3,544 matches
-
apariția unei noi ordini sociale și politice, bazată pe raționalizare, calcul economic, urbanizare, noi forme de protecție socială, pe de altă parte ea a condus la anomie și lipsa unei direcții istorice (Durkheim), alienarea muncii și exploatare (Marx), birocratizare excesivă (Weber), atomizare socială (Simmel), creșterea gradului de supraveghere (Foucault) etc. În acest sens înțelegem interpretarea baudrillardiană a modernității ca paradox, implicând distrugere, schimbare, ambiguitate și transformând criza în valoare proprie. De altfel, în jurul ideii de paradox își construiește discursul despre modernitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
critici consideră că, în pofida evidențelor textuale și a raportărilor frecvente ale lui Baudrillard la Marx, în special în opera timpurie, o influență și o afinitate mult mai mari sunt cele pe care o întreține opera sa cu aceea a lui Weber (în special în ceea ce privește dezvrăjirea și raționalizarea lumii). În mod evident, mai există și alte influențe pe care opera sa le-a incorporat prin acceptare sau prin critică; preluându-l pe Charles Levin, care declarase că se pare că Baudrillard a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exotic; Baudrillard se distanțează, de asemenea, și de modalitatea de a scrie despre America a altor gânditori precum Tocqueville, Emile Levasseur, André Siegfried etc., "America sa siderală fiind universul semnificanților care circulă liber (free-floating signifiers). Spre deosebire de intelectualii europeni timpurii (Tocqueville, Weber, Adorno), care au încercat să ofere lecturi interpretative naturii americane prin intermediul unui contact extensiv cu persoane obișnuite și nu numai, Baudrillard evită adâncimea, descoperind un sens profund al păcii și nostalgiei în lumea de plastic pe care o privește insistent
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
370 pag., 58.000 lei • Etnoestetica, Petru Ursache, 304 pag., 26.000 lei • Globalizare și cultura media, Adrian Dinu Rachieru, 150 pag., • Intelectualii în Europa secolului alXIX-lea, C.Charle, 316 p., 250.000 lei • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber, 344 p., 105.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 1 (sec.XVII-XIX), Barbara Jelavich, 356 p., 170.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 2 (sec. XX), Barbara Jelavich, 432 p., 200.000 lei • Istoria civilizației britanice vol. 1, Adrian Nicolescu, 576 p.
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
la bază un fenomen mai amplu, analizat în partea a doua intitulată "nihilism în stil american". Prima și importanta notă a acestui nihilism este relativitatea valorilor, preluată pe "filiera germană": de la Nietzsche la Heidegger și H. Arendt, prin Freud și Weber, filosofia clasică germană, apoi Marx și frankfurtienii. Nietzsche considera că valorile sunt produse de spirite etno-naționale, iar continuatorul său, Heidegger, susținea că nici nu este posibilă traducerea valorilor dintr-o limbă în alta. "Gândirea germană nu tindea spre eliberarea cuiva
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
însuși a făcut doctoratul cu neoconservatorul german Leo Strauss (1899-1973) la Universitatea din Chicago. Pentru că nu tot ce a scris Nietzsche este plauzibil, se va ține seama și de opiniile altor filosofi, dar și de propria judecată a fiecăruia. Max Weber în Etica protestantă a inventat harisma lui Calvin, transferată în "etica muncii", în conceptul de "piață liberă". Dar dacă s-ar adeveri toate aceste reprezentări, atunci "viziunile copleșitoare ale filosofilor germani pregătesc tiraniile viitorului". (12, p. 286) Or, cum vom
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
biblici iudeo-creștini marchează istoria temporală a lui Israel. Profetul islamic recunoaște șapte sensuri ascunse ale mitului, care merg de la Adam la Mohammad. Corbin sublinia că Profetul are o existență metaistorică. El este un fel de tip ideal à la M. Weber. Din cei 24 mii de profeți anecdotici și emisari, șapte sunt cei mari, pentru că doar ei au avut viziunea Îngerului: Adam, Noe, Abraham, Moise, David, Isus, Mohammad. Fiindcă sunt "prietenii lui Dumnezeu", ei nu pot fi decât ezoterici. Numai imamii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
alianță, legătură carismatică) a lui Schmalenbach, sociologia rațională a lui L. Von Wiese, care definește procesul social cu ajutorul comportamentului individual, mediului natural și comportamentul altuia. Adăugând și distincția diltheyană dintre "explicația naturii" și "înțelegerea sufletului", sociologia comprehensivă a lui M. Weber și metodologia transferului în psihologia lui C.-G. Jung, Durand oferea o sumă de noțiuni și perspective pentru a depăși "atâtea dificultăți inerente societăților noastre și pedagogiilor noastre totalitare, dificultăți din care izvorăsc în mod anarhic, de treizeci de ani
