzie, rugăciunea trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

special americană), deci nu expunea vreunei „disonanțe cognitive” actuala generație de studenți, formată chiar și în multe locuri din țară în această lumină - adeseori cu absolută inocență, fiindcă dezorientarea cultural-ideologică domină și bibliografiile universitare românești. Alte reviste cu distribuție națională vrednică de acest nume (multe reviste culturale bune nu se găsesc ușor decât în orașul în care apar ori pe Internet), deși au tratat și tratează inevitabil (și) teme similare, nu par să-și fi conturat poziții consecvente în interiorul a ceea ce

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
sau în universitățile și institutele de cercetare finanțate de aceasta și de statele membre, este un amalgam neconvingător și instabil de fragmente extrem de eterogene din punct de vedere simbolic, moral, etic, civic și politic. Ne lipsește o viziune de ansamblu vrednică de acest nume. „Hipermnezia”, „hipomnezia” - termenii sunt ai lui Alain Besanșon - se amestecă, uneori indiscernabil, cu pseudomnezia (un termen prin care eu desemnez memoria falsificată, eventual pentru a fi instrumentalizată, în scopuri nobile sau nu) și amnezia. Istoricii și activiștii

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

bătălii din istoria Franței, unde fiece sabie pare un crîmpei din aurora boreală și unde regii și împărații înarmați se perindă ca un alai de centauri cu capetele încoronate. Aceste scene de bătălie pe mare ale lui Garnery ar fi vrednice să figureze într-o asemenea galerie. Aptitudinea naturală a francezilor de a surprinde pitorescul lucrurilor se vădește îndeosebi în acele picturi și gravuri ale lor, care au ca subiect vînătoarea de balene. Neavînd nici a zecea parte din experiența englezilor

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un certificat emis, pe bază de jurămînt, de către un judecător de pace din Groenlanda; într-o chestiune atît de importantă, așa s-ar fi cuvenit să procedeze! în afară de aceste frumoase gravuri ale lui Garnéry, mai există alte două gravuri franțuzești vrednice de luare aminte, aparținînd unui artist care semnează H. Durand. Una dintre ele, deși nu are vreo legătură directă cu subiectul nostru, merită să fie pomenită, pe alte temeiuri. Ea înfățișează o priveliște din insulele Pacificului, într-o amiază liniștită

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
LXXIII CAPUL CAȘALOTULUI - VĂZUT PRIN CONTRAST Iată-i așadar pe cei doi leviatani aduși cu capetele unul lîngă celălalt. Să ne apropiem de ei, cu propriile noastre capete. Dintre leviatanii „în-folio“, cașalotul și „balena normala“ sînt, de departe, cei mai vrednici de luare-aminte. Sînt singurele balene pe care omul le vînează sistematic. Pentru nantucketezi ele reprezintă cele două extreme ale tuturor varietăților cunoscute. întrucît deosebirile aparente dintre aceste două balene se vădesc mai ales în capetele lor și întrucît în clipa

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
răspuns, cu anticipație, la acest argument: nu e nevoie, zicea el, să presupunem că Iona a fost înmormîntat de viu în pîntecul balenei - ajunge să spunem c-a fost cazat provizoriu într-un ungher al botului ei. Această ipoteză a vrednicului episcop pare destul de rezonabilă, căci gura balenei normale poate efectiv adăposti două mese de whist, cu toți jucătorii așezați comod. Se prea poate, de asemenea, ca Iona să se fi aciuiat într-o măsea găunoasă a balenei - deși, dacă stau

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
degrabă despre opera bufă decît despre infern, acela care îi consideră pe Cowper, Young, Pascal, Rousseau niște bieți oameni bolnavi și jură, toată viața - lipsită de griji - pe Rabelais ca pe un înțelept acceptabil, adică vesel - omul acela nu e vrednic să se așeze printre morminte și să spargă țărîna jilavă și verde cu admirabila și adînca înțelepciune a lui Solomon. Dar pînă și Solomon spune că „inima fiilor omului este plină de răutate și nebunia în inima lor dăinuiește cît

