19,624 matches
-
orașul Bihaci, din nord-estul Bosniei (zonă cu populație majoritar musulmană) în care se proclamă sprijinul pentru democrație, drepturile grupurilor etnice, respectul pentru proprietatea privată și dreptul la inițiativa economică privată, conturându-se astfel viitoarele principii ale socialismului titoist. A doua reuniune a Consiliului are loc în noiembrie 1943, în Bosnia Centrală, în orașul Jajce adoptă o serie de hotărâri importante: proclamă Consiliul drept instituție executivă a Iugoslaviei și pe Iosip Broz Tito drept prim ministru, demite guvernul regal aflat în exil
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
după patru zile. La 6 septembrie 1940 are loc întrunirea „Forului Legionar”, la care Corneliu Georgescu (cofondator al mișcării), îi încredințează lui Sima în mod solemn conducerea Legiunii. La începutul lui septembrie 1940, Mihail Moruzov plecase la Veneția, la o reuniune cu amiralul Canaris, șeful Abwehrului, și cu generalul Giacomo Carboni, șeful SIM, (serviciul italian de informații), reuniune desfășurată într-o salon izolat al celebrului Hotel Danieli. La București are loc o manifestație - organizată de „partidele istorice” și acaparată de agitatorii
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
al mișcării), îi încredințează lui Sima în mod solemn conducerea Legiunii. La începutul lui septembrie 1940, Mihail Moruzov plecase la Veneția, la o reuniune cu amiralul Canaris, șeful Abwehrului, și cu generalul Giacomo Carboni, șeful SIM, (serviciul italian de informații), reuniune desfășurată într-o salon izolat al celebrului Hotel Danieli. La București are loc o manifestație - organizată de „partidele istorice” și acaparată de agitatorii legionari -, contra amputărilor teritoriale impuse de Dictatul de la Viena (30 august 1940). Panicat, Carol al II-lea
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
comunist care a stabilit relațiile diplomatice cu Republica Federală Germania. A fost corespondent special în timpul Primăverii de la Praga (1968) și Solidarității din Polonia. A acoperit în întregime procesul de pregătire a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, începând cu reuniunea de la Helsinki (1972-1973), etapa de la Geneva (1975), Helsinki (1975) și Viena (1989). Dumitru Tinu a urmat cursurile Centrului de formare și perfecționare a jurnaliștilor din Paris. A fost unul din fondatorii ziarului Adevărul, iar din ianuarie 1991 a fost redactor
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
care a trecut doar datorită dorinței de a realiza ceva în viață. Și datorită unui caracter puternic. "“Am fost foarte ambițios. Cred că ceea ce am realizat se datorează muncii, că este rezultatul serilor de lectură, când nu mă duceam la reuniunile studențești, pentru că nu aveam cu ce mă îmbrăca. Stăteam în cămin absolut singur și citeam. Nu mă simțeam un om frustrat, mă adânceam în lectură, știam că trebuie să muncesc mai mult decât alții. Aveam și de recuperat destul“". Cariera
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
cum este caracterizat, nu se datorează "“originii sale sănătoase“". Au fost atâția alți băieți, proveniți din aceleași medii, care au intrat in Capitală desculți... În perioada studenției nu a avut niciodată pantofi și haine corespunzătoare pentru a ieși la vreo reuniune. Primii pantofi i-au fost făcuți de un cizmar din sat, iar primele haine cu care putea ieși în lume le-a avut la 22 de ani, la absolvirea facultății. De la vârsta de 22 de ani a intrat în presă
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Au venit 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afluența
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Deși nu are nici o putere legislativă oficială, aceasta este învestit în temeiul Tratatului de la Lisabona, cu definirea "direcțiilor și priorităților politicilor generale" ale Uniunii. Este organismul strategic al Uniunii (cel care rezolva crizele), acționând ca o președinție colectivă a UE. Reuniunile Consiliului European sunt prezidate de către președintele său și au loc cel puțin de 4 ori pe an, de obicei, în clădirea Justus Lipsius, sediul central al Consiliului Uniunii Europene din Bruxelles. Consiliul European a fost înființat ca un organism informal
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
plecarea lui Charles de Gaulle la Haga în 1969, unde a s-a ajuns la un acord referitor la admiterea Marii Britanii în Comunitate și inițierea de politici de cooperare în afacerile externe (Cooperarea Politică Europeană) ducând integrarea peste obiectivele economice. Reuniunile au fost formalizate în perioada dintre 1974 și 1988. La reuniunea din decembrie 1974 ținut la Paris, urmând o propunere a președintelui francez Valery Giscard d'Estaing s-a convenit că este necesară o implicare politică în „scaunul gol al
