19,897 matches
-
mult, proporția lor ar fi fost în creștere. Din acest motiv, colonizarea armenilor ar fi fost doar o opțiune care nu ar fi modificat în mod semnificativ compoziția etnică. În 1917, aproximativ 150.000 de armeni au fost colonizați în provinciile Erzurum, Bitlis, Muș și Van. Armenii au început imediat după colonizare să-și ridice case și să-și cultive pământul repartizat. În 1917, guvernatorul provinciei, Aram Manougian ("Aram Pașa"), a declarat că în regiune ar trebui înființat un nou stat
Armenia Wilsoniană () [Corola-website/Science/322784_a_324113]
-
mod semnificativ compoziția etnică. În 1917, aproximativ 150.000 de armeni au fost colonizați în provinciile Erzurum, Bitlis, Muș și Van. Armenii au început imediat după colonizare să-și ridice case și să-și cultive pământul repartizat. În 1917, guvernatorul provinciei, Aram Manougian ("Aram Pașa"), a declarat că în regiune ar trebui înființat un nou stat autonom, sub patronajul Rusiei sau Imperiului Otoman. Un alt reprezentant al armenilor, Armen Garo ("Karekin Pastirmaciyan"), a cerut ca soldații puterilor europene să fie transferați
Armenia Wilsoniană () [Corola-website/Science/322784_a_324113]
-
perspectivele sale de a recâștiga tronul suedez se diminuau. Între anii 1636-1638 a propus o serie de reforme pentru a consolida atât puterea sa cât și cea a Republicii. Primul său plan a fost de a încerca să asigure o provincie ereditară în interiorul țării, care să nu fie amenințată de posibilul transfer de putere după o viitoare alegere regală. Acest plan nu a fost susținut de Seim. Apoi a încercat să creeze un ordin de cavalerism, similar cu Ordinul Lânii de
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
să propovăduiască Evanghelia lui Hristos, aceștia au hirotonit ierarhi în principalele cetăți din Scytia Minor. Nu se știe cu exactitate câți episcopi au fost rânduiți în regiune de către Sfinții Apostoli, dar, la un anumit moment al istoriei, conducerea ierarhică a provinciei s-a unificat, istoricul Sozomen (sec. VI) amintind că Scythia Minor în întregime a intrat sub oblăduirea unui singur episcop care își avea reședința în metropola provinciei, Tomis. Între secolele IV-VII regiunea dintre Dunăre și Mare a fost organizată că
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
de către Sfinții Apostoli, dar, la un anumit moment al istoriei, conducerea ierarhică a provinciei s-a unificat, istoricul Sozomen (sec. VI) amintind că Scythia Minor în întregime a intrat sub oblăduirea unui singur episcop care își avea reședința în metropola provinciei, Tomis. Între secolele IV-VII regiunea dintre Dunăre și Mare a fost organizată că Mitropolie, dar odată cu venirea stăpânirii otomane, administrația bisericească de la Tomis a fost suprimata. După revenirea Dobrogei la Patria-Mama, să reînceput activitatea religioasă, sub scaunul episcopal de la Galați
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
precum "Scrierea apocrifa a lui Abdias" și "Martirologiul lui Adon", ultimul alcătuit între anii 855-860. Nu se știe cu exactitate câți episcopi au fost rânduiți în Scythia de către Sfinții Apostoli, dar, la un anumit moment al istoriei, conducerea ierarhică a provinciei s-a unificat, istoricul Sozomen (sec. VI) amintind că Scythia Minor în întregime a intrat sub oblăduirea unui singur episcop care își avea reședința în metropola provinciei, Tomis. Se presupune că Episcopia Tomisului a fost înființată în secolul III. Primul
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
de către Sfinții Apostoli, dar, la un anumit moment al istoriei, conducerea ierarhică a provinciei s-a unificat, istoricul Sozomen (sec. VI) amintind că Scythia Minor în întregime a intrat sub oblăduirea unui singur episcop care își avea reședința în metropola provinciei, Tomis. Se presupune că Episcopia Tomisului a fost înființată în secolul III. Primul ierarh dobrogean cunoscut după nume este episcopul Evanghelicus (în jurul anului 303). Tot istoricul Sozomen relatează întâlnirea din anul 369 dintre episcopul tomitan Bretanion și împăratul Valens - el
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
singur episcop să păstoreasca Bisericile întregului neam”." Din cercetările recente, s-a ajuns la concluzia că participarea Episcopului Gherontie la Sinodul ÎI Ecumenic, în 381, a dus la înființarea Mitropoliei Scytiei, cu reședința la Tomis. Întrucât există tradiția că în provincia română Scytia să existe un singur ierarh, pentru a putea înființa această Mitropolie, împăratul Teodosie cel Mare a trecut sub jurisdicția Tomisului, trei scaune arhierești din afara provinciei. Astfel, la sfârșitul secoluilui al IV-lea Mitropolia Scytiei se întinde pe malul
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
