20,360 matches
-
Artis. El a fost produs de Artis Film Romania, producător executiv fiind Cornelia Paloș. Selecția actorilor a fost realizată de Jeremy Zimmermann și Manuel Puro. Cascadoriile au fost coordonate de Răzvan Puiu. Filmul urma să înceapă, potrivit primei variante de scenariu, cu prezentarea Evei "„ca o octogenară îmburghezită, fostă demimondenă de duzină, cu nașteri ratate și cu relații în cercurile înalte ale societății”". Rolul Evei la bătrânețe urma să fie interpretat de Vanessa Redgrave. Tudor ajungea la bătrânețe "„un spion deplorabil
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
aprilie 2008 că se investiseră până atunci aproximativ 1.600.000 de euro. Din cauza neînțelegerilor cu moștenitoarele lui Radu Tudoran, producția filmului a fost stopată, iar, potrivit Corneliei Paloș, varianta finală a filmului ar fi costat peste două milioane de euro. Scenariul a fost modificat, renunțându-se la scenele în care apărea Eva la senectute. După modificarea scenariului, denumirea producției cinematografice a fost schimbată din "Povestea unui secol" în "Eva". Premiera filmului în România a avut loc la 8 octombrie 2010, la
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
moștenitoarele lui Radu Tudoran, producția filmului a fost stopată, iar, potrivit Corneliei Paloș, varianta finală a filmului ar fi costat peste două milioane de euro. Scenariul a fost modificat, renunțându-se la scenele în care apărea Eva la senectute. După modificarea scenariului, denumirea producției cinematografice a fost schimbată din "Povestea unui secol" în "Eva". Premiera filmului în România a avut loc la 8 octombrie 2010, la cinematograful The Light Cinema din București, în cadrul Romania International Film Festival (Ro-IFF). Diana Turconi-Bubenek, Daniela Coroiu
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
loc la 8 octombrie 2010, la cinematograful The Light Cinema din București, în cadrul Romania International Film Festival (Ro-IFF). Diana Turconi-Bubenek, Daniela Coroiu și Cristina Coroiu, moștenitoarele scriitorului Radu Tudoran și deținătoarele drepturilor de autor asupra cărții "Fiul risipitor", au citit scenariul și au considerat că "„scenaristul nu a înțeles opera lui Radu Tudoran și a modificat trăirile personajelor, deformând substanțial concepția, gândurile și sensibilitatea marelui romancier”". Diana Turconi-Bubenek, prim-colaborator la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, aprecia că scenariul "„ștergea cu
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
au citit scenariul și au considerat că "„scenaristul nu a înțeles opera lui Radu Tudoran și a modificat trăirile personajelor, deformând substanțial concepția, gândurile și sensibilitatea marelui romancier”". Diana Turconi-Bubenek, prim-colaborator la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, aprecia că scenariul "„ștergea cu linii groase farmecul inefabil al personajelor și vulgariza întreaga atmosferă degajată de original. Opera scriitorului R. Tudoran apărea astfel modificată esențial și sărăcită de valoare estetică (...): Eva, simbol al feminității pline de grație, era înfățișată ca o bătrână
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
grație, era înfățișată ca o bătrână îmburghezită, fostă demimondenă de duzină refugiată în SUA, misteriosul "fiu" se explica în pielea unui spion deplorabil, iar întregul rezulta penibil și neconvingător”". Cele trei moștenitoare au susținut că mai întâi a fost scris scenariul filmului și abia apoi li s-a cerut acordul pentru realizarea de opere derivate și au solicitat în scris la 4 septembrie 2007 companiei Artis film Romania ltd., producătorilor Adrian Popovici și Cornelia Paloș, CNC, DACIN SARA și ORDA să
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
și ORDA să oprească imediat filmările până la reglementarea raporturilor juridice între părți. Neprimind răspuns, ele au cerut în instanță suspendarea activităților privind realizarea filmului. Regizorul Adrian Popovici s-a apărat, declarând că filmul nu este o ecranizare a cărții, iar scenariul conține doar câteva elemente inspirate din roman. El a precizat că moștenitoarele lui Radu Tudoran au deschis acțiune în instanță pentru că nu s-au înțeles cu compania producătoare cu privire la banii pe care urmau să îi primească. Cele trei moștenitoare ar
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
