19,793 matches
-
adversar că situația se poate repeta și îl putea încuraja să pună la încercare fermitatea Americii. Orice noi angajamente, fie căutate cu tot dinadinsul, fie acceptate în silă, făceau să pară aproape imposibilă retractarea lor fără a produce consecințe periculoase. Căderea unei frontiere putea însemna începutul prăbușirii întregii regiuni (teoria dominoului). Afară de aceasta, americanii nu-și puteau permite în mod prea fățiș un compromis sau o înfrîn-gere, pentru că imaginea puterii și a credibilității americane era la fel de importantă și în timp de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Explicația dată de Kindleberger prăbușirii sistemului Bretton-Woods ca fiind o consecință a entropiei a fost criticată și de Strange (1976, 1986b). Principalul atac din argumentarea sa se referă la faptul că, deși e adevărat că sistemul a căzut, motivul acestei căderi nu a fost creșterea numărului "pasagerilor clandestini", ci instrumentele insuficiente oferite de sistemul Bretton-Woods pentru a ține sub control sistemul monetar internațional. Pentru a exclude alte motive de instabilitate a sistemului, teza entropiei trebuie să presupună că regulile instituite în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai eficient. Regimurile postbelice din domeniul comerțului și al finanțelor internaționale au adus prosperitate în întreaga lume, și nu în ultimul rînd în Statele Unite". (Russett 1985: 218) În al doilea rînd, dacă luăm în serios interpretarea menționată mai sus asupra căderii sistemului Bretton-Woods, rezultă că esența explicației se modifică, de la declinul puterii relative, la o relație rigidă stat-societate în SUA. Ideea cea mai răspîndită este că evoluția istorică a statelor moderne ale bunăstării necesită o conceptualizare a politicilor din interiorul statului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și urm.), dar respinge frînările comerțului, chiar dacă astfel de frînări ar putea fi necesare pentru atenuarea căderilor în ceea ce privește cererea ciclică. Ea a ridiculizat puțin sau poate nu chiar puțin presupunerea că, din moment ce piețele tind întotdeauna spre echilibru, ele au întotdeauna dreptate. Dacă ceva merge rău susține această gîndire eronată acest ceva trebuie să fie politica (Strange 1985
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acțiunea. Pînă la urmă, aceasta poate avea efecte politice semnificative: chiar la sfîrșitul războiului rece, care probabil că a zguduit viziunea realistă asupra lumii, practicile realiste puteau mobiliza vechile coduri, pentru a atenua potențiala ruptură istorică a sistemului instaurat după căderea zidului Berlinului. Realismul stă încă la baza principalelor reconceptualizări ale actualului sistem internațional, de la reificarea geo-culturală a lui Huntington la "neo-medievalism" - și justifică politicile externe care pot fi deduse din acestea. Scepticismul luat în serios: critica sceptică a ontologiei realiste
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu sînt relațiile sociale, schimbările interne sau legitimitatea, ci vechea politică teritorială și amenințarea puterilor nucleare din Lumea a Treia. Pericolul nu este dezbinarea internă și amploarea naționalismului, ci proliferarea armelor nucleare. Paradigma înțelegerii viitorului politicii mondiale nu mai era căderea Zidului Berlinului, ci războiul pentru Kuwait. Dezbaterile recente cu privire la noul tip de relații internaționale de după războiul rece oferă o bună ilustrare a felului în care asumpțiile realiste sînt încă prezente, chiar și atunci cînd autorii le declară depășite. Două interpretări
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
