2,517 matches
-
nopțile și zilele petrecute în această pustie haltă terestră. Și cred că, după lungi ore de drum, scot un mult prea european suspin de ușurare cînd în fața ochilor noștri albastră și calmă, înfruntînd cu valurile ei pe cele ale nisipului vuiește în sfîrșit... Marea. PE PĂMÎNT, ÎN AER ȘI PE APĂ... Dacă mă gîndesc bine, cred că, pe pămînt și în aer, am călătorit cu tot ce poate fi folosit pentru transportul uman. Nu pot spune același lucru despre deplasarea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
facsimil În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot de vânt cu salcii amare Prin turnuri de drum Încăierat cu legende Carul cu poeții sălbatici În genunchi trage noaptea din luna Păsările vuiesc În sângele pământului Și musca să zboare prin arbori În sus Lumină Își spală ochii În trandafirul albastru de câmp Iarăși În facsimil Primul avion a fost o pasare Cu chip de inventator Vlaicu l-a aruncat În jocul luminii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este, ca de o operă poetica este vorba”. Proband ,,talentul de poet al lui Alexandru Malin Tăcu”, făcând referire la poezia ,,Iron Maiden” pe care o redam alăturat, Liviu Antonesei Îngăduie și Întâlnirea cu povestea autorului: ,, Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și Înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delphi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceață târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbră Pământului/ Ieșeau din izvoare să Întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Că tunetul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
azi până la sfârșitul timpului, el are și va avea mereu 17 ani: ,,Copilul face poezii Începând cu razele -/ Sufletul iese din timp”. El știe acest lucru Încă de la 10 ani, cănd descrie Frumusețea bătrânilor copaci. ,,Călătorul profund” vede cum ,,Păsările vuiesc În sângele pământului/ Și musca să zboare prin arbori În sus” și inventează o floare, cum ar spune Nichita Stănescu: ,,Lumina Își spală ochii/ În trandafirul albastru de câmp” - Însă a inventa o floare Înseamnă a inventa sentimente - și mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
câmp „În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot de vânt cu salcii amare Prin turnuri de drum Încăierat cu legende Carul cu poeții sălbatici În genunchi trage noaptea din luna Păsările vuiesc În sângele pământului Și musca să zboare prin arbori În sus Lumină Își spală ochii În trandafirul albastru de câmp” A adormit de liniște, ca florile din poezia să. Diminețile se gândesc Încă la el, iar el, În genunchi, trage
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
particulier, tout comme l'unité est redevable à la même vie historique, dans la mesure où les communautés ont entretenu des relations entre elles. Le moyen par lequel s'est réalisé et se réalise encore cette unité est la communication vue comme un transfert d'éléments (culturels et linguistiques) d'un groupe ethnique à l'autre et comme une circulation des valeurs cultu-relles, ayant comme résultat une homogénéité conceptuelle et interprétative. En plus des aspects culturels et linguistiques qui rapprochent les
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se păzească de zeii aflați în preajma lor, tatăl ei exclamă mândru : Au venit !/ i-am vrut și au venit ! Mă simt, tebani,/ ca rupt din cer ! (scena 6). Ajuns în proximitatea divinităților (cât de-aproape/ eram de zei, și cum vuia crescută/ preajma de duhul lor ! - scena 7), Oedip e gata să încalce legile omenești sau divine din dorința nestrămutată de a afla adevărul : Totul mi-e permis și nu m-oprește/ nimic din cer și din infern ! (scena 8) În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de necaz. Am ajuns la luncă și când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte, vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor și buștenilor cărați. Ce era de făcut? Să mergem pe la podul din Frătăuții Noi, ne prindea noaptea. Înconjurând astfel, drumul se lungea, ajungând la vreo 16 km. Așa că ne-am hotărât: trecem râul prin