acest film, considerându-l "„un film complet lipsit de merite cinematografice; nu e cinema, ci umplutură destinată unor ochi lipsiți de discernământ (...) în care, la nivelul gîndirii cinematografice (și dramaturgice, și narative), nu se întâmplă niciodată nimic, nu mișcă nimic”". Scenariul este considerat a fi rudimentar, axat pe prezentarea continuă de evenimente, el nereușind să profite de materialul epic al romanului. Regizorul Adrian Popovici este acuzat că a extras o serie de materiale de bază ale genului (peisaje, mașini de epocă
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
este un film western american din 1971 regizat de Robert Altman. În rolurile principale joacă actorii Warren Beatty, Julie Christie, Rene Auberjonois, Michael Murphy și William Devane. Scenariul este scris de Altman & Brian McKay după romanul "McCabe" de Edmund Naughton. Director de imagine este Vilmos Zsigmond și coloana sonoră include trei piese scrise de Leonard Cohen de pe albumul său "Songs of Leonard Cohen" din 1967. Fiind unul dintre
Mc Cabe și Domnișoara Miller () [Corola-website/Science/327456_a_328785]
-
este un film românesc din 1972, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Dichiseanu, Peter Paulhoffer și Réka Nagy. Este unul dintre primele filme românești care prezintă scene de nuditate feminină completă. Acțiunea filmului se petrece în septembrie 1944 în nordul Ardealului. Doi ofițeri români sunt
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
că acolo au murit cinci oameni în lupta pentru apărarea patriei, printre care și tatăl său. Acesta din urmă îi lăsase o scrisoare din al cărei text se deduce că tânărul este fiul căpitanului Petrescu. Scriitorul Francisc Munteanu a scris scenariul acestui film. Filmările au avut loc în perioada martie - iulie 1972 în zonele Brașov și Sfântu Gheorghe. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.523.000
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
un rezervor cu electrodul de la aparatul său de sudură și cade în gol de pe cupola rotundă a unui bazin imens. În camera de spital, el îi spune lui Fane că a căzut și că nu a intenționat să se sinucidă. Scenariul literar a fost scris de tânărul scriitor Constantin Stoiciu (n. 1939), pornind de la o proză scurtă. El a debutat astfel în cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
astfel în cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă a creației sale ca un „pasionat cineast al actualității” de factură neorealistă. Regizorul a realizat o adaptare cinematografică a scenariului literar, decupajul regizoral fiind discutat și aprobat în ședința Consiliului Artistic al studioului la 19 noiembrie 1965. Filmul a intrat în faza de producție la 25 februarie 1966. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
de nedumeriri și de spaime) pentru a-și descoperi drumul său în viață. Interpretarea sa de către Dan Nuțu este considerată de critic drept una „de mare firesc”. Șantierul era în acei ani un element caracteristic al acelui timp, „dar problematica scenariului și a filmului - susținută de interpretările actoricești [...] își păstrează valabilitatea general-umană, dincolo de localizările conjuncturale”. Profesorul și criticul de film Ștefan Oprea scria în volumul „Diorame cinematografice” (Ed. Junimea, Iași, 1986) că regizorul Blaier a folosit un stil original în transpunerea
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
și a filmului - susținută de interpretările actoricești [...] își păstrează valabilitatea general-umană, dincolo de localizările conjuncturale”. Profesorul și criticul de film Ștefan Oprea scria în volumul „Diorame cinematografice” (Ed. Junimea, Iași, 1986) că regizorul Blaier a folosit un stil original în transpunerea scenariului, imprimând filmului un firesc al faptului cotidian prin tratarea relațiilor umane cu simplitate și sinceritate. Personajele nu sunt schematice sau abstracte, ci „caractere viabile, între care plutește o poezie a tinereții, cu asprimi și frumuseți specifice mediului și vârstei. Analizând
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
târziu, observându-l pe Horațiu cum era urmărit de agenții înarmați ai Siguranței. Tânărul ajunge pe marginea unui pod distrus. Când Mironescu ajunge pe marginea podului și îi pune cătușe „studentului”, acesta din urmă îl trage după el în gol. Scenariul filmului a fost scris de tânărul poet și cineast Anghel Mora (1949-2000). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. El a fost filmat pe peliculă alb-negru. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Pe post de consultanți
