19,941 matches
-
TEATRUL DE MÂINE, revistă apărută la Iași, bilunar, între 15 martie 1918 și 15 iunie 1920. Administrator: Petre Ionescu, director: Const. Rîuleț. Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Fundațiilor Culturale. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Revista istorică”, „Arhivele Olteniei”, „Vremea” (la care din 1930 este redactor), „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea soarelui” (1927-1929, scoasă împreună cu I. E. Torouțiu), „Adevărul”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Neamul românesc”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Ramuri”, „Manuscriptum”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie” ș.a. A mai semnat Filip Roman și Stelian Andrei. Obiectul major, îndelungat și constant de cercetare al lui T. este Nicolae Iorga. De la debutul editorial cu volumul Bibliografia
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste, București, 1998; Adam și soțiile sale, București, 1998; Drapelul de margine, București, 1999; Iac’așa. Ieri. Astăzi. Mâine, București, 1999; Șoaptele nucului bătrân - The Whispers of the Old Walnut Tree, ed. bilingvă, București, 2001; Refugiații, București, 2002; Caleidoscop, New York-București, 2003; Între răsărit și apus, New York-București, 2003; Un drapel, o luptă, un loc, New York-București, 2003. Repere
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
antrena investiții extrem de mari în retehnologizarea acestor capacități industriale sau chiar oprirea lor, ceea ce ar presupune o creștere a insecurității economice și sociale, prin efectele măsurilor antipoluare. Pe de altă parte, investiția de azi ar putea fi avantajul economic de mâine, după cum arată experiența șocurilor petroliere din anii '70 ai secolului trecut: creșterea bruscă a prețului petrolului a antrenat și o reorientare a industriei din Occident către tehnologii mai puțin costisitoare în ceea ce privește consumul de energie, fapt care i-a asigurat un
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
zis-o cu străbunii noștri, cu Mircea cel Bătrân și cu Vlad Țepeș, neică Zahario: îmi place trădarea, dar... Trahanache: Mă rog, ai puțintică... Brânzovenescu: Ce răbdare, neică Zahario! Nu mai e vreme de așa lucru. Astă-seară e întrunire? Farfuridi: Mâine începe alegerea? Trahanache: Da... Farfuridi: Ei! Pentru cine votăm? Brânzovenescu: Pentru cine votăm? Trahanache: Aveți puțintică răbdare! Pentru cine ați mai votat și până acuma? Brânzovenescu: Nu înțeleg. Farfuridi: Nici eu. Trahanache: Mă rog, ia să ne tălmăcim noi puțintel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Deseară, la sfârșitul întrunirii, parcă-l văz pe venerabilul că se scoală și trage clopoțelul: "Stimabililor, aveți puțintică răbdare: Candidatul Comitetului nostru este onor. d. Nae Cațavencu..." Brânzovenescu: Moftologul! Farfuridi: Nifilistul! Și bravo-n sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
arestat pe Cațavencu? Pristanda: Pentru ca să-i apucăm scrisoarea. Zoe: Și ai apucat-o? Pristanda: Nu, coană Joițico, după cât am căutat și pe dânsul și la el acasă, scrisoarea este ascunsă altundeva. Zoe: Ghiță, m-ați nenorocit! Scrisoarea o să fie publicată mâine și ați făcut și scandal degeaba. Dăscălimea o să urmeze înainte cu gazeta și în lipsa lui... Ce-o să zică la București guvernul, când o afla că ați violat domiciliul lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
suflet, și să nu vii fără Cațavencu. Poartă-te bine cu el. Ia o birjă și vino-ntr-o clipă. Pristanda: Ascult! Zoe: Ai venit? Pristanda: M-am dus!... SCENA V Zoe: (agitată, scoate gazeta și citește) " În numărul de mâine al foii noastre vom reproduce o interesantă scrisoare sentimentală a unui înalt personaj din localitate cătră o damă de mare influență. Originalul va sta la mine la dispoziția curioșilor, în biuroul nostru de redacție. Atât pentru astăzi. A bon entendeur
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți pasă! Pentru tine, afișarea intrigii noastre n-ar fi o nenorocire... dar pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care apare Cetățeanul, fluierând ca de mirare.) Tipătescu: Iar? (se dă înapoi.) Cațavencu: Omul meu! (se dă cam la spatele Zoii.) Cetățeanul: Da, iar eu! (sughite.) Am venit pentru istoria aia de care am vorbit az dimineață... Ce facem? Iacă, mâine începe... Eu... pentru cine votez? Tipătescu: (ținându-i calea să nu coboare în scenă) Pentru cine? Pentru cine? Lasă-mă în pace, cetățene: ai ajuns de nesuferit... Votează pentru cine poftești... Cetățeanul: Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae. Cațavencu: A! A! Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit! Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
surdă în fund.) Trahanache: Stimabile (clopoțind) aveți puțintică răbdare. (Ghiță tușește cu putere de trei ori.) Fiindcă orele sunt înaintate... Cațavencu: Dați-mi voie... Trahanache: (ridicându-se) Fiindcă unii dintre domnii alegători au început să plece, ar fi bine, cred, mâine fiind alegerea, ca chiar acuma să rugăm pe onorabilul orator să-și întrerupă discursul un moment, să aibă puțintică răbdare, pentru ca să proclamăm numele candidatului propus de comitetul nostru. Cațavencu: (cu aer foarte degajat) Primesc cu mulțumire, dlre președinte. (coboară de la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