vadul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Știam unde locuiau, deoarece mai fusesem pe la ei. Acești doi frați Răzmeriță erau nepoți de soră ai tatălui meu. Nu stăteau prea departe de noi. Căsuța lor era o bijuterie arhitectonică ascunsă într-o pădurice de conifere. "Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans." (N. Labiș) Încă de la portiță te primeau ca într-o îmbrățișare ipotetică aerul ozonat al înălțimilor montane și mirosul tămăduitor de rășină parfumată. În pridvorul cu flori atârnătoare, două șezlonguri, aduse direct din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de urgență privind unele mize importante pentru cultura românească sau universală. În eminescologie, bunăoară, s-a ivit problema revizuirii biografiei ultimelor șase ani de viață ai poetului. Au existat și există încă opoziții înverșunate. Dar contribuțiile mele, ale regretatului Ovidiu Vuia, ale lui Nicolae Georgescu, D. Vatamaniuc, Constantin Barbu, Ion Filipciuc, Călin L. Cernăianu au reușit să aducă suficiente probe pentru a spulbera mistificările istoriei literare de până acum. Pe cei câțiva eminescologi nonconformiști ne mai apropie și alte priorități, cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
stil tot mai original, fiind printre pionierii noului gen : tangoul. Care cucerea Bucureștiul cu o viteză nemaiîntâlnită. Care se răspândește în câteva nopți ca o boală, influențând din ce în ce mai mulți dizeuri cu ritmurile lui senzuale și delicioase, făcând ca toată lumea să vuiască despre aceste cântece de amor, care se și dansau, aproape erotic, la marginile orașului. Nici presa nu a putut sta deo- parte, aducând în prim-plan moacele și numele unor tineri îndrăzneți, care erau tot mai pe val, scoțându-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scenă. — Știți versurile ? le-a șoptit el lui Jenny și Radei, în timp ce publicul îi aclama. Cristi nu cântase cu nimeni Zaraza până atunci. — Glumești, nu ? a râs Rada și a făcut semn orchestrei să înceapă piesa. A doua zi se vuia necontenit despre trio și despre cum sunase Zaza cu refrenul cântat de cele două staruri feminine, terminat cu un ropot de aplauze care se auzise în tot centrul Bucureștiului. Și tot de atunci, văzând cât de bine se înțeleg și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mult. — Vai, dar ce minciuni gogonate îndrugi... Tu nu vezi cum îți sclipesc ochii după ea ? Și cum te comporți în prezența ei ? Ești un cu totul alt om. Și tu nu vezi cum sunteți împre- ună ? De ce crezi că vuiește lumea de voi ? Eu îți spun : ai găsit-o ! Ea e ! De ce te codești atâta ? — Titi, și eu îți spun : mi-e dragă ca o soră și atât. Lumea mereu vorbește de oricine și îi trece repede. Da, evident că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a dat și aici, la radio, la Paris, Zarază-ta ? — Serios ? spuse fascinat Cristi, aflând că succesul minu- natei melodii cu care își începuse marea sa carieră depășise și granițele țării. — A fost o nebunie și alta nu ! Tot Montmartre- ul vuia pe tangoul dumitale ! Și ca să vezi, întâmplare, na, noi nici nu știam cine-l cântă ! Foarte târziu am aflat... — Domne, dar ce versuri ! Ce versuri superbe ! — Ale lui Pribeagu. Ion Pribeagu ! specifică Cristi, bucuros. Care Pribeagu, umoristul ? — El însuși ! — Asta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bogătașul Cristian Vasile renunța și la cel mai mare contract pe care îl obținuse vreodată. Alții spuneau că femeile și băutura îi luaseră mințile și nu a trecut mult până când cineva l-a auzit tușind ca un bolnav de plămâni, vuindu-se apoi în tot orașul că de fapt puterile erau cele care nu-l mai lăsau să fie marele dizeur al vremu- rilor, urmare a vieții sale destrăbălate și fără limite. Sau, în fine, că gloria atât de mare pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
convingere, să ne transportăm, cum se zice, farmecul, dacă nu și prestigiul, pe „scândurile puterii”, sub lumina reflectoarelor ce ard zi și noapte și la care cască gura sute și mii de fețe nevăzute, ale căror voci se aud uneori vuind așa cum se aude vântul uneori lovind de muchiile ascuțite, de piatră, ale vreunui chei Înalt. La vreo lună de la primul congres liber al scriitorilor, s-a ținut o plenară care a adunat toată crema literară din țară și a Bucureștilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
