19,069 matches
-
nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în procesele sociale. Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am simțit o mare atracție pentru abordările subiective în sociologie. În ciuda acestui fapt, cred că ele reprezintă o perspectivă fructuoasă, cu condiția să le plasăm într-un context explicativ mai general. După părerea mea, conștiința, individuală sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prizonierului și o aplicare a ei în relația dintre sistemele sociale. Doi prizonieri care au comis împreună o crimă sunt ținuți la închisoare fără posibilitatea de a comunica. Judecătorul le propune următorul târg: cinci ani de închisoare pentru fiecare, dacă mărturisesc amândoi; doi ani la fiecare, dacă nici unul nu mărturisește; achitarea celui care mărturisește și 10 ani pentru cel care nu mărturisește. Structura jocului este deci următoarea (tabelul 7.1). Tabelul 7.1 Dilema prizonierului Prima cifră reprezintă pedeapsa primului prizonier
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemele sociale. Doi prizonieri care au comis împreună o crimă sunt ținuți la închisoare fără posibilitatea de a comunica. Judecătorul le propune următorul târg: cinci ani de închisoare pentru fiecare, dacă mărturisesc amândoi; doi ani la fiecare, dacă nici unul nu mărturisește; achitarea celui care mărturisește și 10 ani pentru cel care nu mărturisește. Structura jocului este deci următoarea (tabelul 7.1). Tabelul 7.1 Dilema prizonierului Prima cifră reprezintă pedeapsa primului prizonier în situația descrisă în prima căsuță; a doua ciftă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care au comis împreună o crimă sunt ținuți la închisoare fără posibilitatea de a comunica. Judecătorul le propune următorul târg: cinci ani de închisoare pentru fiecare, dacă mărturisesc amândoi; doi ani la fiecare, dacă nici unul nu mărturisește; achitarea celui care mărturisește și 10 ani pentru cel care nu mărturisește. Structura jocului este deci următoarea (tabelul 7.1). Tabelul 7.1 Dilema prizonierului Prima cifră reprezintă pedeapsa primului prizonier în situația descrisă în prima căsuță; a doua ciftă, pedeapsa celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la închisoare fără posibilitatea de a comunica. Judecătorul le propune următorul târg: cinci ani de închisoare pentru fiecare, dacă mărturisesc amândoi; doi ani la fiecare, dacă nici unul nu mărturisește; achitarea celui care mărturisește și 10 ani pentru cel care nu mărturisește. Structura jocului este deci următoarea (tabelul 7.1). Tabelul 7.1 Dilema prizonierului Prima cifră reprezintă pedeapsa primului prizonier în situația descrisă în prima căsuță; a doua ciftă, pedeapsa celui de-al doilea prizonier. Din structura jocului astfel definită, este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prizonierului Prima cifră reprezintă pedeapsa primului prizonier în situația descrisă în prima căsuță; a doua ciftă, pedeapsa celui de-al doilea prizonier. Din structura jocului astfel definită, este clar că cea mai avantajoasă situație pentru ambii prizonieri este să nu mărturisească nici unul și să ia fiecare câte doi ani de închisoare. Paradoxul este însă că cei doi vor fi tentați să nu adopte această strategie, ci să mărturisească ambii, luând fiecare câte cinci ani de închisoare. Strategia adoptată, fiind mai proastă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este clar că cea mai avantajoasă situație pentru ambii prizonieri este să nu mărturisească nici unul și să ia fiecare câte doi ani de închisoare. Paradoxul este însă că cei doi vor fi tentați să nu adopte această strategie, ci să mărturisească ambii, luând fiecare câte cinci ani de închisoare. Strategia adoptată, fiind mai proastă, pare irațională. În fapt, ea este rezultatul opțiunii celei mai raționale, pe care fiecare dintre prizonieri o poate lua în mod separat. Fiind izolat de celălalt, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de închisoare. Strategia adoptată, fiind mai proastă, pare irațională. În fapt, ea este rezultatul opțiunii celei mai raționale, pe care fiecare dintre prizonieri o poate lua în mod separat. Fiind izolat de celălalt, fiecare judecă în felul următor: dacă nu mărturisește, poate lua doi ani de închisoare, dacă nici celălalt nu o face; dacă însă celălalt mărturisește, atunci va lua 10 ani; dacă mărturisește, poate lua maximum cinci ani sau poate fi chiar achitat, dacă celălalt nu a mărturisit. Este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai raționale, pe care fiecare dintre prizonieri o poate lua în mod separat. Fiind izolat de celălalt, fiecare judecă în felul următor: dacă nu mărturisește, poate lua doi ani de închisoare, dacă nici celălalt nu o face; dacă însă celălalt mărturisește, atunci va lua 10 ani; dacă mărturisește, poate lua maximum cinci ani sau poate fi chiar achitat, dacă celălalt nu a mărturisit. Este evident că a mărturisi este pentru fiecare în parte strategia cea mai puțin riscantă și deci cea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o poate lua în mod separat. Fiind izolat de celălalt, fiecare judecă în felul următor: dacă nu mărturisește, poate lua doi ani de închisoare, dacă nici celălalt nu o face; dacă însă celălalt mărturisește, atunci va lua 10 ani; dacă mărturisește, poate lua maximum cinci ani sau poate fi chiar achitat, dacă celălalt nu a mărturisit. Este evident că a mărturisi este pentru fiecare în parte strategia cea mai puțin riscantă și deci cea mai rațională. Dar ceea ce este rațional pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă nu mărturisește, poate lua doi ani de închisoare, dacă nici celălalt nu o face; dacă însă celălalt mărturisește, atunci va lua 10 ani; dacă mărturisește, poate lua maximum cinci ani sau poate fi chiar achitat, dacă celălalt nu a mărturisit. Este evident că a mărturisi este pentru fiecare în parte strategia cea mai puțin riscantă și deci cea mai rațională. Dar ceea ce este rațional pentru fiecare în parte, conjugat, dă rezultatul cel mai prost posibil pentru ambii. Există multe situații
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doi ani de închisoare, dacă nici celălalt nu o face; dacă însă celălalt mărturisește, atunci va lua 10 ani; dacă mărturisește, poate lua maximum cinci ani sau poate fi chiar achitat, dacă celălalt nu a mărturisit. Este evident că a mărturisi este pentru fiecare în parte strategia cea mai puțin riscantă și deci cea mai rațională. Dar ceea ce este rațional pentru fiecare în parte, conjugat, dă rezultatul cel mai prost posibil pentru ambii. Există multe situații de conflict social de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un mod concludent, o mai mare diferență Între G1 (generația de bătrâni) și G2 (generația-„pivot”) decât Între G2 și G3 (generația tinerilor). Schematizat, acest fapt este evidențiat În tabelul următor : Tabelul 1. Cea mai importantă diferență Între generații Experiență mărturisită de Cu părinții Cu copiii Fără răspuns Total Bătrâni (G1) 38 55 7 100 Generația-,,pivot” (G2) 59 39 2 100 Sursa: Ancheta CNAV „Trei generații”, 1992, În Attias-Donfut, 2000, 651 Fenomenul este mai accentuat printre femeile decât printre bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau cea academică. De altfel, una dintre personalitățile marcante ale cercetării ruralului contemporan, Sir Howard Newby de la Higher Education Funding Council for England, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
simbolică a reședinței, relațiile magice cu servitorii integrați În familie - o cultură care nu se livrează decât prin interacțiune, prin participare. Acest tip de bogăție nu este doar culturală, ea se convertește În capital simbolic și social. Cei doi autori mărturisesc și indispoziția lor, ca reprezentanți ai claselor mijlocii, de a nu fi putut avea acces la asemenea practici care fac distincția. Trebuie să evoc aici și sentimentele pe care le-am trăit personal În timpul lecturii acestei cărți, alternată cu reprize
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Făcătorul ... Duhul adevărului ...” .............................................................................. 89 „... Care de la Tatăl purcede ...” ....................................................................................................... 90 „... Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit ...” ................................................... 93 „... Care a grăit prin prooroci ...” ..................................................................................................... 99 „Cred ... întru Una ... Biserică...” .................................................................................................. 101 „... sfântă ... Biserică ...” ............................................................................................................... 104 „... sobornicească și apostolească Biserică ...”............................................................................... 