19,631 matches
-
intransigența lui Ceaușescu, total refractar la propunerile de discuție ale omologului său János Kádár în problema minorității maghiare: "nu avem nevoie de lecții și nu primim lecții de la nimeni" putem citi în "raport[ul] cu privire la participarea oamenilor muncii de naționalitate maghiară la opera de dezvoltare și înflorire multilaterală a patriei" publicat în 1987. "Avem un partid puternic Partidul Comunist Român care a demonstrat cu prisosiță capacitatea de a soluționa corespunzător toate problemele edificării societății socialiste, inclusiv problema națională" (Plenarele consiliilor...: 1987
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de a soluționa corespunzător toate problemele edificării societății socialiste, inclusiv problema națională" (Plenarele consiliilor...: 1987, 44). Divergențele dintre Budapesta și București au existat nu numai la nivel politic, ci și cultural sau mediatic. În acest sens, anumite articole din presa maghiară lăudau politicile față de minorități ale lui Petru Groza, lăsând astfel să se înțeleagă lipsa de succes a lui Ceaușescu la același capitol (Pataki: 1984, 15-21; SR/Romania: 11 May 1978, 2-7; Reisch, Pataki: 1982, 1-11). Academia maghiară a publicat, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
articole din presa maghiară lăudau politicile față de minorități ale lui Petru Groza, lăsând astfel să se înțeleagă lipsa de succes a lui Ceaușescu la același capitol (Pataki: 1984, 15-21; SR/Romania: 11 May 1978, 2-7; Reisch, Pataki: 1982, 1-11). Academia maghiară a publicat, în 1987, o istorie a Transilvaniei care a deranjat profund PCR deoarece se insista asupra aportului cultural al populației ungare la configurarea Transilvaniei. Sigur, lucrarea avea o tentă politică în măsura în care urmărea să sublinieze maniera nesatisfăcătoare în care erau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să o obțină apelând la resentimentul național". Trăsătura distinctivă a "comunismului xenofobic" este dată de faptul că "dușmanii săi ideologici sunt indistinctibili de dușmanii săi naționali" (Shafir: 1989a, 3). Iar unul dintre principalii dușmani era desigur Ungaria vecină și populația maghiară de pe teritoriul RSR. Putem considera "comunismul xenofobic" în sensul unei contractări fascizante a leninismului romantic, percepută ca o ultimă formă de profilaxie în fața invaziei de acum ubicue a realității "burgheze". Situația s-a deteriorat atât de puternic încât în vara
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a deteriorat atât de puternic încât în vara anului 1989 Ungaria nu mai considera Occidentul drept principalul inamic, ci România (Devlin: 1989, 1). Cu un an înainte, Gorbaciov primise o scrisoare de protest din partea unor cetățeni sovietici de naționalitate maghiară din Ucraina subcarpatică prin care erau denunțate abuzurile asupra conaționalilor lor din RSR (Socor: 1988b, 586- 588). Pluralismul politic limitat pe care Ungaria se pregătea să îl introducă în 1988 pentru a face față copleșitoarelor probleme sociale și economice cauzate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
construirea socialismului, și bunăstarea poporului și independența"" (Shafir: 1988c, 605). Tot în același an, la 15 noiembrie a fost planificată, în fața ambasadei române din Budapesta, o manifestație amplă împotriva încălcării drepturilor omului în RSR. Urmau să participe diferite organizații civice maghiare, împreună cu "Grupul Eliberați România" alcătuit din "etnici români refugiați în Ungaria" datorită insuportabilei atmosfere ideologico-politice și a penuriei economice acute de acasă. Într-un apel distribuit înaintea demonstrației planificate", organizatorii au subliniat "condițiile inumane de muncă și de trai" din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru o seară de discursuri, poezie și cântece sub stindardele care revendicau "drepturi ale omului în România", "salvarea satelor românești" și "libertate pentru minoritățile României". Într-un gest fără precedent care ar fi putut fi considerat de asemenea inconceptibil, spectatorii maghiari și refugiații români prezenți au cântat împreună "Deșteaptă-te române", imnul național al românilor transilvăneni" (Socor: 1988c, 641-642, subl. m.). La nivel social, Ceaușescu părea a fi de acum singurul disident din România, "pentru că președintele era acela a cărui viziuni
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din România, "pentru că președintele era acela a cărui viziuni erau opuse celor ale majorității" (Shafir: 1988a, 3). La nivel european, incluzând aici Vestul și Estul, s-ar fi putut afirma exact același lucru despre RSR. Când Imre Nagy, simbolul revoluției maghiare din 1956, a fost reînhumat, o manifestare simbolică împotriva opresiunii sovietice la care au participat sute de mii de oameni, "presa română a prezentat ceremonia ca o demonstrație majoră de iredentism maghiar direcționată împotriva României și de asemenea ca un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lucru despre RSR. Când Imre Nagy, simbolul revoluției maghiare din 1956, a fost reînhumat, o manifestare simbolică împotriva opresiunii sovietice la care au participat sute de mii de oameni, "presa română a prezentat ceremonia ca o demonstrație majoră de iredentism maghiar direcționată împotriva României și de asemenea ca un asalt asupra socialismului și a Tratatului de la Varșovia" (Shafir: 1989d, 2). Așa cum vom vedea în următorul capitol, confruntată cu schimbări sociale și politice care îi depășeau puterea de înțelegere, RSR va pretinde
