10,579 matches
-
fără tron,/ În nopți de rai vibrarea din lună o răstorn/ Pe nimbul ființei tale de candidă regină”/ Ești taina mea pe care la nimeni n-o întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon...” (Taine, sonet). Ion Dodu Bălan (România, prof., dr., critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator) este scriitorul pentru care valorile naționale, inclusiv, limba româna, tradițiile, istoria
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea: Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
ei să fie “docteur”. Mama nu stia prea multe și nu e nimeni pe care să pot da vina pentru asta. Se mândrea cu mine. Mă voia ferit de nedreptățile vieții. Era cald în brațele mamei. Cu ochii întredeschiși, îi zăream firele albe de păr impletindu-se între ele. De tată nu-mi amintesc prea multe, era mai tot timpul absent. Scria mult și nu dorea să îi întrerup valul de idei cu prostiile mele puerile. Adesea, când luăm masă, mă
RESEMNARE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373755_a_375084]
-
03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-aș mai putea trăi încă o dată, Să-mi iert trecutul dar și viitorul, De la fereastra de-amintiri ridată Să vezi venind la tine călătorul. Nu prinț semeț ori cavaler în zale. Ai să zărești venind ca o părere. Un simplu om pășind stăpân pe cale Și fluturând pe buzele-i tăcere. Primește-l blând, cum ai primi o ploaie Ce cade lin într-un decor tomnatic, Prelinsă printre răbdătoare straie Pe pielea ta, ca un
TE-AŞ MAI PUTEA TRĂI ÎNCĂ O DATĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373775_a_375104]
-
celălalt” * Poetul caută „un alt cuvânt” * „Peștii” lui Sorescu din „Iona” * Esse est percipi * Evadarea în utopie * Odin și tăietorul de lemne * Mediocritatea învinge spiritul aristocratic * „Eu este altul” * Fatalitatea convertirii în tragic * Adevărul: metaforă, metonimie, iluzie? * Primejdia de a zări Divinitatea * Tigrul albastru, un tabu sacralizat * Taina omului cifră * Misterul pietrelor zămislitoare * Deșertul biblic * Dumnezeu și Allah * Reîntoarcerea identicului * „Miracolul obscen” * Spațiul cuprinde totul * „Necesitatea nu are nici o lege”? * Haosul este inextirpabil * Cecitatea cerșetorului * (Co)relația mentor - discipol * Trăim în
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
premise strecurând în impresii columne de nori Dănțuiala cu y.ele în hore per.fide nu-ncetăm să ne plângem de vina din noi dar nu vrem într-un cuget s-adunăm umilința care vine cu mila și iubește prin zări Disperările sacre se alungă cu grija că din teama cea blândă vom renaște cântări către Cel ce e Tată și Frate și Maică promisă adunați împreună în Viața din noi... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (cap 1) AMINTIRILE UNUI COPIL La început am zărit o lumină, ceva alb ce venea de departe, un fel de voal ce se schimba în fel de fel de culori și nuanțe. Nestatornic, albul acela se transforma cănd în gry cenușiu înverzit pe la capete, cănd se păta în șuvițe
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
găsești cândva câteva nuanțe și-n bezna-adâncă. Ochii osteniți se-mpânzesc de ceață, nu mai vezi în jur codrii și izvoare, care în trecut fremătau de-o viață clocotitoare. Și aștepți. Nu ști ce aștepți de-o vreme în timp ce în zări un trist corn răsună, dar în minte n-ai lacrimi și blesteme, ci voie bună. Anatol Covali Referință Bibliografică: Așteptând / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1769, Anul V, 04 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol
AŞTEPTÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384711_a_386040]
-
În sinistre edificii De fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, Fioroși rânjesc în noapte, Caninii vrând a-și înfige În tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină Într-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, Când lângă ei zăresc stafii. Fantome din cimitire, Ca umbre dansând în noapte, Celor ce-s fricoși din fire Le dau reci fiori de moarte. Făpturilor din morminte, Tulburată e odihnă. De spirite-s bântuite, Ce le dau fiori în tihnă. Până-n zori, ca
