1,973 matches
-
reziste; ele sunt diluate, simple notații de imagini și sentimente. "Apa se scufundă-n apă " este de exemplu singurul vers care rezistă din poemul: "Înotând trufaș până unde apa se scufundă în apă". Patima și durerea sunt exterioare, nu există zbucium și nici noi întrebări raportate la existență. Poetul este descriptiv și retoric,iar unele încercări ale sale merg spre un suprarealism cuminte: Pluteau vânturi pustii/ și ziua pleca amantă bolnavă/ Tramvaiul fantomă plimbând/ Iepuri de casă". "Poeții de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gemând. Îi pipăi clar obrazul și urlu" sau " Va veni un dric la voi, ca melcul,/ cu cornițe negre scoase afară./ Signor vierme, cu profilul gingaș,/ Chip de roză, ori de trestioară,/ Nu primi-n împărăția ta/ morții altora". Senzualitatea, zbuciumul cărnii sunt exprimate într-un limbaj patetic, într-o atmosferă dramatică: "Nu-și uită carnea tiparul ei ciudat/ Nici un rege al înțelepciunii n-o pipăie,/ ci mâini brutale ca satârul. Eu/ Stau la marginea speței mele/ Și cu durere-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o anumită grafie, spații între versuri mai scurte și mai lungi în contextul poeziilor atestă o anumită intenționalitate, legată de substituirea unor nume, stări sau pentru a accentua taina. În unele versuri, barbizează corect, dând sentimentul unei poezii lipsite de zbucium, al unei poezii calme, într-un limbaj sever, ușor căutat, lucrat cu nostalgia unei neputințe de abandonare. Nicolae Dragoș "Moartea calului troian", E. P. L., 1968; "Coloană de-a lungul", Editura Eminescu, 1971; "Zăpezi fără întoarcere", Editura Cartea Românească, 1973; "Scut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
crezut o clipă/ că fi-va jertfa rănilor aripă." Ipostaza este aceea a lui Don Quijote, ultimul cavaler fără prihană, solitarul născut din cearta "trecătorului cuvânt'' cu eternul timp. Cuvintele nu-i mai ajung, cuvintele tac, nu-i mai pot cuprinde zbuciumul, lumina, singurătatea. Iată-l consemnând declinul biologic: Iar cade noaptea lent în trup/ și trec prin frunze ochi de lup/ iar urcă toamna lângă stele cu pleoapele-mi, prin ceață grele". Iluzia castelelor în Spania sau încercări de a atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poem ca "Aflați", încearcă să se definească. Firea deosebită a poetului e "o câmpie verde/ unde aleargă și îngenunchează/ un cal de crin plângând sfâșietor/ un cal de crin plângând ca o minoră", numai că plânsul poetului este undeva în afara zbuciumului, în versuri și imagini pretențioase, care fac loc unor schițe comune, triste prin opacitatea lor. Infuzia sensibilității feminine și substanțializarea lirismului Suntem de părerea unor critici care afirmă că poezia feminină, din peisajul liricii actuale, ar fi săracă în idei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vrea, prin ani ce se scutură/ veșnică tinerețea-mi ca a ei să rămână." Încă de la începutul creației, pe Doina Sălăjan o preocupă problema cuvintelor capabile de a exprima sentimente: "Cuvintele-s puține, și reci și neprofunde,/ Punându-le alături de zbuciumul din noi./ Noi să le dăm puterea, adâncul să pătrundă,/ Noi să le dăm căldura și înțelesuri noi." Doina Sălăjan aduce câte ceva din lumea specifică Ardealului: satul, câmpul, fata cu sapa pe umăr, al cărei cântec i-a rămas ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și dispar în această cumplită arșiță, ca Emirul lui Macedonski, iar alții se retrag la timp. "Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești celui ce-o ascultă./ Din Pustie-n Pustie profet pe profet s-a trimis/ Urmele lor le mai paște corbul ieșit din/ Arcă întâi și neîntors și columba blândă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
detașării de cele în care te-ai cantonat. Este unul din instrumentele eliberării și, deci, a libertății. Libertatea începe așadar prin a ști cum știi ceea ce știi. Plăcerea somnului poate să semnifice preferința, deseori inconștientă, pentru moarte, ca fugă de zbuciumul vieții, de nereușitele sale. * Din perspectivă evoluționistă frumoasele câmpuri de rapiță pe care le admir declanșează în mine amintirea bucuriei strămoșilor la vederea recoltei înflorind. Altfel spus, frumusețea este legată de retrăirea unei plăceri ce-și capătă sensul în orizontul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