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la număr! - au convins guvernul britanic să trimită, parte pe cheltuiala și sub oblăduirea lor, cred - corveta Rattler într-o expediție de explorare pe Mările Sudului. Sub comanda unui căpitan din marina militară, acel Rattler a făcut o expediție răsunătoare, vrednică de numele vasului, aducînd unele serviciiă nu se știe exact cum și ce fel. Dar nu numai atît: în 1819 aceeași firmă a echipat o balenieră proprie, trimițînd-o într-un voiaj de explorare pe îndepărtatele mări ale Japoniei. Baleniera aceea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
căpitanul Coffin din Nantucket. Cinste, deci, familiei Enderby, a cărei firmă există, cred și în zilele noastre, deși fondatorul ei, Samuel, trebuie că și-a aruncat demult ancora în Mările Sudului de pe lumea cealaltă. Corabia botezată cu numele lui era vrednică de această onoare, fiind o navă foarte rapidă și nobilă din toate punctele de vedere. M-am suit la bordul ei odată, într-un miez de noapte, undeva în largul coastelor Patagoniei și am băut la teuga un foarte bun

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva jetul, m-am minunat că regele considera o capelă drept un obiect vrednic de colecția lui. A rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-a uimit faptul că preoții jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Pe punte, hai! Ă Căpitane Ahab, replică secundul, roșind și înaintînd în cabină, cu o îndrăzneală ciudat de prudentă și respectuoasă, ce părea nu numai dornică să evite orice izbucnire, dar și lipsită de convingere interioară-Ăcăpitane Ahab, un om mai vrednic decît mine ar putea accepta din partea dumitale ceea ce n-ar răbda din partea unui om mai tînăr și mai fericit, da, căpitane Ahab! Ă Mii de draci! Cutezi așadar să mă critici? Pe punte! Ă Nu, domnule căpitan, încă nu! Te

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
legendar, la care-ar fi putut să viseze mai tîrziu; și ea și copiii ar fi trăit într-o îndestulare, capabilă să îndepărteze grijile. Dar Moartea l-a doborît nu pe el, ci pe un frate mai mare, un om vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să întorc pe dos o haină veche, lăsînd-o cu căptușeala afară! Nu-mi place cîrpăceala asta, nu-mi place de fel, e o treabă înjositoare, nu-i de rangul meu. Cîrpăcelile să le facă, dacă vor, cîrpacii! Noi sîntem mai vrednici decît ei. Mie-mi place doar o treabă curată, cinstită, făcută cu socoteală, o treabă pe care să o fac de la început, s-o știu pe jumătate gata cînd ajunge la jumătatea ei și gata cînd e gata - nu o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cu fruntea ei albă; dar, în timpul acestei mișcări, observînd pesemne coca neagră a corabiei, ce se ținea pe aproape și socotind că aceasta era pricina tuturor necazurilor ei - sau poate închipuindu-și că e un dușman mai nobil și mai vrednic de luat în seamă - porni fulgerător spre prova lui Pequod, ciocnindu-și fălcile prin spuma scînteietoare. Ahab se clătină și răcni, pleznindu-se cu palma peste frunte: Ă Orbesc! Oameni buni, veniți în fața mea, ca să pot merge pe dibuite! E pe-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

Academia. Presa din aceste săptămâni e plină de bilanțuri care scot În lumină rodnicia muncii intelectualilor. În Scânteia, bunăoară, pot fi citite lozinci ca acestea: „Cărturari! Manifestați activ hotărârea voastră de luptă Împotriva ațâțătorilor la război” sau „Să fim ostași vrednici ai marii armate a păcii, culturii și progresului”. Din numeroasele articole În avanpremiera congresului, publicate În Contemporanul, reținem doar câteva care spun totul Încă din titlu: Intelectualii - armată combatantă de acad. prof. Ștefan Nicolau 12; Imperialiștii americani au Întocmit un