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
de iarbă și nisip la nesfârșită goană și războiul fratricid purtat de furnici în numele sacrei ciosvârte. bătrân și surd vede cum pulberea veacurilor năpădește în straturi foșnitoare aceeași scenă și încă mai clipește uimit din miriardele-i de pleoape de parcă ar zări pentru întâia oară cât de măruntă este așa întipărită-n praf amprenta veșniciei. Referință Bibliografică: AMPRENTA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate
AMPRENTA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384756_a_386085]
-
Ce este cu mine? Sunt om „bătrân” deja. Acuși am cincizeci de ani”. Dar zâmbi gândului și intră plin de nerăbdare în local. Se așeză la aceeași masă, întâmplător era liberă. „Acesta o fi sectorul ei de lucru, poate o zăresc.” Da, o zări. Cu un vraf de farfurii pe braț. „Săraca, gândi el! Dar de cât necăjită în țară și poate fără serviciu mai bine așa. Doar nu toți au avut norocul meu!” Și iar se bucură de formidabilul noroc
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
mine? Sunt om „bătrân” deja. Acuși am cincizeci de ani”. Dar zâmbi gândului și intră plin de nerăbdare în local. Se așeză la aceeași masă, întâmplător era liberă. „Acesta o fi sectorul ei de lucru, poate o zăresc.” Da, o zări. Cu un vraf de farfurii pe braț. „Săraca, gândi el! Dar de cât necăjită în țară și poate fără serviciu mai bine așa. Doar nu toți au avut norocul meu!” Și iar se bucură de formidabilul noroc ce a dat
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
cât este de ocupat, că doar nu i-am mai trimis niciun client săptămâna asta! Ajunse la ocolul silvic, după o jumătate de oră, bună, de mers. Intră în încăperea destul de întunecoasă. Într-un colț, departe de masa ce se zărea în mijlocul încăperii, stătea un bărbat pe o bancă scurtă. Florica, îl zări și contrariată, îi spuse: ― Bine, măi, Constantine! Nu mai dai niciun semn? Te-am așteptat și aseară! N-ai venit de o săptămână la mine! Ce se întâmplă
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
client săptămâna asta! Ajunse la ocolul silvic, după o jumătate de oră, bună, de mers. Intră în încăperea destul de întunecoasă. Într-un colț, departe de masa ce se zărea în mijlocul încăperii, stătea un bărbat pe o bancă scurtă. Florica, îl zări și contrariată, îi spuse: ― Bine, măi, Constantine! Nu mai dai niciun semn? Te-am așteptat și aseară! N-ai venit de o săptămână la mine! Ce se întâmplă? Constantin, bărbat de vârstă medie, bine făcut, mustața subțire dându-i un
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
Dar acum nu sunt acasă decât frații lui mai mici, el și mama lui sunt pe câmp, îl găsiți numai către seară. Învățătoarea își notă adresa, și-i spuse fetei.: bine Lili, mă descurc eu. Chiar în ziua aceea după ce zări și ea că se întorceau oamenii de la câmp, porni la drum. Cei drept a mers o jumătate de oră. Ajunse la numărul de casă. O casă frumoasă, bine îngrijită, spunea că acolo locuiește o familie de gospodari. Ea se aștepta
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
câmp, porni la drum. Cei drept a mers o jumătate de oră. Ajunse la numărul de casă. O casă frumoasă, bine îngrijită, spunea că acolo locuiește o familie de gospodari. Ea se aștepta la o casă veche, prăpădită. În curte zări o căruță, un băiat vânjos descărcat tulei de porumb. Un câine furios se pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă, a
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
micuțe și dese către mine se ițesc zeci de pâlpâiri. Nu stau să le număr. Și nici nu pot să ghicesc ce le iscă. Grăbesc spre neunde, dar în timp obosesc. Trupul se scurge către un calm aproape firesc, când zăresc din alb-albăstrie icoană o față prelungă, vibrândă. Primesc pe dată dinspre doi ochi negri răsăriți dintre cearcăne vinete multe priviri ce m-alină și forță îmi dau s-alerg mai departe, tot mai departe... Rămâne pe retină un flux iubitor
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