țineau din prânz până îndeseară. Unde cădeau la mas, ca albinele zăceau; nice cădea stol peste stol, ce treceau stol de stol, și nu se porneau până nu se încălzea soarele bine spre prânz; și călătoreau până îndeseară, și până la cădere de mas cădeau și la popasuri. Însă unde mâneau rămânea numai pământul negru, împuțit; nice frunze, nice paie, ori iarbă, ori semănătură, nu rămâneau și se cunoștea și poposeau, că era locul nu așa negru la popas, cum era unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și alte lucruri, care toate aduc întristăciuni și gânduri amestecate." Descrierea căderii Rinului prilejuiește și ea un mic poem bine gradat, solemn și noros de nedeslușite emoții. Fratele lui Dinicu, marele vornic Iordache Golescu (1768-1848), a lăsat o Gramatică, un Dicsioner rumânesc și o culegere de Pilde, povățuiri, i cuvinte adăvărate și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl primesc, Unul altuia îl spune, Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc. Apoi urmează un monolog somnoros, monoton ca un descântec, cavernos, pentru ca la sfârșit elementele strofelor dintâi să fie reluate ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. În Anul 1840 meditația e total dialectică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu e vorba de vreun evoluționism optimist ci de un spiritualism integral. Dacă omenirea "va ajunge vreodată a-și identifica în tot esența sa în esența divină" este o taină nepătrunsă încă. Se observă în cursul civilizației urcușuri, stagnări și căderi (sunt celebrele corsi și ricorsi ale lui Vico) care confirmă intențiile nedestăinuite ale divinității. Politica mazzinienilor, ca tot ce se ridică pe conceptul de realitate a colectivului, este sprijinită pe factorul irațional. Poporul e acela care gândește cu ingenuitate în numele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luat de sus", ca unul ce n-are competență a se amesteca în estetică, într-un cuvânt ca autodidact. Lui Duiliu Zamfirescu nu i se putea aduce pe față învinuirea de incultură. Atunci Maiorescu rezolvă tăios problema: poeții nu au căderea să dea opinii critice. Sentimentul de superioritate este desfășurat de Maiorescu, după împrejurări, în patru chipuri: el face întîi examenul logic al gândirii adversarului spre a-i dovedi reaua funcționare, într-un stil de o mare bonomie școlară; apoi trece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oricare alții vom putea relua marile motive ale tragediei clasice, reduse în Occident la o simplă analiză a pasiunilor. Eminescu e străbătut profund de sentimentul destinului implacabil, înțeles nu ca o forță oarbă ci ca o acțiune eternă a eonilor. Căderea Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o școală provincială, se lovește de ușă, își face un cucui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade noi; - Cum de-a putut fragila și fina libelulăVîslind atâtea veacuri, s-ajungă pîn' la noi. Versurile umoristice (în colaborare cu St. O. Iosif
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai erudită a lui Ury Benador de a ne da o icoană a lumii evreiești moderne (Ghetto veac XX) nu-i ajutată de puterea observației. În schimb Subiect banal e o bună nuvelă pe tema clasică a gelosului care înlesnește căderea femeii din sete de certitudine, cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un vârtej de sunete mergând spte soare și amenințând să se prefacă într-o înspăimîntătoare grindină de aramă. În ultimele versuri, această inspirație care își găsește un corespondent în neoromantismul german, maturitatea apare viguroasă. Strofele, tot austere, aride, au o cădere grea și festivă. Ceea ce mai înainte putea să apară ca problemă are acum vibrația unei situații ineluctabile. Unica temă rămâne mereu spaima întunecată de moartea individuală și de stingerea universală. Gheara setei de glorie se convertește în speranța amară că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
jimblei, chiar mirosul de doctorii. Evreu, B. Fundoianu e invadat de o nostalgie de bucolic, caracteristică rasei sale biblice și potrivită vieții evreilor din nordul Moldovei. În Herța trec cirezile în sunetele talangei în vreme ce evreul bătrân între flăcările lumânărilor cântă căderea Ierusalimului: Cine-aducea deodată cirezile din cîmp? Aveau și-atunci ochiul de sticlă, gâtul strâmb, dar aduceau în uliți baliga din pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se aprindeau făclii; o umbră liniștită intra în prăvălii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
