18,784 matches
-
fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de acolo, și pe Furduiu și Simion Bobocea, și Dumitru, fiul lui Simion hânsar, Dragomir, ginerele lui Mihăilă, și David, toți pomeniți în respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior pentru fiecare vânzare și în care toți cei de mai sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din cei pomeniți mai sus sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca bun cunoscător al situației acum în dispută, și încă 12 oameni „tot de Torcești”. Scrisoarea de mărturie „s-au scris la casa popii lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul, ilustrare amplă și elocventă a cauzei în speța dată, dar și a modului cum se desfășura fenomenul justițiar și cel social-economic, la timpul și în locul menționate în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei buni îi mazilește fără voia boiarilor țării și pune domn pre care nu-l știe țara [...] Iar mai ’nainte era obiceaiu de-ș alegea boiarii și țara domn, pre cine poftia ei; și pre acela îl punea și Poarta”. Mărturia se dovedește a fi o adevărată profesie de credință a Costăcheștilor: dreptul românilor de a-și alege conducerea țării. Se înțelege, prin urmare, de ce în anul 1767, în a doua domnie a lui Grigore Callimah, Iordache Costache-Venin va deveni „cap
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât de mic gest de protejare pentru niște bunuri materiale ce puteau fi încă de folos locuitorilor comunei. A dispărut astfel una din construcțiile care ar fi trebuit să rămână încă multă vreme în picioare și pentru utilitate, dar și mărturie a unui înalt grad de civilizație materială, la care s-a situat localitatea respectivă în trecutul său, chiar dacă întreprinderea a aparținut unor boieri, ale căror interese nu coincideau întrutotul cu acelea ale țăranilor, deoarece, în definitiv, munca și cheltuielile investite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri cu urme arheologice, constituie prin el însele dovada incontestabilă cu privire la intensa și continua locuire a teritoriului comunei Umbrărești de astăzi. Multitudinea și specificitatea culturilor materiale pe epoci, depun mărturie asupra faptului că a trăit aici o populație numeroasă, creatoare a acestor culturi. Desigur, cercetările sistematice și amănunțite, ce sunt așteptate a fi efectuate într-un viitor cât mai apropiat, vor prezenta măsura exactă și adevărată în privința densității populației din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
raport de categoria diferită a materialelor documentare pe care le-am întrebuințat în stabilirea reperelor demografice existente în momentul dat și anume: -timpul când încep să apară primele mențiuni de nume scrise ale locuitorilor implicați în acțiuni și acte (zapise, mărturii, cărți domnești și care este între 1601-1650); -timpul când menționările de nume din aceeași categorie de situații s-au înmulțit, respectiv anii 1651-1700; -anii pentru care s-au întocmit evidențe numerice și nominale, în vederea stabilirii pe sate și locuitori a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact componența din catagrafie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact componența din catagrafie ca responsabilitate, dar alte persoane, pentru că și satul este diferit, fiecare avându-și propria conducere. Mărturia pacinicilor din Condrea e din anul 1832, la un an după catagrafie. Recensământul din 1845 implică un număr mai mare de oameni care iau parte la întocmirea lucrării, dar și aici trebuie admis că fiecare strat social din cele trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prea multă ușurință au găsit „credit” în anumite lucrări ce au avut în atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA NEAMULUI”, cum a remarcat Nicolae Iorga, fenomenul veșniciei a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru că dorim să evidențiem realitatea din trecutul ceva mai îndepărtat și în acest segment de activitate, ne propunem să coborâm pe scara știrilor documentare și să scoatem la iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în condițiile timpului, dar și mijloacelor tehnice existente și să încerce a reconstitui lucrarea efectuată atunci, va înțelege și percepe grandoarea, splendoarea, ca realizare tehnică a unealtei din piatră, a vasului din lut și al altor obiecte ce depun acum mărturie peste milenii de capacitățile omului din totdeauna. Deci și trăitorii de pe străvechile vetre ale așezărilor umbrăreștene vin cu partea lor de contribuție la patrimoniul valorilor perene rezultate din muncă, asiduitate și abnegație pentru lucrul bine făcut și atât de folositor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deoarece reprezenta artera cea mai scurtă dintre Dobrogea și Dacia”. Numeroasele fragmente ceramice provenite de la vasele de producție grecească și de la cele de factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în această chestiune, dintr-o mărturie consemnată într-o carte domnească din 12 august 1752, dar cu trimitere în urmă, mărturie dată de un bătrân, spre a se constata pe unde era hotarul dintre două stăpâniri pe vremea marelui vornic Lupu Costachi, deci înainte de 1716, anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în această chestiune, dintr-o mărturie consemnată într-o carte domnească din 12 august 1752, dar cu trimitere în urmă, mărturie dată de un bătrân, spre a se constata pe unde era hotarul dintre două stăpâniri pe vremea marelui vornic Lupu Costachi, deci înainte de 1716, anul morții sale; „am fost de față - zice bătrânul - când au venit Lupu vornic de a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]