gospodărească, ieșită pe nesimțite din starea de letargie și cuprinsă de o neliniște creatoare, a adulmecat dincolo de cortina de fier a meniurilor fixe și a deslușit terra incognita pe care s-ar putea afla comori minunate. După o perioadă de zbucium intens am hotărât: gata, de acum preiau frâiele domeniului culinar! Intru în bucătăria mea și devin stăpână acolo! Aș putea spune că viața mi-a condus pașii spre acea încăpere; aș putea da vina pe extratereștrii mei, care m-au
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ce aștept de la viață, ce fac pentru a-mi îndeplini visele, chestiuni din acestea extrem de personale, care excedau clar relația avocat-client. Mă cunoștea destul de bine de la dosarul penal pe care-l avusesem din cauza numărului opt, dar abia acum îmi înțelegea zbuciumul interior și eforturile neobosite de a învăța să gătesc; e drept, l-am și ajutat să mă descifreze: i-am povestit aventurile mele în bucătărie exact cum o fac acum pentru voi. Într-un târziu i-a picat și lui
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate "vinerele negre [...] fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său toate acțiunile și întreg zbuciumul interior al femeii, în strădania de a afla adevărul despre omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ritualului bocirii pe care nu-1 poate solicita dușmanilor săi și pe care îl vor împlini oile: "Ș-oile s-or strânge,/ Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi să mor"). Îmbinarea părților epice, lirice și dramatice ale baladei. într-o structură
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și transformarea întregului într-un adevărat "cântec de lebădă", sfâșietor, dureros, constituie prima dovada a genialității autorului anonim și a originalității acestei capodopere. Genialitate a dovedit autorul anonim și în felul în care gradează acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stilistic, alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate. Atitudinea păstorului este în ultimă instanță o atitudine eroică, bărbătească, dar care nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tenace și nedescurajată în căutările ei. Singurul lucrucarear descumpăni-o ar fi vestea stelei căzătoare și participării naturii la nunta fiului său. Întrucât cunoscând, respectând și înțelegând obiceiurile și credințele populare, și-ar da seama că acesta a murit. Prin zbuciumul său sufletesc, prin intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută pentru a se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în negru, cu părul despletit, se zbătea în suferință alături cu desperarea. Ea înfățișa toată tragedia vieții acestui copil necăjit! Nici un discurs n-a exteriorizat mai cu justeță acel moment, decît zbuciumul acelei tinere cernite. Era sora lui!...”(,,Din intimitățile marilor scriitori. Panait Cerna”, în ,,Lumea literară și artistică”, nr. 5, 3 iulie 1923). Cei ce voiau reconsiderarea lui s-au oprit la lucrările sale pedagogice și didactice, interesante prin idei, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că în lipsă va fi înșelat de Ella devine, însă, un fel de obsesie urmând ca verificarea faptului, prin dovezi sigure, să pună capăt acestei întrebări chinuitoare. Pentru a obține aceste certitudini liniștitoare, Gheorghidiu urzește un plan, revelator pentru intensitatea zbuciumului interior: „La ora zece mă voi ascunde pe o uliță vecină, de unde pot supraveghea intrarea și ieșirea din casă. Dacă ea pleacă de-acasă, o voi urmări pînă la locuința lui. Dacă vine el la ea, voi bate întâi, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
veacului/ însângerat de un sfârșit/ enigmatic// acesta-i cuvântul/ strigătul verde/ oblic pe cer/ drept în Ocean/ pe obraz trăgând linii sângerânde/ neverosimile/ soarele ca o tipsie încinsă pe creier/ nevoile fiziologice ale trupului/ în care... Doamne!/ mă satur de zbuciumul interior al fiecărui organ". Impresia vizibilă pe care o lasă discursul liric doar în aparență, așadar, rupt, sacadat este că însuși timpul circumscris apare ca unul al suspendării, al ruperii de o realitate goală de sens; nu de puține ori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să se rescrie când este uitat", păsările moarte renasc primăvara etc. La o primă vedere, astfel, cartea apare ca un un șir de povești, majoritatea bine scrise și pline de tâlc, despre revelațiile de tot felul (includiv cele poetice), despre zbucium și repaos, despre moarte și viață, despre suferință și mai ales dragoste. Spre deosebire de majoritatea congenerilor, Cătălin-Mihai Ștefan scrie cu cerneala unui nostalgic al epocilor în care mitologiile personale creșteau din dragoste, nu din deprimisme îngrășate de ură. Referințe critice (selectiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]