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se afla de acum Mihail Gorbaciov, a refuzat să se implice în dispută, "de abia încurajând cele două țări să ajungă la o soluție între ele însele". Treptat însă, Moscova a înclinat spre soluțiile propuse de Budapesta: liberalizarea emigrării etnicilor maghiari, respectarea drepturilor omului și respectarea drepturilor minorităților (Socor: 1988d, 1-5). Ceaușescu se menținea însă pe aceleași poziții rigide, izolând România de restul lumii, PCR de societate și, în mai mică, dar indiscutabilă măsură, pe el însuși în raport cu partidul. Între timp
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1-5). Ceaușescu se menținea însă pe aceleași poziții rigide, izolând România de restul lumii, PCR de societate și, în mai mică, dar indiscutabilă măsură, pe el însuși în raport cu partidul. Între timp, relațiile româno-maghiare ajunseseră la un nivel extrem de tensionat: consulatul maghiar de la Cluj-Napoca fusese închis, iar în presa maghiară, ulterior cea română, problema unui potențial conflict armat între cele două părți, deși foarte improbabil, era frecvent adusă în discuție (Shafir: 1989c, 5-6). Rigiditatea și intransigența lui Ceaușescu în problema minorităților naționale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rigide, izolând România de restul lumii, PCR de societate și, în mai mică, dar indiscutabilă măsură, pe el însuși în raport cu partidul. Între timp, relațiile româno-maghiare ajunseseră la un nivel extrem de tensionat: consulatul maghiar de la Cluj-Napoca fusese închis, iar în presa maghiară, ulterior cea română, problema unui potențial conflict armat între cele două părți, deși foarte improbabil, era frecvent adusă în discuție (Shafir: 1989c, 5-6). Rigiditatea și intransigența lui Ceaușescu în problema minorităților naționale au antrenat critici chiar și din partea unor aliți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ultimă oră, interne sau externe, nedistorsionate propagandistic. Sigur, activitatea acestor posturi de radio, în special a Europei Libere, a cunoscut și faze mai puțin lăudabile ca atunci când a fost încurajată continuarea revoluției ungare din 1956 împotriva Moscovei de către unii angajați maghiari ai postului, care au acționat însă pe cont propriu, neprimind dispoziții de la conducerea centrală în acest sens dar acestea au fost efemere în raport cu impactul pozitiv pe care l-au avut asupra erodării legitimității, și așa scăzute, a conducerilor comuniste. În
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
81). Vizita lui Ceaușescu nu a fost lipsită de incidente sensibile pentru imaginea internațională a RSR și care au probat intransigența liderului român față de acordarea unor drepturi reale minorităților naționale din interiorul granițelor statului român. Astfel, un grup de emigranți maghiari a protestat în fața hotelului Waldorf Astoria din New York, unde era cazată delegația română. Iată cum își amintește Nicolae Nicolae, ambasadorul de atunci al RSR la Washington, momentul: 16 aprilie 1978. Începe ultima etapă a vizitei în SUA, etapa New York. Printr-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
noi" (Vizita de stat a președintelui...: 1978, 94). Ceaușescu a răspuns în stilul caracteristic, insistând asupra drepturilor sociale și colective pe care le-ar fi asigurat "poporului român". Cu altă ocazie, presat de chestiunea "reunificării familiilor", în special în ceea ce privește minoritatea maghiară din Transilvania, Ceaușescu a adoptat o postură "oarecum defensivă în anumite momente", pretinzând "că era "mândru" de recordul României în această sferă, acuzând "câțiva oameni răuvoitori" de încercarea de a afecta relațiile bune ale Bucureștiului atât cu Budapesta cât și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
teritoriile, Polonia a fost, în timpul regimului comunist, satelitul est-european al Moscovei cu cea mai efervescentă activitate socială. Am discutat deja într-un capitol precedent revolta muncitorilor polonezi din a doua jumătate a anului 1956, unul dintre catalizatorii majori ai revoluției maghiare și care l-a adus la conducerea PMUP pe Władisław Gomułka. Destituit în 1970 în urma unor alte proteste de amploare, acestuia îi va urma la conducerea PMUP Edward Gierek. Deceniul cuprins între 1970 și 1980 va însemna o perioadă de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însuși le vehicula atât de energic în plan internațional: autonomia fiecărui partid comunist în privința "construirii socialismului", inexistența unui "model unic" în acest sens și, nu în ultimul rând, "renunțarea la forță sau la amenințarea cu forța" în relațiile interstatale. Comuniștii maghiari s-au raliat la rândul lor poziției PMUP (Constantin: 2005, 125-126). Dar leninismul romantic nu putea asista pasiv la destrămarea regimurilor leniniste est-europene și la invadarea lor, conștientă sau nu, de filosofia politică "burgheză" proces încurajat acum, așa cum vom vedea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
