2,112 matches
-
Mergând pe firul credinței strămoșești, Căpitanul a inițiat și statornicit legi întru realizarea „omului nou” bun creștin în slujba Neamului și a Bisericii lui Hristos. Între legile lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea ajutorului reciproc. „Ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa. Suntem poporul cu cei mai mulți delicvenți întru căpătuire prin nemuncă și hoție, egoism împins până la dezbinare, trădare și crimă.” De aceea, Căpitanul nu se limitează prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și despărțiti veți rămâne în vecii vecilor. ─ Amin, spune Victoria. „Iată ce ne spune Moses Gaster, citând din Întrebări și răspunsuri a sfântului Anastasie, tipărită în Îndreptarea legii cu Dumnezeu la Târgoviște în 1652, sub domnia lui Matei Basarab, despre zidirea omului: Întrebare: Din câte părți au făcut Dumnezeu pre om? Răspuns: Din opt părți: trupul din pământ; osile din piatră; sângile din roao; ochii din soare; cugetu din nori; suflarea din vânt; înțelepciunea din lună; iar prorocirea de la duhul sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
om? Răspuns: Din opt părți: trupul din pământ; osile din piatră; sângile din roao; ochii din soare; cugetu din nori; suflarea din vânt; înțelepciunea din lună; iar prorocirea de la duhul sfânt. Mai mult, arată Gaster, în același mod explică poporul zidirea omului la nunțile țărănești, când fata, cerând iertăciune părinților, face istoricul căsătoriei începând cu Adam și Eva. Fata povestește cum au fost izgoniți aceștia din rai, din pricina ispitirii Evei de către satana, apoi cum puse Dumnezeu pe arhanghelul să păzească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a apucat de creșterea vitelor, așa că tot timpul se afla în preajma grajdului, de unde și atunci când se certa cu Maria lui pleca în grajd numai să evite a se certa continuu. Când înjura folosea doar două înjurături: ciapa mă-si și zidirea mamei ei. Dacă-l întrebai de mai are fasole, vin și multe altele, răspunsul lui era: La anu, bădie, la anu! Armata a făcut-o la marină în timpul celui de al Doilea Război Mondial, întorcându-se acasă sănătos. Într-un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
țăranul și comerciantul să poată realiza „păstrarea singurelor metereze spirituale: biserica, școala, limba și români smul.” În cei șase ani cât a apărut Semănătorul, „ridicarea satelor la un nivel moral și material, ca și româ nizarea orașelor” prin înființarea și zidirea de școli și biser ici, pregătirea viitorilor meseriași, au devenit preocupări majore. Școala normală, înființată și cu ajutorul celor de la Semănătorul, a dat serii de învățători tuturor județelor Moldovei. Iar obiectivele „Semănătorului” de la Bârlad au devenit precepte care se vor transmite
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
certitu dine a că data poate fi devansată cu câțiva ani dacă se vor descoperi documentele Mitropoliei Moldovei și Sucevei duse în Polon ia d e Dosoftei în 1686, la retragerea din Moldova a oștilor lui Ioan Sobieschi („Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu, cu un „Cuvânt înainte” de Iorgu Iordan, București, 1972 ). „Numele orașului nostru este menționat în unele documente străine mai înainte de perioada citată” - spune Constantin Cihodaru și Gh. Platon, redactori responsabili ai volumelor „Istoria orașului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Roma. De nevăzut. Pomenește de semințiia niamurilor Elamiților, Xenofont, În cărțile sale Întru carele scrie chiar pentru Chir Împărat, ce fiindu monarh al Persilor și Împărat a mai toată lumea pe vremea ceia, au stăpânit după mărturia hronicarilor În anul dela zidirea lumii 4441. Elam se Înțălege după tălmăcirea jidovască: tânăr, copilandru, crescut În ani; den ce socotesc că și azi Persii, cum scrie Stricovschie că au auzit cu urechile sale În anul dela Hristos 1574, strigă la rugile sale: Halaha, elam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stăpânului peste noapte, ci după o vreme. Ei, ce zici? Apoi dacă la 10 aprilie 1587 (7095) Petru Șchiopu voievod spune că a „miluit pe răposatul... pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica... în Galatia”, atunci înseamnă că zidirea a fost ridicată cu ceva vreme înainte de anul 1587. Dar de unde până unde locul s-a numit Galatia? Se știe că locul a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și o bună bucată de timp biserica lui Balica s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
