21,644 matches
-
le săvârșeau preoții în onoarea idolilor. Așa de pildă, în cultul zeiței Așera și a lui Taniuz, pietatea era îmbinată cu cele mai scabrose orgii publice, ca să satisfacă senzualitatea Evreilor, după cum se vede în cartea profeților Ieremia și Ezechiel, iar zeului Moloch, i se aduceau jertfă prunci, care erau puși pe mâinile de aramă ale idolului, înroșite de foc. De aici și expresiunea întrebuințată de profetul Ieremia: "Ca să arză fiii și fiicile lor în foc" (Ier. Cap. VII 31). Rabinul Maimonide
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prunci, care erau puși pe mâinile de aramă ale idolului, înroșite de foc. De aici și expresiunea întrebuințată de profetul Ieremia: "Ca să arză fiii și fiicile lor în foc" (Ier. Cap. VII 31). Rabinul Maimonide tăgăduiește arderea pruncilor în onoarea zeului Moloch, spunând că era vorba numai de o petrecere "prin foc", adică pruncul era trecut repede prin flacăra. Spre a fi curățit și consacrat, iar decum sacrificat. Scriitorul bisericesc Teodoret susține, de asemenea, aceiași părere. El zice: În vechime era
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu care cineva poate să răzbată și să învingă greutățile vieții și să-și procure și liniștea sufletească, pe care imperios ne-o cere această viață, mai ales de la o vârstă oarecare. De ce atunci preoții și pontifii, investiți cu "secretele zeilor" cum spuneau strămoșii noștri nu-și iau osteneala să spulbere din mințile celor profani, tot ceia ce este ignoranță și superstiție. De ce iasă să slujească, în același timp, și lui Dumnezeu și Diavolului? De ce ascund adevărul învederat și nu lasă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prost cu cât el va fi fost mai culpabil în prima sa viață. Dacă el este condamnat a trece în corpul unui animal care nu poate lucru fapte de merit; el nu poate fi liberat decât numai prin vederea unui zeu în templu sau la o procesiune. Atunci trece în corpul unui om, umblă astfel rătăcitor din corp în corp, până când printr-o deplină purificare dobândește permisiunea de a reintra în sânul Divinității. Sufletele acelora care pier de moarte grabnică, rătăcesc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cred că sufletul a fost creat pur și nemuritor; că libertatea actelor sale este deplină și că are să fie recompensat sau pedepsit după meritele sale. Zoroastru, văzând în infern un rege căruia îi lipsea un picior, întreabă care este cauza? Zeul îi răspunsese că acest rege făcuse numai o singură faptă bună în viața sa, apropiind cu o-mpingere vasul unui biet măgar, ce murea de foame. Dumnezeu a pus în cer piciorul acestui om rău, iar cealaltă parte a corpului era
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
umblă rătăcitor din animal în animal, în curs de trei mii de ani, reintră în corpul unui om. În viața omenească sunt șapte faze: cea dintâi cuprinde copilăria, în care timp noi vegetăm sub înrâurirea lumii; la vârsta următoare prezidează zeul Hermes, care vârstă este a studiului; Venera prezidează la a treia, ca zeiță a plăcerilor; Soarele, care // maturește pe om, prezidează la a patra; Marte, zeul războiului, la a cincea; zeul Joe la a șasea, care este a ideilor politice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cuprinde copilăria, în care timp noi vegetăm sub înrâurirea lumii; la vârsta următoare prezidează zeul Hermes, care vârstă este a studiului; Venera prezidează la a treia, ca zeiță a plăcerilor; Soarele, care // maturește pe om, prezidează la a patra; Marte, zeul războiului, la a cincea; zeul Joe la a șasea, care este a ideilor politice și a cunoștinței vieții; Saturn sau Timpul (Cronos) prezidează ultima epocă și ne apropiem de cer sau de cealaltă viață. Sufletul care nu a parcurs de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
noi vegetăm sub înrâurirea lumii; la vârsta următoare prezidează zeul Hermes, care vârstă este a studiului; Venera prezidează la a treia, ca zeiță a plăcerilor; Soarele, care // maturește pe om, prezidează la a patra; Marte, zeul războiului, la a cincea; zeul Joe la a șasea, care este a ideilor politice și a cunoștinței vieții; Saturn sau Timpul (Cronos) prezidează ultima epocă și ne apropiem de cer sau de cealaltă viață. Sufletul care nu a parcurs de loc cele șapte perioade ale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