la înființarea Mitropoliei Scytiei, cu reședința la Tomis. Întrucât există tradiția că în provincia română Scytia să existe un singur ierarh, pentru a putea înființa această Mitropolie, împăratul Teodosie cel Mare a trecut sub jurisdicția Tomisului, trei scaune arhierești din afara provinciei. Astfel, la sfârșitul secoluilui al IV-lea Mitropolia Scytiei se întinde pe malul Mării Negre, din Peninsulă Crimeea, până în zona orașului Varna de astăzi, regăsita în documentele istorice și denumirea "Eparhia litoralului Mării Negre". În anul 536 această eparhie a fost reorganizata
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
litoralului Mării Negre". În anul 536 această eparhie a fost reorganizata, reducându-se semnificativ teritoriul în care se întindea și rămânând numai arealul aproximativ al Dobrogei de astăzi. În același timp au fost înființate 14 episcopii sufragane în importanțele cetăți din provincia română Scytia. În urmă invaziei slavo-avare, structura administrativă a Mitropiliei s-a dezintegrat, scaunul de la Tomis fiind retrogradat la rangul de Arhiepiscopie Autocefala. După mai multe valuri de migratori care au destabilizat atât viața socială, cât și cea religioasă de la
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
preromană s-a extras sare din cele 2 masive de la Potaissa (Durgău și Băile Sărate), pentru necesități de consum local. În anul 106 la încheierea celor 2 războaie dintre Traian și Decebal, Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman devenind Provincie romană. Anul 106 a însemnat pentru Potaissa, debutul unei noi epoci istorice. Deja în vara anului 106 se întreprinde o intensă explorare a noii provincii înglobate Imperiului Roman (marcarea punctelor strategice, înregistrarea surselor naturale, amenajarea rețelelor rutiere, stabilirea garnizoanelor, edificarea
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
celor 2 războaie dintre Traian și Decebal, Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman devenind Provincie romană. Anul 106 a însemnat pentru Potaissa, debutul unei noi epoci istorice. Deja în vara anului 106 se întreprinde o intensă explorare a noii provincii înglobate Imperiului Roman (marcarea punctelor strategice, înregistrarea surselor naturale, amenajarea rețelelor rutiere, stabilirea garnizoanelor, edificarea fortificațiilor). Evenimentul care a impulsionat cel mai mult dezvoltarea vechii așezări dacice Potaissa, înainte de staționarea aici a Legiunii a V-a Macedonica în anul 168
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
decenii din istoria Potaissei romane (106-166) (vezi Dacia Traiană) au constituit o perioadă de acumulări lente, fără evenimente notabile. Războiul marcoman (166-180) a prilejuit trimiterea în Dacia romană a Legiunii a V-a Macedonica, pentru întărirea granițelor de nord ale provinciei Dacia. Legiunea a fost cantonată între anii 168-170 la Potaissa, pe platoul Dealului Cetății, unde a construit un puternic castru. Prin stabilirea legiunii la Potaissa, s-a întărit considerabil comunitatea de cives Romani, ceea ce a dus la acordarea statutului de
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
a fost distrusă cu ocazia invaziei tătarilor din anul 1241, ulterior nemaifiind refăcută. În epoca romană exploatarea sării din cele 2 masive de la Potaissa s-a intensificat, sarea fiind transportată și în alte părți. Spre mijlocul secolului al III-lea provincia romană Dacia trece prin momente dificile, fiind atacată între anii 245-248 de carpi si in anul 267 de Goți. Se pare că nici Potaissa n-a fost cruțată. Viața locuitorilor Potaissei (ca și din întreaga provincie) în ultimii ani ai
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
secolului al III-lea provincia romană Dacia trece prin momente dificile, fiind atacată între anii 245-248 de carpi si in anul 267 de Goți. Se pare că nici Potaissa n-a fost cruțată. Viața locuitorilor Potaissei (ca și din întreaga provincie) în ultimii ani ai administrației romane a devenit din ce în ce mai incertă și nesigură. Într-o epocă plină de frământări, în care atacurile popoarelor străine sunt dublate de numeroase uzurpări, împăratul Gallienus a dislocat adesea părți din legiunile romane, pentru a face
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
După anul 260, situația militară în Dacia devine deosebit de critică, izvoarele epigrafice dispar, iar sursele literare vorbesc de o „amissio Daciae” (pierderea autorității centrale romane asupra Daciei). În sfârșit, sub Aurelian, prin anii 271-272 s-a produs abandonarea definitivă a provinciei, iar armatele părăsesc Dacia. Legiunea a V-a Macedonica se retrage pe malul drept al Dunării, la Oescus (azi Ghighen, Bulgaria). Plecarea legiunii a antrenat automat evacuarea unei părți a populației din Potaissa, legată prin interese de armată, și o
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