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
întâmplat odată cu transformarea guvernului într-o "ierarhie de manageri birocratici". Managerii se pretind și "experți" sau "profeți" pe motiv că ar fi în posesia unor legi formulate de științele sociale. Potrivit primei versiuni de "teorie a birocrației" lansată de Max Weber la începutul secolului al XX-lea, birocratul se definește prin "capacitatea sa de a dezvolta un sistem de cunoștințe științifice, mai ales cunoștințe științifice sociale, organizat în termenii unui complex de generalizări universale cu caracter de lege (...)". (Idem., p. 108
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
St. Anthony's college din Oxford). La ultimul colegiu a venit după plecarea istoricului Raymond Carr, "un grand simplificateur, un gânditor netulburat de problemele și dificultățile care au marcat subiectul (determinismul, n.ns) odată cu Herder și Hegel, Marx și Max Weber", scria I.Berlin în (4a, p. 60). Din argumentările acestuia din urmă rezultă că societățile deschise sunt posibile pentru popoarele cu grade mari de libertate pozitivă ("a fi propriul tău stăpân") și negativă ("a nu fi împiedicat de alții") de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Vest, precum și capitalurile provenite în mare măsură din vânzările bunurilor și instalațiilor evaluate în prețurile deșeurilor. Este o realitate că, pe astfel de căi, multe capitaluri de la noi s-au dobândit conjunctural de către oameni cu înclinații "tradiționale", cum numea Max Weber zgârcenia și cerșetoria, lipsa de scrupule în afaceri, speculațiile, înșelătoriile și altele asemănătoare. (21, p. 158 ș.u) Două enunțuri opuse revin mereu în jargoanele unor politicieni "moderni" de la noi: "capitalism cu orice preț!" și "jos cu trecutul recent și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere din franceză de B. Ghiu și M. Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 20. B. Russell, Istoria filozofiei occidentale, vol.I-II, traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. 21. M. Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. 22. A. Régine, Iudaismul, traducere de A-G. Georgescu Obrocea, Editura Coresi, București, 2000, p. 144. 23. M. Dogan, D. Pelassy, Economia mixtă. Jumătate capitalistă, jumătate socialistă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
244 Vietnam / 21, 63, 116, 131 Vinea I. / 53 violența simbolică / 16, 129, 198 Vlasov (generalul) / 255 Voltaire / 103, 108 W Wagner / 121 Waldemar F. / 240 Walentinowicz A. / 39 Wałesa L. / 39-40, 261 Wall Street / 92 Wallerstein I. / 43, 67 Weber M. / 118-119, 137, 144, 175, 184, 234, 244, 254 Weischedel W. / 153, 207, 210, 351 Wiener N. / 208 Wiese L. von / 144 Wilson W. / 38, 278 Wright G. H. von / 153 Y Yeats / 121 Z Zalmoxis / 236, 320 Zeus / 141
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a gândirii kantiene, geometria, construcția arhitectonică a gramaticii sau istoria naturală stau ca model al filozofiei. Continuitatea și unitatea experienței sunt astfel asigurate, prin rolul pe care îl joacă ideile în constituirea noului câmp al „ordinii“ cunoașterii. După cum observă și Weber, experiența rămâne pentru Benjamin, ca și pentru Kant, o condiție (Bedingung) a cunoașterii, ca sursă a legitimității acesteia. Schimbarea vine însă din reevaluarea acestei legitimități: nu mai este vorba de o legitimitate a obiectului/sursei, ci a ordinii cunoașterii înseși
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
concomitent, ca pe salvarea ei. Șocul întâlnirii cu fenomenul mișcării urbane este „depășit“ (aufgehoben) de întâlnirea cu originea ei multiplă. Cu termenii deja discutați în primul capitol, este vorba de surprinderea acestei mișcări într-o imagine dialectică. Textul lui Samuel Weber „«Streets, Squares, Theaters»: A City on the Move - Walter Benjamin’s Paris“ poate fi folosit în precizarea acestei sarcini. Parisul secolului al XIX-lea este orașul care intră în atenție în acest text, oraș care, după Benjamin, se află în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
zu übersehen.“ O nouă topografie ia naștere plecând de la imaginea pragului: una construită nu atât pe baza mișcării de translație și a deplasării în extensiunea spațiului, cât pe redefinirea relației dintre interior și exterior și pe extinderea unor mărimi intensive. Weber dă, pe urmele lui Benjamin, câteva exemple de formațiuni „de prag“ ale lumii urbane: teatrele ambulante care apar și apoi dispar, pentru a reapărea în diverse locuri, delocalizând și re-localizând orașul paralel cu desfășurarea sa liniară, progresivă; străzile care poartă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