românești. Românilor le place de altfel să creadă că au aptitudini deosebite În acest domeniu. Aurel Vlaicu (1882-1913), constructorul unui avion de concepție proprie (cu care s-a prăbușit, Încercând să treacă Carpații), este un erou național. Pentru români, Traian Vuia (1872-1953) este autorul primului zbor din lume realizat exclusiv cu mijloace proprii de bord (În 1906), iar Henri Coandă (1886-1972), constructorul primului avion cu reacție (În 1910). Din păcate, ei sunt mai des pomeniți În România decât În Occident. Invențiile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noastre naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
-a, revăzuta, Weidenfeld and Nicholson, Londra, 1984. Vasoli, Cesare, ""The Machiavellian Moment": A Grand Ideological Synthesis", în Journal of Modern History, XLIX, 1977, pp. 661-670. Vidal-Naquet, Pierre; N. Loraux, "La formation de l'Athènes bourgeoise", în Vidal-Naquet, La démocratie grecque vue d'ailleurs. Essais d'historiographie ancienne et moderne, Flammarion, Paris, 1990, pp. 161-209. Weinstein, Donald, Savonarola and Florența: Prophecy and Patriotism în the Renaissance, Princeton University Press, Princeton, 1970. Witt, Ronald G., Coluccio Salutați and His Public Letters, Droz, Geneva
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bei den Griechen, Frankfurt a. M., Suhrkamp, 1980; P. A. Rahe, "The primacy of politics în classical Greece", în American Historical Review, LXXXIX, 1984, pp. 265-293; P. Vidal-Naquet e N. Loraux, "La formation de l'Athènes bourgeoise", în Vidal-Naquet, La démocratie grecque vue d'ailleurs. Essais d'historiographie ancienne et moderne, Paris, Flammarion, 1990, pp. 161-209. Cf. anche i contributi în City-states în classical antiquity and medieval Italy, A. Molho, K. Raaflaub și J. Emlen (eds), Stuttgart, Steiner, 1991. Acest punct era bine
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prestigioase nume, așa-ziși "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu, cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației". Adrian Dinu Rachieru detaliază și nuanțează aceste opinii, alături de care, sau ca un îndreptar pentru cititori, își exprimă și propriul punct de vedere, obiectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oportun pe G. Călinescu, T. Vianu, Petru Creția, D. Vatamaniuc, Augustin Z. N. Pop, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihail Straje, Petru Rezuș, N. Densusianu, G. Ibrăileanu, Titu Maiorescu, Rosa del Conte, D. Popovici, D. Murărașu, Petru Caraman, Ion Rotaru, Ovidiu Vuia, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, I. Negoițescu, C.G. Ursu, Fănică N. Gheorghe etc., deopotrivă critici și istorici literari din Moldova, asupra cărora se impune a lua aminte în mod aparte: Mihai Cimpoi, Pavel Balmuș, C. Popovici (e adevărat, cu studii mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
VIII , 125 Vlad, Mihail I., VII, 115 122; X, 189 199 Voia, Vasile, VII, 131 138 Voica, Adrian : III, 167 171; VI, 202-206; VII, 194 198; 198 203; VIII, 193 199 Voncu, Răzvan : VII, 162, 167 Vrănău, Vasile: VII, 119 Vuia, Ovidiu : II, 61 66 ; III, 30 35 ; V, 21 Z Zamfir, Mihai, V. 71 Zarifopol-Illias, Christina : IV, 9 13 Zava, Horia : VI, 224 229 Zisu, Aurelian : III, 59 63; VII, 110 111 Zub, Al. : III, 57 59 Zugun, Petru : II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lor; ziua făceau vânaturi, sara stăteau la masă cu lăutari care le cântau pe gâtul scripcei cântece de cele lungi bătrânești ce-i gâdileau la inimă, și așa o duceau într-o petrecere până-n iarnă de la moșie la moșie, de vuiau satele și pădurile de cheful boieresc. Erau primitive, barbare, dacă vreți acele vremi, pe când pentru câțiva stupi de miere se cumpăra o moșie, pe când fiecare își făcea numai atâta semănătură cât îi trebuia pentru casă, iar restul pământului era acoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]