1,953 matches
-
ritualului bocirii pe care nu-1 poate solicita dușmanilor săi și pe care îl vor împlini oile: "Ș-oile s-or strânge,/ Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi să mor"). Îmbinarea părților epice, lirice și dramatice ale baladei. într-o structură
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și transformarea întregului într-un adevărat "cântec de lebădă", sfâșietor, dureros, constituie prima dovada a genialității autorului anonim și a originalității acestei capodopere. Genialitate a dovedit autorul anonim și în felul în care gradează acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stilistic, alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate. Atitudinea păstorului este în ultimă instanță o atitudine eroică, bărbătească, dar care nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tenace și nedescurajată în căutările ei. Singurul lucrucarear descumpăni-o ar fi vestea stelei căzătoare și participării naturii la nunta fiului său. Întrucât cunoscând, respectând și înțelegând obiceiurile și credințele populare, și-ar da seama că acesta a murit. Prin zbuciumul său sufletesc, prin intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce i-a stat În putință. Cuvântul hotărâtor Îl avea la editură redactorul de carte, căruia Îi revenea integral și răspunderea. 33 Pentru ca SERI LA ROTOPĂNEȘTI să ajungă la București, a trebuit să fac mari eforturi pe lângă editura ieșeană. Nervi, zbucium, numai ca autoarea să fie mulțumită. Urmăream cu perseverență unele donații ale ei pentru muzeele sucevene, eventual Înființarea unui muzeu la Rotopănești și de aceea am făcut uz de toată răbdarea de care eram capabil... 533 8 București, 1 dec
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Din păcate, n-am primit nici un răspuns de la N. Irimescu. Est modus in rebus! 668 L-am cunoscut pe scriitorul Gh. Tomozei cu prilejul vizitei pe care a făcut-o la „Galerie”. 669 Pentru scrisorile care ne-au pricinuit atâta zbucium, vezi: Vasile Popa, Eugen Dimitriu: Trei scrisori inedite: Mihail Sadoveanu către Învățătorul T. Radovici; Eugen Lovinescu către Vasile Ciurea; Anton Holban către Învățătorul Ion Luchian din Probota, „Argeș”, Pitești, nr. 10, octombrie 1973, Anul VIII. 1012 TURCU, Constantin N.670
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
critic care, Înainte de a focaliza spre ceilalți, se Întoarce spre sine, cu severitate, cu maximă exigență. Cel ce afirmă că „răul sunt ceilalți” are obligația elementară de a se cerceta, În prealabil, pe sine. Înainte de a vorbi despre durere, ostilitate, zbucium și revoltă, trebuie să-ți cucerești prin propriile acte acreditarea, Îndreptățirea de a te adresa cu atâta gravitate celorlalți. Pentru a iubi aproapele ca pe tine Însuți - nu mai mult, căci ar fi o dubioasă falsificare - ești dator să-ți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
idealizezi. Dacă ar trebui să lucrezi, să trăiești viața zilnică, ai Întâlni repede și viclenia, și răutatea, și invidia”. Berlinul mă avantajează, probabil: nu sunt silit să descopăr rutina, pot căuta doar potențialitățile. * „Sperăm că v-ați mai Înseninat după zbuciumul dinaintea plecării și că va fi un an terapeutic”, scrie prietenul din Italia. „Situația este mai rea ca Înainte. Mama nu mai vede deloc. Are dese accese de anghină pectorală. Ca să fie dusă din pat până În baie durează un sfert
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
numi fenomenul românesc, cu toată istoria lui frământată. O revelație erau frânturile neamului românesc, care trăiau împrăștiate departe de trunchiul cel mare și mai cu seamă populația aceea românească din sudul Dunării, cu limba ei dialectată, cu trecutul plin de zbucium și cu prezentul fără nici o perspectivă și fără viitor. Deși intemperiile istorice lăsau aceste frânturi de neam sănătoase sufletește, totuși existența lor devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în suflet, încât nici unul din cei care Te-am cunoscut și Te am urmat nu poate să creadă cu adevărat că Tu nu mai exiști ca ființă pământeană. Îți simțim prezența vie, îți ascultăm chemarea Ta, îți îndeplinim poruncile Tale. Zbuciumul Tău nu-și află alinare în sufletele noastre, iar umilințele la care ai fost supus ne cutremură de atâta nedreptate. Rănile Tale în noi nu se vindecă niciodată și eroica Ta înfruntare a unei lumi clădită pe nedreptate și neadevăr
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