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
s-a ajuns la un acord referitor la admiterea Marii Britanii în Comunitate și inițierea de politici de cooperare în afacerile externe (Cooperarea Politică Europeană) ducând integrarea peste obiectivele economice. Reuniunile au fost formalizate în perioada dintre 1974 și 1988. La reuniunea din decembrie 1974 ținut la Paris, urmând o propunere a președintelui francez Valery Giscard d'Estaing s-a convenit că este necesară o implicare politică în „scaunul gol al crizei” și al problemelor economice. Primul"Consiliu European", așa cum a devenit
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
influența înțelegerile politice și numirile unor reprezentanți (precum cea a președintelui Consiliului). Tabelul de mai jos arată numărul de lideri afiliați fiecărui partid și numărul total de voturi pe care îl au. Harta din dreapta indică alinierea ideologică a fiecărui stat. Reuniunile Consiliului European au loc de obicei de patru ori pe an, la Bruxelles. Reuniunile durează de obicei două zile, uneori durează chiar mai mult când sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi sau probleme controversate. Până în 2002 locul de
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
mai jos arată numărul de lideri afiliați fiecărui partid și numărul total de voturi pe care îl au. Harta din dreapta indică alinierea ideologică a fiecărui stat. Reuniunile Consiliului European au loc de obicei de patru ori pe an, la Bruxelles. Reuniunile durează de obicei două zile, uneori durează chiar mai mult când sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi sau probleme controversate. Până în 2002 locul de întâlnire a Consiliului avea loc în statul ce deținea președinția rotativă. Anexa 22 la
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
când sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi sau probleme controversate. Până în 2002 locul de întâlnire a Consiliului avea loc în statul ce deținea președinția rotativă. Anexa 22 la Tratatul de la Nisa a prevăzut că „Începând cu 2002, o reuniune a Consiliului European per președinție va avea lor la Bruxelles. În cazul în care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles”. Între 2002 și 2004 jumătate din reuniunile Consiliului au avut loc la
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
în statul ce deținea președinția rotativă. Anexa 22 la Tratatul de la Nisa a prevăzut că „Începând cu 2002, o reuniune a Consiliului European per președinție va avea lor la Bruxelles. În cazul în care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles”. Între 2002 și 2004 jumătate din reuniunile Consiliului au avut loc la Bruxelles iar după extinderea din 2004, toate reuniunile au loc în Bruxelles, în Clădirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
că „Începând cu 2002, o reuniune a Consiliului European per președinție va avea lor la Bruxelles. În cazul în care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles”. Între 2002 și 2004 jumătate din reuniunile Consiliului au avut loc la Bruxelles iar după extinderea din 2004, toate reuniunile au loc în Bruxelles, în Clădirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului European. Totuși, unele consilii extraordinare au avut loc în statul membru care deține președinția
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
lor la Bruxelles. În cazul în care Uniunea va avea 18 membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles”. Între 2002 și 2004 jumătate din reuniunile Consiliului au avut loc la Bruxelles iar după extinderea din 2004, toate reuniunile au loc în Bruxelles, în Clădirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului European. Totuși, unele consilii extraordinare au avut loc în statul membru care deține președinția, de exemplu în 2003, a avut loc o reuniune la Roma iar în
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
extinderea din 2004, toate reuniunile au loc în Bruxelles, în Clădirea Justus Lipsius, care este oficial sediul Consiliului European. Totuși, unele consilii extraordinare au avut loc în statul membru care deține președinția, de exemplu în 2003, a avut loc o reuniune la Roma iar în 2005 în Hampton Court Palace din Londra. O nouă clădire („Clădirea Europa”) este în construcție la capătul de nord al complexului istoric adiacent „Résidence Palace” pentru a fi utilizată pentru reuniunile Consiliului European și ale Consiliului