activ dimensiunea informațională a intervenției sovietice, camuflată sub egida OTV, în Ungaria "frățească". George Ciorănescu analizează problema corelând-o cu relațiile româno-maghiare în ceea ce privește problema minorităților: "În actuala atmosferă de înstrăinare dintre România și Ungaria în ceea ce privește poziția României referitor la minoritatea maghiară, șansa lui Andropov pare să fie consolidată de faptul că, așa cum fostul președinte Richard Nixon a indicat recent, Kádár a pariat pe Andropov ca viitor secretar general, în timp ce Ceaușescu a spus că Andropov nu are nicio șansă să fie ales
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de a scăpa de sub control. Cât de apăsătoare ajunseseră privațiunile, teama și supravegherea la sfârșitul anilor '80 în RSR, dar și limitarea drepturilor și asedierea sistematică a identității minorității ungare de pe teritoriul românesc ne-o spun chiar și presa sovietică, maghiară, protestele unor cetățeni maghiari din Ucraina subcarpatică și însăși declarația făcută în 1989 de către un oficial maghiar conform căruia "dușmanul nu este Vestul, ci România" (Devlin: 16 June 1989, Socor: 9 November 1988f; Socor: 19 June 1987). În 1988, când
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
control. Cât de apăsătoare ajunseseră privațiunile, teama și supravegherea la sfârșitul anilor '80 în RSR, dar și limitarea drepturilor și asedierea sistematică a identității minorității ungare de pe teritoriul românesc ne-o spun chiar și presa sovietică, maghiară, protestele unor cetățeni maghiari din Ucraina subcarpatică și însăși declarația făcută în 1989 de către un oficial maghiar conform căruia "dușmanul nu este Vestul, ci România" (Devlin: 16 June 1989, Socor: 9 November 1988f; Socor: 19 June 1987). În 1988, când Ceaușescu a vizitat la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
140-141). Pe de altă parte, mulți senatori americani se arătau deosebit de critici la adresa lui RSR, căreia îi reproșau limitarea emigrației evreiești, persecutarea cultelor neoprotestante "cu care mulți americani simt o adâncă afinitate religioasă, și eroziunea facilităților culturale și educaționale pentru minoritatea maghiară" ("Trade and the Human Rights issue...": 22 July 1982, 3). Comuniștii români deveniseră tot mai iritați de pretențiile umanitare americane, pe care le considerau o imixtiune ilegitimă în politica internă a țării. Când George Bush, viitorul președinte al Statelor Unite a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comunistă. Ceaușescu a decis însă participarea RSR pentru a își manifesta, încă o dată, "independența" internațională. Atleții români au reușit să câștige impresionantul număr de 53 de medalii, dintre care 12 de aur, fiind avantajați desigur de absența sportivilor sovietici, est-germani, maghiari sau bulgari (Maier: 4 September 1984b, 11-15). Revenind la clauza națiunii cele mai favorizate, Ceaușescu insista că aceasta fusese acordată "reciproc" (Scînteia: 10 September 1985), subliniind deci poziția de egalitate de pe care cele două state ar interacționa și făcând de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pp. 86-92. Boda, Iosif (1980), "Politica P.C.R. de rezolvare a problemei naționale în țara noastră. Egalitatea deplină a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Sarcinile organelor și organizațiilor de partid privind întărirea unității și prieteniei dintre oamenii muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități, în lupta pentru înflorirea României socialiste", în Probleme fundamentale ale educației revoluționare, patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția de propagandă a CC al PCR, pp. 233-241. Bohlen, Charles (1991), "The
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Literatură Politică, pp. 831-861. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1956), "Partidul Comunist Român în lupta pentru democratizarea țării", în Articole și cuvântări, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică, pp. 100-118. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Cuvântare rostită la conferința de partid a regiunii autonome maghiare", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp. 193-205. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Pentru înflorirea patriei, pentru bunăstarea poporului, pentru pace și socialism", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp. 242-274. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Raport prezentat la plenara
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economiei, (1972), București, Editura Politică. Perfecționarea repartiției și respectarea echității socialiste. Utilizarea fondurilor sociale de consum (1972), București, Editura Politică. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971 (1971), București, Editura Politică. Plenarele Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană din Republica Socialistă România, 26-27 februarie 1987 (1987), București, Editura Politică. Pokivailova, Tatiana, Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin (1994) "Instaurarea regimului comunist în România. Documente din arhivele sovietice", în Arhivele Totalitarismului, nr. 4, pp. 42-48. Plopeanu, Nicolae (1982), "Gustul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]