19,153 matches
-
specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Șura Mică - Slimnic. reprezintă un areal natural ce adăpostește o gamă vegetală diversă, alcătuită din elemente specifice regiunilor de stepă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
se suprapune sitului de importanță comunitară omonim, la baza desemnării căruia se află buhaiul de baltă cu burtă roșie (un amfibian din specia "Bombina bombina"), specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN. Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
rare sau pe cale de dispariție. Cu toate acestea, unele specii (cum ar fi Martes sau Muflon) sunt foarte sensibile la prezența oamenilor, în special în preajma sezonulului de împerechere. Pentru a preveni impactul negativ, excursioniștii ar trebui să învețe obiceiurile și habitatul speciilor pe cale de dispariție. Există situații în care un singur excursionist poate avea un impact mare asupra unui ecosistem: pornind accidental un incendiu. Spre exemplu, în 2005, un drumeț ceh a ars 7% din Parcul Național Torres del Paine, în
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
mic în România cunosc un declin abrupt în special în anii 60, când ca urmare a politicii agrare comuniste au fost asanate Insula Mare a Brăilei și părți importante din Balta Ialomiței, pentru a fi redate agriculturii, astfel fiind distruse habitatele multor specii de păsări acvatice. În prezent, cormoranul mic este întâlnit în Delta Dunării, pe Balta Jijia Larga (Județul Iași), posibil pe bălțile Mața, Rădeanu, Vădeni (de pe teritoriul Județului Galați), Balta Cârja (Județul Vaslui), la Vlădești pe Râul Prut (Județul
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubație durează 28 de zile. Puii sunt hrăniți cu pești mici și alte animale acvatice (Kiss si Rekasi, 2002). Frecvent, împarte același tip de habitat cu egrete, stârci și lopătari. Cormoranul mic este o specie ale cărei habitate au fost puternic afectate de către activitățile umane. Pentru că este un mare consumatoar de pește și distruge plasele de pescuit este adesea persecutat de pescari. În România, secarea
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași. a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin "Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
locuiesc pe malul nordic. Nu există date concrete privind numărul populației de bonobo, dar se estimează a fi între și de indivizi. Specia este listată ca fiind pe cale de dispariție pe Lista roșie a IUCN și este amenințată prin distrugerea habitatului și prin creșterea populației umane, iar braconajul în scopuri comerciale este cea mai importantă amenințare. În mod uzual în captivitate trăiește 40 de ani, dar durata sa de viata în sălbăticie nu este cunoscută. Bonobo este considerat uneori a fi
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
sacilor de aer, sauropozii ar pluti, și nu ar fi fost în pericol de colaps pulmonar din cauza presiunii apei în timpul înotului. În timp ce sauropozii nu au fost acvatici așa cum sunt reprezentați din punct de vedere istoric, există dovezi că au preferat habitatele umede și de coastă. Urmele de sauropod sunt de obicei găsite în zona coastelor sau în zonele inundabile, iar fosilele de sauropozi sunt adesea găsite în medii umede sau amestecate cu fosile de organisme marine. Multe fosile, indică faptul că
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
a demonstrat în 2004 că Vulcanodon este de fapt mult mai tânăr decât se credea anterior, datând din timpul etapei Toarcian, în urmă cu aproximativ 175-183 milioane de ani. Astfel, este contemporan cu Tazoudasaurus. Cooper (în 1984) a remarcat că habitatul Vulcanodonului a fost unul deșertic, după cum este indicat de nisipurile eoliene ale Formațiunii Forest Sandstone care stă la baza „paturilor Vulcanodon”. Inițial, sauropozii au fost considerați a fi în principal acvatici, locuind în mlaștini luxuriante de turbă, pentru a folosi
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
10 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la nivel
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 66,40 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive, dar și potențial destructive pentru biologia marină. Activitatea traulelor este controversată datorită impactului pe care îl are asupra mediului. Dragarea plaselor cu greutăți pe fundul mării distruge coralii și algele, alterănd habitatul, reducând diversitatea de specii, promovând speciile cu comportament oportunistic. Tipul de distrugere este comparat cu defrișarea completă în cazul pădurilor. Principala sursă o reprezintă "poarta" plasei care poate cântări mai multe tone, care rămâne în contact cu fundul apei. Traulerele
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
-și testa teoriile referitoare la nemurire și la viața de după moarte, Hobson apelează la prietenul său, Sarkar Muhammed. Împreună, ei creează trei clone electronice ale personalității lui Hobson. Pentru Spirit, clona care simulează sufletul nemuritor al lui Hobson într-un habitat artificial, nimic nu pare să conteze pe termen scurt. Pentru Ambrotos, clona căreia i s-au eliminat din gândire necesitățile fiziologice, viața merită trăită oricum, dar în mod diferit de cel obișnuit. În sfârșit, pentru cea de-a treia, păstrată
Alegerea lui Hobson () [Corola-website/Science/323716_a_325045]
-
se luptă la un moment dat printre bolovanii din inelele planetei Udaspri. Whaidanii sunt o rasă slabă din punct de vedere militar, dar dotată cu o tenacitate ieșită din comun. Incapabili să conducă simultan cucerirea unor planete și apărarea propriului habitat, sunt ușor înfrânți de omenire. Rasă extraterestră aparținătoare a Conclavului care a sabotat colonia umană Khartoum. Thomas M. Wagner descrie astfel romanul: „Inspirându-se fără ascunzișuri din "Infanteria stelară", "Războiul bătrânilor" ia o temă incitantă privind conflictul extraterestru și o
Universul „Războiul bătrânilor” () [Corola-website/Science/323734_a_325063]
-
în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN, fiind considerată că vulnerabilă. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, zone naturale
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
La nivelul ierburilor (pe langă "Narcissus angustifolius" și "Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
mai înspăimântîtoare creație a lui Stephenson - ceea ce el numește "Pluta"... Mândria de a fi cetățean american a fost înlocuită de ușurarea de a fi mai în siguranță și mai bine hrănit decât cei de pe Pluta." Dacă jocul video din 1986 "Habitat" folosea termenul sanscrit avatar pentru a se referi la corpurile virtuale online, succesul românului "Snow Crash" a popularizat termenul până la a-l face să fie acceptat la ora actuală în jocurile pe calculator și pe World Wide Web. Multe programe
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]