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
2003, a avut loc o reuniune la Roma iar în 2005 în Hampton Court Palace din Londra. O nouă clădire („Clădirea Europa”) este în construcție la capătul de nord al complexului istoric adiacent „Résidence Palace” pentru a fi utilizată pentru reuniunile Consiliului European și ale Consiliului Uniunii Europene. Această clădire urma să fie finalizată în 2013. Alegerea unui singur sediu a fost determinată de o serie de factori, mai ales logistici (organizarea reuniunilor devenea deosebit de grea o dată cu extinderea UE, în special
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
adiacent „Résidence Palace” pentru a fi utilizată pentru reuniunile Consiliului European și ale Consiliului Uniunii Europene. Această clădire urma să fie finalizată în 2013. Alegerea unui singur sediu a fost determinată de o serie de factori, mai ales logistici (organizarea reuniunilor devenea deosebit de grea o dată cu extinderea UE, în special pentru statele mici) și de securitate, precum și datorită faptului că la Bruxelles atât Consiliul cât și jurnaliștii aveau logistica necesară pentru fiecare întâlnire. Stabilind sediul permanent la Bruxelles, a subliniat faptul că
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
pentru stabilirea sediului Consiliului a devenit o sursă de dispută în guvernul Portugaliei care dorea ca noul tratat al Uniunii să fie semnat în Lisabona, Portugalia. Guvernul belgian, a dorit să nu creeze un nou precedent și a insistat ca reuniunile regulate ale Consiliului să aibă loc la Bruxelles, ca de obicei. Asta a însemnat că după semnarea tratatului, desfășurarea dineului și a fotografiei de familie, Consiliul a mers la Bruxelles pentru a discuta alte subiecte de pe ordinea de zi. Copiind
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
modelul de „călătorii în circuit” al Parlamentului European, a dus la proteste din partea grupurilor de protecție a mediului care a descris situația ca fiind ipocrită și a solicitat scăderea emisiilor de carbon în călătoriile de-a lungul Europei pentru aceeași reuniune doar pentru motive politice. În acest moment nu există planuri pentru organizarea unui Consiliu în afara Bruxelles-ului, cu excepția unor motive excepționale (de exemplu, o grevă a controlorilor de trafic aerian din ianuarie 2012 aproape a forțat liderii de stat să
Consiliul European () [Corola-website/Science/302503_a_303832]
-
că mecanismul de reprimire în partid a unui fost membru al P.M.R. nu era pus la punct și a solicitat Comisiei Controlului de Partid și Direcției Organizatorice a C.C. a P.M.R. să găsească o soluție la acea problemă. Discuțiile de la reuniunea respectivă au avut loc astfel: „Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej: Avem de la Comisia Controlului de Partid propunerile de reprimire în partid a tov. Coțoveanu Iacob, acela care a fost la sindicat și ambasador în China, a fost amestecat în niște chestiuni din
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
unui club al cărui membru era numit „Spartă”. Pe la începutul lui 1929, aflându-se în vizită la un prieten care lucra la casa „Pathe”, Moscopol începe să fluiere cum numai el știa. Directorul casei „Pathe”, aflat și el la acea reuniune, este entuziasmat și îi să înregistrează câteva plăci fluierate care imitau naiul. Tot în acea perioadă de început înregistrează și prima placă cântată, cu melodia „Balada fumului de țigară”. Jean Moscopol era însă doar la început de drum și plăcile
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și Vicariatul secuimii cu cele 33 parohii românești. Viața mitropolitului Mihali în perioada acestor lupte a fost frământată. Totuși, el a găsit prilejul să se ocupe intens de organizarea vieții religioase, instituind primele Reuniuni mariane, îngrijindu-se de misiuni pentru popor, înființând orfelinat și sprijinind lupta împotriva alcoolismului. În vara anului 1916, odată cu ofensiva armatei regale române în sudul Transilvaniei, s-a retras împreună cu toată curtea episcopală la Oradea, oraș socotit departe de pericolul
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
în grabă Alpii, în 773, i-a învins pe longobarzi și a asediat Pavia, ajungând la Roma în săptămâna Paștelui din 774. Cu acea ocazie, la 6 aprilie, Miercurea Paștelui (a treia zi de Paște), a avut loc o memorabilă reuniune în "secretarium" Sfântului Petru, reuniune în care Carol cel Mare s-a angajat să actualizeze promisiunea făcută la Quierzu-sur-Oise în 754 papei Ștefan al III-lea, conform căreia domeniile pontificale trebuiau să se întindă la ducatele de Spoleto și de
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]