obișnuit cu mazilirea încă cu cea din 1666, vere. ” Drept-îi. Cu îngăduința ta, însă, vreau să-ți spun câte ceva despre cele petrecute de-a lungul timpului aici la mănăstire sau în jurul ei. Aș începe cu legenda care spune că înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel care pornea din Curtea Domnească, trecea pe sub Bahlui și ieșea tocmai în curtea Cetățuii existente pe acest loc. După ce s-a zidit biserica, tunelul ieșea în altarul acesteia. Și la ce ar fi folosit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ascult ca un „școler” cuminte, vere. Istoria consemnează că Maria, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul său, Zottu Tzigara, originar din Ianina (Grecia), fost spătar și mare vistiernic, au ridicat sfântul lăcaș în 1574, pe hotarul târgului Iași. La terminarea zidirii, au închinat-o ca metoh mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. În 1591, împreună cu soțul ei, s-au autoexilat și, ca urmare, din lipsă de grijă, mănăstirea s-a risipit. În 1616, când doamna Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Hlincei. N-am încotro, fiindcă „așa cum le spui mata bobocule” nu se există altul... Mulțam pentru încurajare. Și ca să nu crezi că îți pierzi cumva vremea degeaba, află că mănăstirea Hlincea a avut stăpâni cu nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din mână în mână, nu a fost gospodărită acătării niciodată. Iaca ce spune la 18 decembrie 1616 (7125) chiar Maria, fiica lui Petru Șchiopu, doar după 42 de ani de la zidirea bisericii: „Deci, cînd au vrut Dumnedzău... de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia Țării Moldovei, cînd am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
produs în sufletul lui de cuvintele citite... Pentru a masca această stare, a întrebat: Ce se profilează colo pe deal, la ieșirea din Miroslava? Acele clădiri sunt ale Grupului Școlar Agricol „Mihail Kogălniceanu”. Clădirea principală, cu înfățișare de palat, este zidirea din 1795 a vornicului Teodor Balș. În 1835, tot așezământul a ajuns în mâinile lui Vasile Beldiman, om cu deschidere către educație și cultură. Așa se face că a hotărât ca aici să se înființeze un Institut de Educație, destinat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite de la biserica Galata din Vale. Până prin 1813, aici a fost mănăstire de călugărițe. -I-auzi domnule! Uite că eu nu știam aceste lucruri. O bucată de drum călcăm în liniște. Pe neașteptate, ieșeanul declară
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
statuile, fiind prea grele, ar periclita rezistența și stabilitatea clădirii. Mulțumit de răspuns, vere? Ce ai spus este întocmai, dar ar fi bine să precizăm că Vasile Panopol, în cartea sa „Pe ulițele Iașului”, are o părere aparte față de această zidire. Ia să auzim ce ne spune dumnealui? El spune că: „Fundația Ferdinand cu scop atât de frumos este de o înfățișare prea greoaie. Pe locul ei, îndelungată vreme se vedeau niște dărâmături ale unor vechi case năruite... Circuri sau panorame
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de astăzi. A urmat apoi Academia Mihăileană, operă din 1835 a lui Mihail Sturza voievod, și în cele din urmă a Universității Vechi, înființată de Al.I. Cuza vodă în 1860 în clădirea ce adăpostește astăzi Filiala Academiei Române din Iași. Zidirea pe care o admirăm în acst moment a fost ridicată după planurile arhitectului vienez Luis Blanc și extinsă după proiectul arhitectului român Jean Pompilian. Când și-a deschis porțile, vere? -În anul 1897 după Hristos. După ce îl salutăm cu o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
călugări a ridicat aici în Codrii Iașilor un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod o reface și își pune pisania scrisă pe grecește lângă cea a lui Vasile Lupu voievod. Prin 1809, biserica este refăcută și pe la 1850 este pictată. În urma atâtor refaceri nu i se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
își pune pisania scrisă pe grecește lângă cea a lui Vasile Lupu voievod. Prin 1809, biserica este refăcută și pe la 1850 este pictată. În urma atâtor refaceri nu i se mai poate desluși stilul. Și asta nu-i totul. La început zidirea a fost închinată la toate mănăstirile de la “Sveta Gora, și după ce au făcut răposatul Vasilie vodă și mănăstirea Trei Sfetitele... au fostu luat călugării de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei... și... n-au căutat de mănăstire de Copou, ce încă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un cimitir. Privind anul edificării sinagogii, sunt mai multe păreri pe care le-am spus noi în cartea “Ești ieșean, vere?” Ce te faci, însă, cu cel care nu a citit această carte? Atunci, povestește. Apoi în cartea “Iașii vechilor zidiri” a distinșilor autori Dan Bădărău și Ioan Caproșu, într-o notă de subsol, citim: “Havley, op. cit. 36, ne dă următoarea descriere a templului: <Construită din zid între 1657-1682... pe un loc al mănăstirii Aron Vodă, vechea sinagogă din Iași pare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]