noastre par a nu mai fi vizitate, pe la bordeie și conace, de acei doi bătrâni cu toiag, cutreierând în basme, nici îngeri nu mai sunt văzuți fâlfâind între turnuri, către meri înfloriți - Benvenuto Cellini a fost, poate, ultimul care a zărit, la crăpare de zori, dar nu îngeri, ci o puzderie de draci, sorbindu-se prin hornurile palatelor florentine. Deschizând Mai aproape de îngeri 1, antologia de traduceri din lirica religioasă - mai cu seamă a Apusului - și avându-l ca autor pe
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
avea nevoie de Svidrigailov.” „Dar de ce anume?” Îl caută, dar îl întîlnește tot într-un mod neașteptat. „Raskolnikov voi să se întoarcă și să plece, nedumerit că apucase pe bulevardul X, cînd, într-una din ultimele ferestre ale tractirului, îl zări pe Svidrigailov care ședea cu pipa în gură la o măsuță în fața geamului. Acest lucru îl miră grozav, îl sperie chiar.” Urmează o nouă pîndă, ca și prima dată, în care fiecare se preface că nu-l zărește pe celălalt
„Aparițiile” lui Svidrigailov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13488_a_14813]
-
tractirului, îl zări pe Svidrigailov care ședea cu pipa în gură la o măsuță în fața geamului. Acest lucru îl miră grozav, îl sperie chiar.” Urmează o nouă pîndă, ca și prima dată, în care fiecare se preface că nu-l zărește pe celălalt, urmărindu-se de fapt reciproc. De data asta cedează Svidrigailov: „Haide, haide, intră dacă vrei, sînt aici!” Acest „sînt aici”, spus pentru a-l încredința pe R. că el, Svidrigailov, chiar este acolo sună bizar. Bizar e și
„Aparițiile” lui Svidrigailov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13488_a_14813]
-
multor participanți, temători în semne. Rămasă în planul secund al manifestării, fiindcă ea era doar omul negru al Gildei, Salma Simona Malinovschi se aplecă înspre Alida Durbacă și așteptă oracolul. - Nimic nu mi-e clar în această nouă îndeletnicire. Pot zări înainte și înapoi cu secole, dar nu mi-e dat să văd ce se întâmplă în următoarele două, trei ore. - Instabilitatea stabilimentului sau debutul unei alte nenorociri, trebuie să se năzărească. Bănuind ce așteaptă și, din această cauză, ținând să
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
demnă de considerație - la tonalitatea liricii funerare din volumele Unicorn în oglindă (1975), Dialog la mal (1985), Euridice și umbra (1988). Din a treia culegere citată, un poem mă reține, de calitatea cea mai înaltă, Când nu ne vom mai zări... Poetul pleacă de la o credință populară - cea a numelui de taină, un eres răspândit pe întreaga planetă. Este vorba de efectul determinant al numirii asupra identității, numirea exactă dispunând de soarta celui astfel „identificat”. Un detaliu erotic subliniat de cercetători
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
-l pot spune // Odată, când nu voi mai fi / am să te chem / cu numele tău cel adevărat, / cel care nu ți-a fost dat să-l afli / câtă vreme am fost cu tine // Cândva, când nu mă vei mai zări, / am să-ți caut pașii, strigând / numele tău cel de taină, / pe care, auzindu-l pentru prima oară, vei ști / că a fost al tău dintodeauna // Cândva, când nu te voi mai putea privi / am să te chem fără veste
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
o strofă de-o mare frumusețe naivă, cu-n "copaciu" ale cărui frunze sînt înlocuite de părul d-aur "al unei copilițe" așezate echivoc pe-o cracă sub care-un cavaler se uită și vede ceea ce toată lumea știe că poate zări în asemenea situații: "Sus, p-o cracă, cavalerul "O copiliță vedea, "Răsfiratul ei păr d-aur "Tot copacu-acoperea" Emil Brumaru Cu stimă și afecțiune, 8 VIII 980
Ce fragedă deșuchiere, ce naivă și bruscă aprindere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13709_a_15034]
-
curajos și eu care credeam că dacă azi te fardezi nu se poate să mori mîine te apropii mai mult de țintă cu cît vrei ca fiecare mîine să fie ieri înaintăm într-o singură direcție pe marginea drumului mai zărești uneori florăresele de cele mai multe ori cîini slăbănogi cu ochii scurși semeni cu tot ce-ți iese în cale în vitrină îți îndrepți ținuta grăbești pasul vrei să vezi cum ești văzută prin ochean stelele au strălucirea din vis confunzi atît
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]