existat în zona respectivă (precum Château d’Eau); nemurirea locală (kleine kommunale Unsterblichkeit) asigurată de localurile care încurajează proliferarea memoriei unui personaj prin reiterarea ca diminutiv a câte unui nume important (Petits Vatels sau Petits Riches). În fiecare caz, afirmă Weber, poate fi percepută o punere în scenă a unui prag, întrucât este vorba nu despre translația unei realități dintr-un punct definit al spațiului în altul, ci despre „expansiunea“ și creșterea organică - s-ar putea spune - a unui nume sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de globalizare a avut ca efect mcdo-naldizarea societății nu numai în domeniul culinar, dar în multe alte sectoare ale vieții sociale 188. Teoria lui Ritzer se bazează atât pe critica marxistă a sistemului capitalist, cât și pe teoria lui Max Weber referitoare la raționalizare, fermecare și trezire din starea de vrajă în societatea capitalistă. Sistemul mcdonaldizat, capitalist, este un sistem rațional și birocratic, fiind astfel lipsit de magie sau mister, ceea ce ar conduce, potrivit lui Ritzer, la senzația de nesiguranță, la imposibilitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în societatea capitalistă. Sistemul mcdonaldizat, capitalist, este un sistem rațional și birocratic, fiind astfel lipsit de magie sau mister, ceea ce ar conduce, potrivit lui Ritzer, la senzația de nesiguranță, la imposibilitatea de a anticipa și de a fi creativ. Asemenea lui Weber, și apoi lui Campbell 189, Ritzer consideră că misterul în societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu toate lipsurile ei, a fost apreciată și criticată de cercetători, care au publicat o întreagă literatură de discutare, clarificare sau respingere. Printre reproșurile primite, am putea menționa insuficienta bază teoretică pe care se construiește teoria lui Ritzer (Marx și Weber și, tangențial, teorii mai recente), ignorarea completă a "aspectului cultural" al sistemului McDonald's, cu impactul său puternic pozitiv, prea mult pesimism, precum și un negativism nefondat. Teoria lui Ritzer atrage însă atenția asupra unor chestiuni esențiale în analiza și înțelegerea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
democrația pentru a înțelege totalitarismul, și trebuie operată o navetă teoretică de la un concept la celălalt pentru a-l înțelege și pe unul, și pe celălalt. Să ne-nțelegem: confruntarea se referă aici la "tipuri ideale", după expresia lui Max Weber. Totalitarismul total este imposibil, și orice tentativă a totalitarismului de a accede la absolut îl autodistruge (așa cum s-a întîmplat în cazul Cambodgiei lui Pol Pot). Totalitarismul poate fi mai mult sau mai puțin deschis, se poate liberaliza mai mult
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
considerente morale în condițiile în care diferite situații excepționale atrenează nevoia unor "mâini murdare" care să rezolve probleme diferite de cele ce pot aparea în orice alt domeniu al vieții (Coady 2006, 403-404). Mulți filozofi, precum Machiavelli (1996) sau Max Weber (1992) au considerat chiar că practicarea minciunii publice este de cele mai multe ori necesară pentru asigurarea binelui comun. Conform opiniei acestora actorul politic nu ar trebui să țină cont, asemeni omului obișnuit, de preceptele religioase sau etice. Acesta trebuie să se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aceasta tinde de asemenea să corupă și să se generalizeze, afectând în timp încrederea electoratului în clasa politică. Deși există numeroase teorii realiste asupra comportamentului politic, ce privesc politica drept un mediu în care morala nu are ce cauta (Nietzsche, Weber, Schmitt), astfel de comportamente rămân blamate de societate. Dimensiunea morală a omului este una care, chiar dacă are perioade de eclipsă, este inerentă acestuia și nu poate dispărea definitiv (Iliescu 2007, 158), iar conduita diferiților actori politici va fi judecată și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
totalitară, București: Athena. Troncotă Tiberiu. 2006. România comunistă. Propagandă și cenzură. București: Tritonic. Tudor, Marius; Gavrilescu, Adrian. 2002. Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă. Iași: Ed. Multiprint. Vaus, David. 2001. Research Design in Social Research, London: Sage Publications. Weber, Max. 1992. Politica, o vocație și o profesie, București: Anima. Webster, Chris: Corruption and the smallholder: a review of current literature and research, disponibil la: www.worldaginfo.org/files/Corruption%20and%20the%20Smallholder1.pdf Yin, Robert K. . 2003. Case Study
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este definitorie în formarea identității individului. Limba maternă, criteriu esențial de diferențiere și de identificare (Weber 1956; Bourdieu 1979; Laitin 2000), spre deosebire de religie, clasă sau profesie, este mai puțin supusă transformărilor (Weber 1956; Connor 1967; Lijphart 1977; Dogan 1999). Edificatoare în acest sens este afirmația lui Brian Barry, potrivit căreia, spre deosebire de grupurile religioase și socio-economice, grupurile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]