timpului de atunci și de confirmare adâncă a esenței legionare proiectată temerar pe pânza nescrisă a viitorului. Circulara lui Nicolae Petrașcu 6 August 1945 Legionari din lăuntru și din afara închisorilor Mișcarea Legionară a luat naștere pe pământul românesc și din zbuciumul sufletului românesc de a rezista decadenței morale, care zguduia neamul nostru după sfârșitul războiului mondial și a continuat să existe și să se dezvolte ca o necesară înfruntare a crizei morale, care a bântuit viața publică a României până în prezent
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
compromitere a demnității luptei legionare, au chinuit sufletele noastre ale tuturor, au mișcat și cele mai împietrite inimi românești și au impus stilul luptei legionare aprecierii oricărui om corect. Aceste suferințe s-au abătut asupra unor luptători care, în tot zbuciumul vieții lor, n-au fost preocupați decât de grija și de binele semenilor și al neamului lor. Țelul final și permanent al acțiunii noastre a constat în înfăptuirea unei revoluții morale, pentru a crea dintr-un individ izolat și indiferent
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul cotidian sau de urâțenia vieții mondene țio poate provoca. Privind tablourile domnului Ionel Spânu, am rămas în suflet cu un fior de nostalgie pentru meleagurile unde am copilărit. Amintiri făcute cioburi miau revenit în minte, completând goluri și alinând doruri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
pictura lui Ionel Spânu se evidențiază. Există peisaje cu case, peisaje,,personalizate”, cu,,amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea devine pură, virgină, aproape mistică. Starea de spirit a domnului Ionel Spânu se,,vede”din peisajele sale. Nu există zbucium (cel puțin exterior), încordare, ci doar liniște. Poate o liniște de dinainte de furtună. Una distrugătoare sau poate una purificatoare. Cine știe?! Florin Busuioc (Opinia Moldovei, 16 iunie 1998) NOTELE UNUI PEISAJ - SINTEZĂ Ultima expoziție de pictură (ulei și acuarelă) purtând
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul cotidian sau de urâțenia vieții mondene țio poate provoca. Privind tablourile domnului Ionel Spânu, am rămas în suflet cu un fior de nostalgie pentru meleagurile unde am copilărit. Amintiri făcute cioburi miau revenit în minte, completând goluri și alinând doruri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
pictura lui Ionel Spânu se evidențiază. Există peisaje cu case, peisaje,,personalizate”, cu,,amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea devine pură, virgină, aproape mistică. Starea de spirit a domnului Ionel Spânu se,,vede”din peisajele sale. Nu există zbucium (cel puțin exterior), încordare, ci doar liniște. Poate o liniște de dinainte de furtună. Una distrugătoare sau poate una purificatoare. Cine știe?! Florin Busuioc (Opinia Moldovei, 16 iunie 1998) NOTELE UNUI PEISAJ - SINTEZĂ Ultima expoziție de pictură (ulei și acuarelă) purtând
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl poate accepta. E un destin ce depășește particularul, aspirând să exprime condiția ființei umane
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost și redactor la Radio Chișinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvașe din zbucium (1971), Nerv (1973), Țărâna de-acasă (1976), Tu și pământul meu (1977), Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneității. O anumită tensiune dramatică și efuziunile sentimentale generate de legătura
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
natal, salvează unele poezii. A tipărit mai multe culegeri de reportaje și articole (Lumina palmelor tale, 1974, Cu numele tău pe buze, 1979, Se-ntorcea la vatră tata, 1980). SCRIERI: Infinitul aproape, Chișinău, 1968; Revărsarea culorilor, Chișinău, 1970; Răvașe din zbucium, Chișinău, 1971; Nerv, Chișinău, 1973; Lumina palmelor tale, Chișinău, 1974; Soltâs, Chișinău, 1975; Țărâna de-acasă, Chișinău, 1976; Tu și pământul meu, Chișinău, 1977; Cu numele tău pe buze, Chișinău, 1979; Se-ntorcea la vatră tata, Chișinău, 1980; Văzduh pentru
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
Descântecele românilor, București, 1931; Indicele analitic și alfabetic al celor 25 volume din revista „Șezătoarea”, Fălticeni, 1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului cu buruieni, București, 1943; Literatură populară, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Petru Creția, „Luminile și umbrele sufletului”, L, 1996, 24; Gheorghe Grigurcu, Moralistul socratic, RL, 1996, 32; Alex. Ștefănescu, Exegetul norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru Creția, RL, 1999,16; Cristian Livescu, „Testamentul unui eminescolog”, R, 1999, 5-6; Dicț. esențial, 223-226; Alex. Ștefănescu, Petru Creția, RL, 2003, 47. R.S.
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]