Ystad), cunoscută ca , este o cântăreață suedeză de indie pop, pop alternativ și muzică electronică. Ea și-a câștigat faima datorită piesei "I Follow Rivers". Lykke Zachrisson s-a născut la data de 18 martie 1986 în orașul suedez de provincie Ystad. Ea este unul dintre cei trei copii ai cuplului Johan Zachrisson, un cântăreț de muzică jazz și Kersti Stiege, o fotografă ce a lucrat în tinerețe ca și compozitoare. a copilărit alături de familia sa (completată de o soră mai
Lykke Li () [Corola-website/Science/322087_a_323416]
-
rezistat timp de 30 de ani, după care a căzut la pace în 1259. În tot acest răstimp, mongolii au dus mai multe campanii majore, în anii 1231, 1232, 1235, 1238, 1247 sau 1253 prin care au răvășit părți din provinciile Kyeongsang și Jeolla. Luptele au fost devastatoare pentru Goryeo, pierzându-se multe vieți omenești nevinovate și ducând la statutul de stat tributar față de dinastia Yuan. Rezistența civililor a fost puternică, iar curtea imperială aflată în insula Kanghwa a încercat să
Dinastia Goryeo () [Corola-website/Science/322077_a_323406]
-
în Yuan, semnându-se un tratat de pace cu aceștia. Tratatul prevedea puterea suverană și păstrarea tradițiilor culturale ale Goryeo și implica renunțarea la controlul strict asupra regatului având în vedere că regatul se afla sub conducerea directă a imperiului. Provinciile nordice al regatului au fost anexate de imperiul mongol și incorporate în acesta. Începând cu regele Wonjong (al 24-lea rege), Goryeo era stat tributar către imperiul Yuan. Goryeo a trimis 36 de misiuni tributare către Yuan în timpul domniei lui
Dinastia Goryeo () [Corola-website/Science/322077_a_323406]
-
înlocuită în 1368 de dinastia Ming. Regele Gongmin a început eforturile de a reforma guvernul regatului său și de a îndepărta influența mongolă. Primul său pas a fost să-i înlăture pe toți aristocrați pro-mongol. Apoi armata Goryeo a recuperat provinciile furate de mongoli cu ajutorul oficialului Yi Ja Chun și a fiului acestuia Yi Seong Gye (Taejo al Joseon). După moartea reginei Noguk regele a devenit indiferent la politică și a căzut într-o adâncă depresie, încredințându-i sarcinile sale preotului
Dinastia Goryeo () [Corola-website/Science/322077_a_323406]
-
este o localitate din provincia Udine, în regiunea Friuli-Veneția Giulia, în Italia. Istoric, orașul fondat în 181 î.Hr. a fost, la apogeul sau, unul din cele mai importante orașe ale Imperiului Român. a fost și un centru religios creștin de prim ordin, între secolul al
Aquileia () [Corola-website/Science/322100_a_323429]
-
nordul real față de nordul indicat de busolă. Declinația magnetică a fost măsurată în mai multe țări. Linia de declinație zero ("linia agonică") trece în emisfera nordică pe lângă orașul canadian Churchill de la golful Hudson, apoi la est de lacul Winnipeg, prin provincia Ontario, prin lacul Superior, apoi prin Statele Unite ale Americii către Golful Mexic. De-a lungul acestei linii, nordul geografic este identic cu nordul magnetic. La vest de linia de declinație zero, busola va arăta o poziție aflată ușor la est
Polul Nord Magnetic () [Corola-website/Science/322107_a_323436]
-
moshavul Kfar Ahim, lângă localitatea Kiryat Malahi din centrul Israelului, ca fiu al lui Nahum și Malka Gantz, evrei supraviețuitori ai Holocaustului din Ungaria și România. Tatăl era originar din Sovata-Transilvania, România iar mama sa s-a născut la Mezőkovácsháza, provincia Békés, din sud-estul Ungariei și supraviețuitoare a lagărului Bergen Belsen. Ca tânără pereche, părinții lui Beny Gantz au emigrat în Palestina de sub mandat britanic cu vaporul „Haim Arlosoroff”, în cadrul emigrației ilegale (organizate de evrei în pofida interdicțiilor impuse de autoritățile mandatare
Beni Gantz () [Corola-website/Science/322123_a_323452]
-
Operațiunii Șlomo” („Solomon”) de aducere în Israel a evreilor din Etiopia. Anul 1992 l-a găsit din nou în postul de comandant al diviziei de parașutiști, apoi, în 1994 a devenit comandant al diviziei Iudeei din cadrul corpului de armată al provinciei Iudeea și Samaria (Cisiordania). În 1995 iarăși comandant al parașutiștilor, după doi ani a plecat la studii in SUA. Dupa încheierea studiilor în octombrie 1998 a fost numit comandant al forței combinate (utzva) „Etgar” (în ebraică „Challenge”) din cadrul trupelor de
Beni Gantz () [Corola-website/Science/322123_a_323452]
-
vestea morții lui Batista. Printre puținii supraviețuitori ai acestui atac s-au aflat Dr. Humberto Castello (mai târziu, Inspectorul General din munții Escambray), Rolando Cubela și Faure Chomon (ultimii doi au fost ulterior comandanții Mișcării 13 Martie din Munții Escambray, provincia Las Villas). Statele Unite ale Americii au impus un embargo asupra guvernului cubanez și au rechemat ambasadorul SUA din Cuba, slăbind puterea guvernului și mai mult. Batista a fost sprijinit de către comuniști (Partidul Popular Socialist, abreviat PSP) dar și aceștia și-
Revoluția Cubaneză () [Corola-website/Science/322133_a_323462]