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Dar principalul izvor de creație Îl pot găsi scriitorii mai cu seamă În zilele mărețe de astăzi, zile de transformări revoluționare nu numai ale alcătuirii economice, sociale și politice, dar și ale conștiinței oamenilor. Ele oferă scriitorilor nu numai fapte vrednice de a fi descrise În opere de valoare, ci și nenumărați eroi demni de pana celor mai mari talente. E destul să privim În jurul nostru: fruntași În producție, gospodarii pricepuți ai noului stat, oameni minunați veniți de jos din masa

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lor artistice, s-a arătat În plenul Uniunii Scriitorilor Sovietici, critica va putea fi la Înălțimea operelor create În condițiile regimului socialist. (Ă). Nu Întotdeauna Însă, creatorii de opere literare, precum și masele de cititori, au găsit În critică un aliat vrednic de marile țeluri ale construirii socialismului În țara noastră, În realizarea cărora arta și literatura au un rol important. Pus În fața unor opere literare, care Înseamnă realizări valoroase În domeniul culturii, un succes al luptei dusă de clasa muncitoare, În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
folosi tractoarele. Autorul urmărește Însă nu desfășurarea procesului În sat, cât transformarea conștiinței tinerilor tractoriști. (Ă). Observațiile de până aici pot fi Înmăunchiate Într-una cu caracter mai general, privind eroul pozitiv În volumul recent al lui Petru Dumitriu. E vrednic de semnalat că, dacă În Bijuterii de familie eroul pozitiv era destul de șters, În Vânătoarea de lupi el este mai bine concretizat, pentru ca În Nopțile din Iunie el să apară În toată vigoarea sa. Petru Dumitriu a dobândit acest succes

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

ar fi chestiunile de tratat. Iar dacă se pun în discuție chestiuni ce privesc interesele femeii, cel puțin unul din consilierii tehnici trebuie să fie o femeie. Femeile dar să fie mândre de această dreaptă recunoaștere și să se arate vrednice de încrederea ce li se arată. Să se pregătească cu seriozitate femeile culte în special, decât să piardă timpul în fel de fel de ocupații frivole și sterile. Organizațiile feministe le stau la dispoziție, iar la nevoie înscrieri individuale cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
acest congres se încheie o activitate de 25 de ani, la care necurmat unii dintre noi au stat la postul de datorie și răspundere. Cred că este bine să începem lucrările noastre cu câteva clipe de reculegere pentru cei mai vrednici, plecați dintre noi și anume: Anastasia Filipescu, Zoe Gr. Râmnicenu, Dimitrie Butculescu, Esmeralda Manu, Ion Scurtu, Dimitrie Onciul, ștefan Negulescu, Olga Rotoride, Maria Cămărășescu, Eufrosina Constandache, Petre Gârboviceanu, toți slujitori cucernici ai marelui crez ce ne-a unit pe toți

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
o școală Primară foarte mult frecventată, răspunzând unei nevoi simțite și acoperindu-și cheltuielile. Organizarea Comitetelor Parohiale la această Filială este din cele mai fericite; membrele Filialelor au știut să pună opera Societății Ortodoxe în serviciul asistenței. Filiala Piatra Neamț, cu vrednica ei prezidentă a făcut din căminul său un centru de pregătire ortodoxă și națională a tineretului nostru. Filiala Cluj a activat într-un mod atât de strălucit, nu numai prin ajutorul bănesc dat Catedralei și Bisericii din Cluj, dar a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dintre elevele mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare, distinsa noastră colegă, d-na Calypso Botez. Am admirat talentul de organizare și frumoasele realizări ale comitetului ce dirijai, la sărbătoarea de 10 ani a filialei din acel oraș, precum și progresele școalei de gospodărie întreținute prin munca comitetului ce

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mă bucur din suflet să vă revăd pe toate cu prilejul viitorului congres al Federației Uniunii Fem. Române cu Asociația noastră. Până atunci, urez sincer viață lungă Ziarului Nostru și succese mari prea distinsului comitet din Constanța în frunte cu vrednica și inimoasa-i prezidentă. Elena C. Meissner Omagiu Ziarului Nostru În numele Uniunii Femeilor Române reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea ce a fost desfășurată în acest deceniu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]