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , în care regizorul nu se atinge de conținut, dar „frământă din greu forma”, realizând un hibrid mutant propagandisto-poetic. Inspirat din formalismul marilor ruși din anii '20, filmul are o „regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid”. Criticul consideră că acest film, în ciuda faptului că a fost o comandă politică, și-a depășit condiția devenind un film de artă pur. Potrivit lui C.T. Popescu, "„există filme românești valoroase, realizate înainte de ’89, care astăzi poartă eticheta infamantă «filme
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
și de a-l forța pe Iosif Stalin să-și onoreze acordurile încheiate în ceea ce privește viitorul Europei Centrale. Atunci când șansele au fost judecate ca fiind "fanteziste", planul inițial a fost abandonat. Numele de cod a fost folosit în schimb pentru un scenariu defensiv, în care britanicii se apărau împotriva unei înaintări sovietice spre Marea Nordului și Oceanului Atlantic în urma retragerii forțelor americane de pe continent. Studiul a devenit primul plan de contingență al erei Războiului Rece pentru un război cu Uniunea Sovietică. Ambele planuri au
Operațiunea Inimaginabil () [Corola-website/Science/327479_a_328808]
-
Corbul este un film thriller din 2012 regizat de James McTeigue (care a mai regizat „V for Vendetta” în 2006 sau „Ninja Assassin” în 2009). Scenariul este scris de Ben Livingston și Hannah Shakespeare. În rolurile principale joacă actorii John Cusack, Alice Eve și Luca Evans. A fost lansat la 9 martie 2012 în Regatul Unit și Republica Irlanda și în Statele Unite și Canada pe 27
Corbul (film din 2012) () [Corola-website/Science/326945_a_328274]
-
este un film muzical românesc din 1978, regizat de Francisc Munteanu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Cornel Patrichi, Jean Constantin și Ion Dichiseanu. În acest film sunt prezentate încercările unei formații tinerești de muzică ușoară de a deveni cunoscută și a participa la
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
în „mânuirea” cinematografului, atrăgându-și stima confraților, susținerea criticii și simpatia publicului”". Dar, pe parcurs, Francisc Munteanu și-ar fi transformat "„ușurința în facilitate și dezinvoltura în delăsare”", iar filmul "Melodii, melodii" este considerat a fi "„făcut în joacă, de la scenariu până la copia standard (...) sub semnul grabei și al improvizației”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„O formație tinerească de muzică ușoară acceptă oferta unui impresar dubios ale cărui „aranjamente” nu-i pot
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
Groapa Marianelor, unde se înregistrează cea mai mare adâncime de pe glob. Independent de această inițiativă, Bărbulescu și Anania au început la sfârșitul anilor '50 lucrul la un roman pe această temă, pornind de la o serie de idei cuprinse într-un scenariu de film al celui dintâi și într-o schiță literară a celui de-al doilea. În munca de documentare, cei doi au fost ajutați de Mihai Băcescu, membru al Muzeului Antipa, Edmond Nicolau și o serie de oameni de știință
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră li se pot alătura un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”) sau un „Non-Curriculum Vitae” impermeabil. Ficțiunile epice, cinematografice și dramatice publicate de Igor Ursenco urmează un traseu similar, astfel că
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
este un film psihologic românesc din 1973 regizat de Mircea Săucan după un scenariu de Horia Lovinescu. În rolurile principale joacă actorii Ion Dichiseanu și Dan Nuțu. Din cauză că nu se mai înțelege cu părinții săi, tânărul Petre (Dan Nuțu) se mută la fratele său mai mare, Andrei (Ion Dichiseanu), care este un actor de
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Călin Stănculescu scria în România liberă din 9 iunie 1994: "„Realizat după un scenariu semnat de Horia Lovinescu, filmul a indispus destul de mult cenzura epocii, care a pretins modificări substanțiale filmului realizat de Mircea Săucan. Autor profund original, Mircea Săucan aducea în cinematografia română din anii '70 nu doar ambițiile experimentalismului, ci și întrebările
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]