viață până la de șapte ori. Cu cât corpul se păstrează pur, cu atât mai mult se scurtează timpul migrațiunilor. După trecerea a trei mii de ani, sufletul se suie din nou în sferele superioare pe calea zodiacului și prin ușa zeilor păzită de câini. CEREMONII LA MOARTE: În momentul când un Egiptean își dă ultima suflare, numaidecât rudele lui aleargă să anunțe pe preotul însărcinat cu îmbălsămarea. Acesta venind la casa mortului îi făcea o primă crestătură-n corp și îndată
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se odihnească la Necropole (orașul morților), sub paza geniilor bune. ORFEU (Homer 907 ani înainte de Christos). Sufletul nemuritor, ziceau Grecii, se află pus în creieri, în partea corpului cea mai eminentă, spre a cârmui mișcările. Însă, afară de acest principiu divin, zeii inferiori formară un suflet muritor, lipsit de rațiune și în care rezidă aplecările spre rău. Acest suflet secundar ocupă în corpul omului două părți distincte și separate printr-o închizătoare intermediară. Partea nesățioasă este pusă-n piept, spre a fi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sufletul simțurilor; NUS sau sufletul inteligenței și PNEVNA sau sufletul mișcării și al vieții. CEREMONII LA MOARTE. În Grecia se atârnă la ușa casei unui bolnav ramuri de dafin și de acantă. Rudele lui, îmbulzindu-se împrejurul patului, adresau rugăciuni zeului MERCUR, conducătorul sufletelor. După ce moare, corpul lui se spală și se încununează cu flori, iar aproape de el se pune o turtă de făină și de miere spre a îmblânzi CERBEUL. I se mai punea încă și un ba în gură
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
materia luminoasă și subtilă, ce se formează sau se toarnă după corpul nostru și care-i conservă pentru totdeauna dimensiunile și asemănarea. Moartea desparte aceste două suflete, din care unul se suie iar la cer, pe // când celalalt condus de zeul Mercur se pogoară la Pluton, care-i cere socoteală de faptele sale. În timpul lui Cesar nemurirea sufletului era pusă la îndoială. Ceremonii la moarte. După ce mai întâi se spăla corpul mortului și se stropea cu parfumuri prețioase se așeza pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
orice cunoaștere de obiect, aceasta rezultă din faptul că ideea cugetului nu se opune numai tuturor celorlalte idei, ci constituie esența lor comună. Astfel, orice idee care poartă în sine un cogitatum (ideea unui om, a unui triunghi, a unui zeu) nu este susceptibilă a căpăta ființă decât dacă este o idee a cugetului și dacă, ca idee a cugetului, este întâi de toate pura și simpla încercare de sine care o revelează ei înseși așa cum este ea în sine, drept
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de toate pura și simpla încercare de sine care o revelează ei înseși așa cum este ea în sine, drept cogitatio, drept modalitate a vieții, a sufletului chiar de-ar fi să nu fie acolo nici un om, nici un triunghi sau nici un zeu. În măsura în care viziunea obiectului presupune cunoașterea viziunii înseși și în care cunoașterea viziunii este propriul său patos auto-afectarea subiectivității absolute în afectivitatea sa transcendentală (transcendentală înseamnă care o face posibilă în calitate de subiectivitate, în calitate de viață) -, atunci această viziune a obiectului nu este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
imite valori bărbătești (M. Miroiu, 2002, p. 133). Androginul 95 era în mitologia greacă o ființă bisexuată, cu aspect de om dublu, pedepsită de Zeus și tăiată în două atunci când a vrut să se impună și să-i domine pe zei. Mitul androginului conține simbolul despărțirii sexelor și, implicit, destinul căutării jumătăților absente. De aici, ideea sufletului-pereche ar fi prioritatea afectivă a oamenilor, altfel incompleți. Platon, în Banchetul 96, folosește mitul androginului pentru a demonstra că, în fapt, iubirea este expresia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lui Pascal. Și a pomenit și asta. Mulțumesc, am spus eu. A fost foarte frumos spus. Odată, după ce ajunseserăm să ne cunoaștem cu adevărat, mi-a citit acel pasaj unde Pascal spune că Dumnezeul creștinilor nu este unul dintre acei zei care au creat doar adevărurile matematice și ordinea naturală. Acest lucru n-au decât să-l creadă păgânii și hedoniștii! De asemenea, el nu este doar un zeu care-și ține mâna deasupra oamenilor și a bunurilor lor, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pasaj unde Pascal spune că Dumnezeul creștinilor nu este unul dintre acei zei care au creat doar adevărurile matematice și ordinea naturală. Acest lucru n-au decât să-l creadă păgânii și hedoniștii! De asemenea, el nu este doar un zeu care-și ține mâna deasupra oamenilor și a bunurilor lor, pentru a le da slujitorilor lui viață lungă și fericită. Nu, Dumnezeul lui Avram, Isaac și Iacob este Dumnezeul dragostei și al mângâierii. Este un zeu care umple și stăpânește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu este doar un zeu care-și ține mâna deasupra oamenilor și a bunurilor lor, pentru a le da slujitorilor lui viață lungă și fericită. Nu, Dumnezeul lui Avram, Isaac și Iacob este Dumnezeul dragostei și al mângâierii. Este un zeu care umple și stăpânește cu totul inima pe care El a luat-o în posesie. Este un zeu care lasă oamenii să simtă în adâncurile lor propria lor nimicnicie și îndurarea Lui fără sfârșit. El se unește cu ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