America de Sud au adoptat modelul statului-națiune când și-au câștigat independența în secolul al XIX-lea, după cum au procedat noile țări din Asia și Africa post-colonială după cel de-al Doilea Război Mondial. Puterea sa s-a evidențiat mai ales după căderea Imperiului Sovietic și după dezintegrarea fostei Iugoslavii și Cehoslovaciei. Astăzi, statul-națiune pare a fi o formă atât de "naturală" încât este greu să ne dăm seama că, istoric vorbind, este un fenomen foarte recent. De asemenea, este important să ne
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fost puse în anii 1930 ca urmare a evenimentelor catastrofale din jurul Marii Crize. John Maynard Keynes (1883-1946) a asigurat baza intelectuală pentru politicile economice care se aflau la baza statului bunăstării sociale, pledând în favoarea intervenției statului atât pentru a compensa căderea pieții cât și pentru realizarea rezultatelor economice pozitive, cum ar fi crearea de locuri de muncă pentru toți cetățenii. Social-democrații suedezi au venit la putere în timpul anilor 1930 și au înființat ceea ce a constituit probabil primul stat al bunăstării sociale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acestei cărți), deși acest lucru a fost exprimat prin prisma tradițiilor diferite specifice acestor țări.28 Forme "mai pure" ale neoliberalismului au fost aplicate în special în țările din America Latină, cum ar fi Chile din vremea lui Pinochet și, după căderea Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor 1980, în unele țări fost-comuniste. A existat o dezbatere puternică printre teoreticienii statului bunăstării sociale legată de semnificația acestor reforme și dacă într-adevăr s-a reușit schimbarea semnificativă a acestuia într-un stat "neoliberal
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
subnaționale erau "câștigătorii" iar restul "înfrânții". Importanța acestor probleme ar putea fi evaluată prin faptul că democrația locală și cea regională au fost adoptate ca elemente esențiale ale reformei democratice de către noile state ale Europei Centrale și de Est în urma căderii comunismului. Diversitatea asimetrică vs. uniformitatea simetrică Vechiul stat al bunăstării sociale încuraja uniformitatea și standardizarea de-a lungul teritoriului național pentru a se asigura că nu va exista nicio deviere de la standardele serviciilor puse la dispoziția cetățenilor națiunii. Unul dintre
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o încercare, deși fragilă, de a "regionaliza" Planul Național prin dezvoltarea Planului de Acțiune Regională. Dar, după venirea la putere a lui de Gaulle în 1958, acesta a fost dat la o parte, generalul fiind preocupat de criza din Alger, căderea celei de-a Patra Republici și înființarea celei de-a Cincea Republici. În perioada de început a președinției sale, de Gaulle, care avea o noțiune aproape mistică asupra statului-națiune francez, a accentuat noțiunea de "la grandeur de la France" ("măreția Franței
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fie înscrisă între locurile comune, între lucrurile „normale” cu care se conviețuiește și care, probabil, tinde să „justifice” într-un oarecare sens, și în anumite situații tinde să devină „o dimensiune denunțată și totuși acceptabilă în conviețuirea socială”, suferind o cădere a responsabilității pasive și active. În mod evident, o astfel de distincție tinde să restabilească și să pună atât conștiința personală cât și cea civilă înaintea întregii gravități efective a corupției și a consecințelor sale degradante pentru viața individuală și
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
politice care le generează. Dar multitudinea ipotezelor avansate nu reușește să explice dispersia spațială și profunda inerție temporală a viziunilor și reprezentărilor lumii. Istoricii mentalităților subliniază că structurile mentale suferă mutații într-un timp îndelungat: "Tradiția supraviețuiește multă vreme după căderea ei în uitare (...). Ideologia care se naște într-o zi cristalizează într-o manieră simplă și puternică o personalitate complexă prin opoziție față de o alta. Această ideologie durează atâta timp cât înnoirile populației și modificările profunde ale condițiilor de existență nu alterează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]