19,061 matches
-
de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pasca și cozonac și punând flori pe
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
miază-noapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veșnică. POSTUL PAȘTELUI. În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, „unde nu ajung găinile și nu se aud câinii", și căutau rădăcini de iarbă mare sau popâlnic. Când săpau aceste plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe cap în credința că le va crește părul mare și
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica archangelica"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba câmpului ("Agrostis capillaris") și iarbă deasă ("Poa nemoralis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica archangelica"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba câmpului ("Agrostis capillaris") și iarbă deasă ("Poa nemoralis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica archangelica"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba câmpului ("Agrostis capillaris") și iarbă deasă ("Poa nemoralis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-a lungul malurilor. Trăiește în ape cu vegetație densă formată din limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), iarba broaștei ("Hydrocharis morsus-ranae"), limba apei ("Potamogeton" sp.), sârmuliță ("Vallisneria" sp.). Poate tolera ape ușor salmastre (ajungând aproape de gurile râurilor) și concentrații scăzute de oxigen. Este răspândit în cursul inferior al fluviilor ce se varsă în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Marmara
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Se hrănește cu plancton, cu crustacee, larve de insecte, etc. Are o preferință specială pentru insecte (muște, himenoptere), pentru prinsul cărora sare deseori din apă. Depune icrele în mai-iulie. Locurile preferate pentru pontă sunt apele foarte puțin adânci, cu multă iarbă și altă vegetație, de rădăcinile cărora se prind icrele, lipicioase. Rareori, își depune icrele direct pe nisipul fundului. Are valoare economică ridicată. Carnea este potrivit de gustoasă, fadă, moale, cu multe oase și se întrebuințează la prepararea ciorbei; se mai
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
mică construcție în mijloc și câteva peluze poziționate pe terasele de beton. Lângă terenul natural, UEFA a inaugurat în 2006 și un mic teren artificial pentru tinerii localnici. Arena dispune de facilități precum canalizare, drenaj, sistem automat de udare a ierbii, bănci de rezerve acoperite.
Stadionul Ghidighici () [Corola-website/Science/331488_a_332817]
-
Cu un total de patru medalii, inclusiv una de aur, Slovenia s-a aflat pe locul 45 în clasamentul final. Delegația slovenă a cuprins 60 de sportivi: 36 de bărbați și 24 de femei (rezervele la fotbal, handbal, hochei pe iarbă și scrimă nu sunt incluse). Cel mai tânăr atlet din delegația a fost înotătoarea Janja Šegel (17 ani), cel mai vechi a fost trăgătorul de tir Boštjan Maček (44 de ani).
Slovenia la Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/336966_a_338295]
-
din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un anotimp pentru fiecare
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
suficientă pentru a-i acoperi cheltuielile. Reid a murit la Londra, la vârsta de 65 de ani, și a fost îngropat în cimitirul Kensal Green. Pe piatra sa de mormânt se află un citat din "The Scalp Hunters": „Aceasta este iarba preeriei; este numită greșit: ea este Grădina lui Dumnezeu.” Cărți precum "Young Voyagers" au avut o mare popularitate, mai ales în rândul băieților. El a fost, de asemenea, foarte popular în întreaga lume; poveștile lui din vestul Americii i-au
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
autobuz nautic) pe de-o parte la mare pe de altă parte. Ea găzduiește hoteluri, magazine și restaurante turistice. Venezia Lido, un aeroport public adecvat pentru avioane mai mici, se găsește la capătul nord-estic al . El are o pistă de iarbă lungă de 1000 m. În 1177, împăratul Frederic Barbarossa și papa Alexandru al III-lea au semnat aici Tratatul de la Veneția în urma înfrângerii lui Frederic în Bătălia de la Legnano din 1176. În 1202, la începutul Cruciadei a patra, a fost
Lido di Venezia () [Corola-website/Science/333515_a_334844]
-
situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), silur ("Euphrasia micrantha"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum") sau sugătoare ("Monotropa hypopitys") . În vecinătatea sitului se află câteva
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]