105 „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” ...................................................................... 108 3 „... aștept învierea morților ...” ...................................................................................................... 110 „... și viața veacului ce va să fie ...” ............................................................................................... 115 „... Amin”. ....................................................................................................................................... 119 Bibliografie ...................................................................................................................................... 119 4 Păstrează deplină rânduiala Simbolului (de credință sau al Crezului - n.n.), păstrează adevărul desăvârșit al credinței. Crede
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
avea sfârșit. 8. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci. 9. Întru una Sfântă, Sobornicească și apostolească Biserică. 10. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. 11. Aștept învierea morților. 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! 6 Introducere În contextul aniversării în 2010 a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), și a 125
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la sporirea lucrării de păstrare a dreptei credințe, care este atât de concis și limpede descrisă în acest Simbol de credință, pentru ca fiii Bisericii să păstreze în continuare „taina credinței în cuget curat” (I Timotei 3, 19) și să o mărturisească cu îndrăzneală. 10 Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., p. 245. 9 „Cred...” „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5, p. 141) „Credința înseamnă a cunoaște pe Dumnezeu Cel Unul prin fire și a-L mărturisi sincer și cu adevărat”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 799) „Credința este rădăcina tuturor virtuților”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Cain și Abel, cartea a doua, II
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a risipit întunericul, a pus capăt tristeții, a veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul, care mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut de lumină; dar, mai bine spus, avea atârnată în el chiar lumina în întregime, care trimitea pretutindeni, până la marginile văzduhului, iuțile împărțiri ale strălucirii ei. În sus, lumina ajungea până la eter și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „Căci îngerii, precum s-a scris, sunt duhuri slujitoare trimise spre slujire. Și ei vestesc darurile date de Dumnezeu, prin Cuvântul, celor ce le primesc. Și însuși îngerul, când e văzut, mărturisește că a fost trimis de Stăpânul, cum a mărturisit Gavriil lui Zaharia și același către Născătoarea de Dumnezeu Maria. Și cel ce vede un înger știe că a văzut un înger, și nu pe Dumnezeu”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Căci îngerii, precum s-a scris, sunt duhuri slujitoare trimise spre slujire. Și ei vestesc darurile date de Dumnezeu, prin Cuvântul, celor ce le primesc. Și însuși îngerul, când e văzut, mărturisește că a fost trimis de Stăpânul, cum a mărturisit Gavriil lui Zaharia și același către Născătoarea de Dumnezeu Maria. Și cel ce vede un înger știe că a văzut un înger, și nu pe Dumnezeu”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Treilea împotriva arienilor, XIV
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în Beelzebut. A vorbi în Duhul Sfânt înseamnă a fi ridicat la înțelegerea lui Iisus ca fiind Cel egal în dumnezeire cu Duhul Sfânt. De fapt în cele următoare se precizează că fariseii spun în Beelzebut Domnul Iisus, dar nu mărturisesc nici ei și împiedică și pe alții să numească pe Hristos și să-L mărturisească. Și așa fac neoprotestanții. (n. s. 1268, p. 678) 20 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ceilalți ucenici văzuseră urmele cuielor și coasta lui Iisus. Deci n-aveau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca fiind Cel egal în dumnezeire cu Duhul Sfânt. De fapt în cele următoare se precizează că fariseii spun în Beelzebut Domnul Iisus, dar nu mărturisesc nici ei și împiedică și pe alții să numească pe Hristos și să-L mărturisească. Și așa fac neoprotestanții. (n. s. 1268, p. 678) 20 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ceilalți ucenici văzuseră urmele cuielor și coasta lui Iisus. Deci n-aveau motiv să mai spună cuvinte ca ale lui Toma, măcar că nici ei nu ajunseseră la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]