da slujitorilor lui viață lungă și fericită. Nu, Dumnezeul lui Avram, Isaac și Iacob este Dumnezeul dragostei și al mângâierii. Este un zeu care umple și stăpânește cu totul inima pe care El a luat-o în posesie. Este un zeu care lasă oamenii să simtă în adâncurile lor propria lor nimicnicie și îndurarea Lui fără sfârșit. El se unește cu ei în profunzimea sufletelor lor și-i umple cu umilință, bucurie, siguranță și dragoste. Atunci nu m-am putut stăpâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
putea fi sfărâmată cu una, cu două; câțiva inși înarmați cu târnăcoape ar fi reușit, dar o asemenea încercare, potrivit legilor cetății din apropiere, se pedepsea cu moartea. Se considera, poate, că fagurele acela din cleștar era un dar al zeilor. Locuitorii aduceau jertfe, sacrificând în zori, prin Marele Preot, un porumbel alb, iar în amurg un porumbel negru. Când soarele se ridica de-o palmă, edificiul aproape că nici nu putea fi privit, parcă era din foc, și doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Nu, nu vă uitați la stele! E vorba de razele întoarse spre înalt! Configurația lor, după fiecare asfințit, este mereu alta. Asta înseamnă că interioarele construcției au o geometrie schimbătoare; toate coridoarele sunt, din vreme în vreme, orientate altfel! Doar zeii știu, cu adevărat, ce se petrece în labirint... Voința lor este cu mult mai puternică decât știința noastră...” Preocupat peste măsură de găsirea unor explicații logice privind edificiul acesta legendar, nu am observat că fereastra camerei mele - unica mea încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Autor: Carmen Băroiu Romanii antici sărbătoreau pe 25 decembrie un festival păgân numit Saturnalia. În timpul acestui festival, dat în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii, petrecăreții se îmbrăcau în togi și purtau torțe pe străzi, mulțumind pentru culturile lor cu mâncare și băutură din belșug. Astăzi, romanii celebrează sărbătoarea Crăciunului împodobind bisericile, casele, piețele, chiar și gările, cu scenete care povestesc nașterea Domnului, numite
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun din Europa () [Corola-journal/Journalistic/80521_a_81846]
-
marți, 11 decembrie, ora 19:30 - "Act venețian"; - joi, 13 decembrie, ora 19:00: "Soțul păcălit"; - vineri, 14 decembrie, ora 19:00 - "Uzina de plăceri S.A."; - sâmbătă, 15 decembrie, ora 19:00 - "Roman teatral"; - duminică, 16 decembrie, ora 19:00 - "Zeul măcelului". Teatrul Masca: - joi, 13 decembrie, ora 19:00 - "Gemenii"; - vineri, 14 decembrie, ora 19:00 - "Canarul albastru"; - sâmbătă, 15 decembrie, ora 19:00 - "Țara unde îngerii vin degeaba"; - duminică, 16 decembrie, ora 11:00 - "O locomotivă și o gară
Programul teatrelor bucureștene pentru 10-16 decembrie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80574_a_81899]
-
Bucureștenii pot urmări la Teatrul Nottara, Sala Horia Lovinescu, până pe 23 decembrie spectacolele "Soțul păcălit", "Uzina de plăceri", "Român teatral", "Zeul măcelului", precum și "Titanic vals", "Scandal la Operă", "Umor, amor, fior de dor... în București" și "Ultimul Don Juan". Timp de trei zile, pe 17, 18 și 19 decembrie, Teatrul Nottara va găzdui spectacolul Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, în cadrul
Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, la Nottara. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/80618_a_81943]
-
și cipurilor. A treia trăsătură e accelerarea vieții sub imboldul mimetic al imaginilor văzute la televizor. Căci, de vreme ce pe ecrane totul se petrece repede și la țanc, nu e nici un impediment ca însăși viața să asculte de aceleași ritmuri. Noii zei se vor numi speed și fast și, desprinzînu-se de pelicula filmelor, vor coborî în viață. Și astfel va apărea fast food-ul și fast thinker-ul. Iar viața cotidiană va deveni un film de acțiune ale cărui puncte de atracție vor fi
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]