marți seară mă pomenesc cu tata că vine acasă și zice: „Vreau să stau cu tine de vorbă”. Mama nu era acasă. Și Îmi spune: „Mă, uite, o fost iar Faliboga la mine și m-o rugat ca să Încerc pe mâine să fac traducerea asta. După ce se culcă maică-ta, tradu și pe urmă mi-l dai, bine?”. Zic: „Bine”. După ce s-au culcat părinții, eu m-am retras și am tradus manifestul. Și ca omu’ care și-a făcut bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
efectiv În spatele reflectorului... Deci zi și noapte cu ăla În ochi... asta a fost timorarea morală, ca să spun așa. Altfel n-am fost bătut. Și-atuncea noaptea am spus: „Domnu’ căpitan, lăsați-mă În pace, lăsați-mă să dorm, și mâne vă spun unde Îi, numa’ lăsați-mă!”. Și domne, nu! „Acuma!” S-o dus, l-o chemat pe ălalalt anchetator și o trebuit să le desenez unde-i pus pistolul... Și dac-am recunoscut că am armă, rezultatul a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cela și-ntr-un loc, domne, nu recunosc semnătura mea. Anchetatorul scria procesele-verbale, eu numa’ semnam. Și nu recunosc semnătura și-i spun: „Nu vă supărați, da’ aicea nu-i a mea”. „Cum? Eu nu pot să fac nimica până mâine, până nu vine anchetatorul.” A doua zi a venit anchetatorul, l-au adus și pe procuror. „Cum poți să spui că Securitatea face așa ceva, că schimbă semnături?” Zic: „Domne, eu nu semnez, să știu că mor, da’ nu semnez. Ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
simple, Între elevi..., că În 1946 eram În clasa a V-a... Eram 16 elevi. Deja eram după octombrie 1946, după discursul lui Churchill de la Fulton, când este lansată pentru prima dată noțiunea de „cortina de fier”... Noi știam că mâine sau poimâine sau oricând pot izbucni conflicte Între comunism și lumea liberă, și noi voiam să fim oamenii lumii libere, s-ajutăm lumea liberă... Eram conștienți că nu putem sta indiferenți În acest război care va fi Între lumea liberă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anulare a pedepselor administrative... Și am zis: „Mai am Încă un an de pedeapsă administrativă, duceți-mă la Închisoare, că aicea nu mai pot să dorm”. Și vine un maior și zice: „Ascultă, Man Nistor, degeaba declari greva foamei, că mâine te eliberezi”... „Nu cred”, zic, „nu mă interesează. Mai am un an și poate prelungiți și-aia.” „Nu, Îți dau cuvântul meu de onoare că te eliberezi.” „Nu-mi place mâncarea dumneavoastră.” „Ce vrei să mănânci?” „Cafea cu lapte și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mănânci?” „Cafea cu lapte și pâine prăjită acuma, dimineața”... Că era dimineață... „Și pe pâinea aceea prăjită, puțin unt...” „La amiaz’ ce vrei?” „Două bucăți de carne de vită prăjite, cartofi piure, cu ulei neprăjit.” „Seara?” „Ca la prânz.” „Mâine dimineață, ce vrei?” „Tot cafea cu lapte...” „Și la amiaz’?” „Același.” „Bine.” Ce să zică? I-am spus pe față... fără discuție. Și a doua zi v-au eliberat? A doua zi am fost eliberat. Da’ acuma, după ce-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
voi călca această obligație, să mă poată aresta din nou... Cred că o găsesc eu undeva, c-o am acasă, că mi-am luat-o de la CNSAS. Ei, și până la urmă o semnez și mă eliberez... Și zice maiorul ăla: „Mâine o să fiu acolo, la mașină, când pleci”... Și Într-adevăr, acel maior, Samoilă Îl cheamă, a murit Între timp, a venit acolo și mi-a urat drum bun, și cu mașina m-a dus din Baia Mare până la Sighetul Marmației, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dreptate. Și, În sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite, trebuie să-mi dați intrarea În oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite, trebuie să-mi dați intrarea În oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite, trebuie să-mi dați intrarea În oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni nu vrea să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jos m-o Întâmpinat cu un bilețel, și zice: „Domnu’ căpitan, nu știu cum l-o chemat, o fost pe-aici și-o zis că tot v-o căutat și niciodată nu v-o găsit acasă. Să mergeți la camera numărul 2, mâine la ora zece”. M-am dus... Da’ m-am gândit: „Ce-are Miliția cu mine? Că n-am furat, n-am făcut nici un rău”. Mă duc, arăt biletul acolo, că era o ușă de sticlă... Pe urmă am aflat că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am avut nimic și am pierdut tot”. Și mă gândeam că, decât să sufer și să mă omoare cu foamea, mai bine... Și Într-o seară vine doctoru’ la mine la baracă: „Ți-o aprobat comandantul zece grame de streptomicină. Mâine dimineață vii și te internezi În infirmerie”. Am stat 30 de zile În infermerie și m-o tratat. De atunci niciodată n-am mai avut nimic. În ’64 aveați vreun semn că se apropie eliberarea? Ba da... În ’53, eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]